2,715 matches
-
Cuvîntul (15 iunie-14 iulie 2006). Îl citești cu plăcerea celui care simte că verva cuvintelor este dublată de adevărul incontestabil pe care tot ele îl înfățișează: e vorba de portretul intelectualilor români în vremurile de azi, de graba, orgoliul și optica tendențioasă cu care fiecare este înclinat să-i judece pe alții, și asta într-un mod amintind de superficialitatea glumeață a personajelor lui Caragiale. Cităm un scurt fragment: "Ceea ce se observă ușor, aș spune chiar că sare în ochi, este
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10528_a_11853]
-
pe protagoniș ti, pînă într-atît de vii par portretele lui Fichte, Wilhelm Schlegel sau Zacharias Werner. Umoarea Ricardei Huch e la antipodul răcelii de tip descriptiv, exegeta aprobîndu-și și blamîndu-ș i personajele, repudiindu-le sau îmbrățișîndu-le, neavînd, așadar, nimic din optica neutră a cercetătorului de aparat clasic. Rezultatul e o carte agitată, plină de freamăt și sentiment, în care nu doar afli ce a fost esența romantică, dar ajungi s-o simți. Mai mult, constați cum, vorbind despre romantici, autoarea devine
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
după cum remarcă ironic autoarea ), ceea ce spune mult nu numai despre psihologia de breaslă, dar și despre psihologia unei epoci. Nu este o întîmplare că societatea aristocratică a lui Ludovic al-XIV-lea a avut pasiunea oglinzilor; secolul al XVII-lea este secolul opticii și al vederii, iar curtea Regelui Soare, de-a dreptul fascinată de "iluzia răsfrîngerilor înmulțite la nesfîrșit", nu putea să facă economie tocmai în materie de oglinzi. Către sfîrșitul secolului, două treimi din casele din Paris posedă oglindă (aceasta este
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
ideii de publicare. Se pregătea pentru debut pe toate fronturile disponibile, își arăta entuziast caietele cu poeme în stânga și-n dreapta, avea chiar să-i trimită - după un timp - lui Ștefan Baciu, în Honolulu un grupaj de texte. În această optică, Femeia neagră a unui culcuș de hoți nu e altceva decât - las ghilimelele la îndemâna cititorilor - o editare în regie proprie. Cartea exista, obiectul era întreg, rămânea de modificat doar conținutul. Și titlul. Și, bineînțeles, autorul. E o metodă cel puțin
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
momente de revoltă și tot atîtea dorințe de a schimba ceva. Matca din care se inspiră autorii e ortodoxia, iar valorile de bază sînt persoana, libertatea, națiunea și modelul lui Hristos. Așadar o viziune conservatoare sprijinită pe tradiția ortodoxă, o optică care pune accent pe verticala ființei umane (relația cu transcendentul) și nu pe orizontala ei (planul alternativelor perdante: ori bani și putere, ori discreditare socială; ori carieră, ori compromitere publică). La drept vorbind, Hurduzeu și Platon nu inventează nimic, ci
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
a informației științifice, teoretice și metodologice. Preocuparea armonizării cunoștințelor predate în învățămîntul preuniversitar cu concluziile și achizițiile cercetărilor lingvistice este comună celor trei lucrări amintite și se manifestă în forme diferite, mai mult sau mai puțin explicite. Reorganizarea în sensul opticii moderne a cunoștințelor de limbă română variază ca amploare și ca manieră de realizare de la o lucrare la alta în funcție de nivelul de instrucție și, evident, de selecția personală a autorilor. În toate cazurile, efortul de a pune de acord didacticul
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
chipurile, aprioric superioară, în conformitate cu canonul explicit al discursului oficial, care se ferea, ca de-o capcană mortală, de ipostazele ambiguității!), ci pune în pagina "zborul în libertate (...) al trăirilor". Dacă Mircea Ivănescu era un virtuoz al suprafeței, Mazilescu excelează, în optică lui Ilie Constantin, în substanțializarea unei profunzimi imanente, care se refuză transpoziției într-un idiom "explicativ", rațional: "Poetul, în genere, nu este un cugetător ce-și uimește contemporanii cu idei, ci cu sentimente de adîncime, cu idei simțite. Aveam în
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
tradițională. Clasicii francezi din secolul al XVII-lea își propuneau să imite operele din vechime, pe care le considerau a fi desăvârșite. Când scriitorii mai noi revin la miturile grecești, le schimbă adeseori datele și caută să le reinterpreteze în funcție de optica și sensibilitatea publicului contemporan. Uneori, ei arată nostalgia sacrului, a echilibrului și a valorilor stabile exprimate în teatrul antic transferându-le în domeniul etic ori estetic. Alteori, prevalează, dimpotrivă, detașarea ironică și răsturnarea sensurilor originare prin recursul la anacronism și
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
Nietzsche obișnuia să-și presare paginile. Două sunt trăsăturile care sar în ochi la acest geniu mofluz și idealist. Mai întâi, Schopenhauer e opusul unui gânditor dialectic, având repulsie față de oscilările tactice între concepte contrarii și repudiind fățiș răsturnările de optică din discursul speculativ. Așa se explică și inflexibilitatea cu care, grație unor sentințe care astăzi au căpătat vetustețea tocită a expresiilor obositor de celebre, a înfierat „fanfaronada fichteană"și „șarlatania hegeliană", vrînd astfel să stigmatizeze piruetele retorice ale celor două
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
drept condiție obligatorie o viziune teleologică, deci implicit teologică. Așadar, problema presupune o viziune finalistă asupra lumii, un gânditor ateu rezolvând chestiunea prin lichidare: dacă universul e absurd, atunci lucrurile nu au nici un rost. În schimb, pentru un filozof cu optică teleologică, fiecare realitate din interiorul universului - de la firul de iarbă la ființa umană -își are sensul propriu în cadrul planului divin. Iar acest sens e chiar rațiunea suficientă. Atâta doar că Dumnezeu este lucrul în sine asupra căruia omul nu poate
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
ei va fi un dat inevitabil. Vom ajunge să discutăm despre intelectuali cu aceeași curiozitate arheologică cu care astăzi vorbim despre vracii din Africa sau despre necromanții din Egipt. O lume se încheie, un stil de viață apune și o optică umanistă se îndreaptă spre sfîrșit. Ceea ce va urma va purta un alt nume, dar în nici un caz pe acela de "intelectual".
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
fost într-un răstimp de patru decenii, ajungînd cu seria de Opere pînă la al 23-lea tom. Este, foarte probabil, cea mai impunătoare ediție, integrală și critică, de care literele române beneficiază pînă-n prezent. Dar... e suficient atît? în optica cititorului comun, numele editorului e aspirat îndeobște de cel al autorului editat, riscînd a se anonimiza ori cel puțin a primi doar o ingrată conotație marginală. De facto însă, un editor de calitate se cuvine a fi un istoric literar
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
mai degrabă de toleranță silită. În schimb, cine vrea să fie consecvent pînă la capăt trebuie să aleagă pe una respingînd pe cealaltă, asta dacă nu alege soluția valabilității intermitente: uneori ne raportăm la lume în virtutea cunoștințelor științifice, alteori în virtutea opticii creștine. Suntem cînd creștini, cînd pozitiviști, prin alternanță, dar niciodată simultan. În schimb, medievalii au avut ambiția de a fi simultan și greci și creștini, alunecînd în copca unor contradicții din care nu s-au putut salva decît lepădîndu-se de
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
perechea aristocrată: Simonida Luțescu este frumoasă, credibilă în linia personajului melancolic al Contesei, dar fără a-i da o individualitate vocală proprie. Despre Conte, Beaumarchais spunea că trebuie jucat ,foarte nobil, dar cu grație și libertate" și este întrucâtva și optica regizorului. Dar traducerea în fapt vocal și scenic a lui Florin Simionca este departe de acest model. Prezențe plăcute, cu glasuri calitative au fost Vikena Kamenica (Albania) în Cherubino, savuroasa Marcellină a Andreanei Nikolova (Bulgaria), Gergely Nemeti din Timișoara (Don
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
urmăresc, nu pe toate, multiplele mele obligațiuni - dintre care grosul mai presante cum nu se poate - nu mi-o îngăduie. La început, aceste emisiuni mă exasperau, de la o vreme, fie printr-un fenomen de acomodare, fie prin omenească schimbare de optică - e doar vorba de un ecran, nu? - preopinentul emisiunii mi-a devenit de-a dreptul simpatic, nu zic familiar, deși, dacă mâine-poimâine și-ar părăsi talk-show-ul, aș simți o lipsă în sațiul existențial al serii. De altfel, tot admirându-i
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
sau franceză, lucru totuși explicabil dacă ne gîndim la contextul istoric în care Russell își scria cartea și, în al doilea rînd, dacă ținem seama de lipsa lui completă de afinitate față de acest curent filosofic. Trecînd peste această particularitate a opticii lui Russell, cele două volume ale Istoriei filosofiei occidentale au toate însușirile cu care tomurile autorilor britanici ne-au obișnuit de-a lungul timpului: competență, claritate, concizie și un simț inalterabil al umorului fin, însușiri pe care raducerea profesorului Dragan
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
de orbire. Cuvintele nu sînt simplul reflex al unei naturi identice în toate colțurile lumii, ele au lucrat în diferite părți în chipuri diferite, ele au, în fiecare limbă, o istorie care le face să întîmpine lumea fundamentală cu o optică diferită, așadar, de la o limbă la alta. Eu spun în franceză „soleil”, „pierre”, iar asta nu e exact ceea ce dumneavoastră aveți în vedere cînd spuneți „sol” sau „piedra”. Rezultă de aici că e important pentru poezie, pentru poezia fiecărei națiuni
„Ce bine că Turnul Babel s-a prăbușit!“ () [Corola-journal/Journalistic/2925_a_4250]
-
scafandru căruia trecerea prea rapidă de la o presiune mare la una mică îi poate fi fatală, tot așa Soljenițîn, lipsit acum de constrîngerile din înfruntarea cărora își obținuse de fapt identitatea, se simte vlăguit, abulic și dezabuzat. Nu poate înțelege optica oamenilor, cum nu poate pricepe comportamentul lor. Trăiește mereu asediat de ziariștii care îl urmăresc peste tot pentru a scrie a doua zi despre el că: "Soljenițîn se simte bine" sau "Lui Soljenițîn îi plac șoselele din Germania" sau "Astăzi
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
ratate. * "...a comanda nu înseamnă a înșfăca puterea, ci a o exercita în liniște. Pe scurt, a comanda înseamnă a te așeza pe tron, pe un jilț de magistrat, într-un fotoliu prezidențial sau ministerial. Contrar a ceea ce presupune o optică inocentă și superficială, a comanda nu este atît o chestiune de pumn, ci de... șezut. Statul este de fapt starea opiniei, o situație de echilibru, de statică" (Ortega y Gasset). * A fi artist înseamnă a lustrui o suprafață cu bună
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
vorbirea adevărată ca o sonată cu un exercițiu Ťscolasticť din metoda de vioară". Apreciat sub raportul realizării fabuloase, al unei "halimale brăilene și bărăgănene", aduse "la zi" prin ambiția naratorului actual, "chinuit de-a scrie roman", Fănuș Neagu e, în optica lui Cornel Regman, un talent "mai ales de ordinul irepresibilei nevoi de expresie, de comunicare cu orice preț, dar nu pentru că naratorul ar avea ceva deosebit de spus, ci pentru faptul că facultatea spunerii, servită și de o excelentă memorie anecdotică
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
le va reveni sarcina de a asigura perfecționarea tuturor asistenților medicali - pentru ca, atunci când România va adera la U.E. , O.A.M.R. să fie în măsură să își asume răspunderea exercitării profesiei de asistent medical. IOAN BÎTEA Servicii de oftalmologie l „Art Optica“, în sediu nou Recent, cabinetul medical de oftalmologie „Art Optica“ s-a mutat de pe strada Stegarilor, într-un nou sediu și la o nouă adresă, respectiv pe strada Balanței nr. 14, scara C, vizavi de Ambulanța Județeană („Salvarea“). Cabinetul medical
Agenda2004-25-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282555_a_283884]
-
medicali - pentru ca, atunci când România va adera la U.E. , O.A.M.R. să fie în măsură să își asume răspunderea exercitării profesiei de asistent medical. IOAN BÎTEA Servicii de oftalmologie l „Art Optica“, în sediu nou Recent, cabinetul medical de oftalmologie „Art Optica“ s-a mutat de pe strada Stegarilor, într-un nou sediu și la o nouă adresă, respectiv pe strada Balanței nr. 14, scara C, vizavi de Ambulanța Județeană („Salvarea“). Cabinetul medical „Art Optica“ este dotat cu aparatură de profil. Astfel, pacienții
Agenda2004-25-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282555_a_283884]
-
sediu nou Recent, cabinetul medical de oftalmologie „Art Optica“ s-a mutat de pe strada Stegarilor, într-un nou sediu și la o nouă adresă, respectiv pe strada Balanței nr. 14, scara C, vizavi de Ambulanța Județeană („Salvarea“). Cabinetul medical „Art Optica“ este dotat cu aparatură de profil. Astfel, pacienții beneficiază de o examinare complexă, care constă în determinarea acuității vizuale, viomicroscopie, fund de ochi, tensiune intraoculară, precum și de diagnosticarea computerizată a viciilor de refracție. Pe această bază, doamna dr. Alina Stoica
Agenda2004-25-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282555_a_283884]
-
că, prin Liiceanu, Noica și-a luat revanșa în fața marxismului. Cele mai reușite pagini conțin fie secvențe literare (portretul lui Rubeli - p. 77, al lui Imre Toth - p. 178, al lui Pantazi - p. 268), fie mici piese speculative („dușmanul“ în optica securiștilor - p. 98 și urm., „conștiința“ ca putință de a te perpeli - p. 311 și urm.). Stilul apăsat literar nu-ți dă defel senzația că volumul e scris în marginea unui dosar arid de urmărire informativă. Dar, dacă lăsăm deoparte
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
promovează un învățământ superior de o înaltă calitate, caracterizat prin flexibilitate și interdisciplinaritate. Performanțele studenților sunt îmbunătățite și prin activitățile de cercetare sau cursurile opționale. Facultatea oferă studii la nivel de licență (în fizică, fizică-informatică, fizică tehnologică, fizica mediului), masterat (optica și spectroscopia materialelor laser, fizica materialelor cristaline, fizică teoretică în română și engleză, nano-microsisteme inteligente în română și engleză) și doctorat (în fizică teoretică și computațională, fizica materialelor cristaline, nanoștiințe, spectroscopie și laseri). Baza materială a facultății cuprinde 14 laboratoare
Agenda2005-47-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284403_a_285732]