KorAP: Find »[drukola/base=orb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...143 >

3,552 matches

Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771

era "mama oarbă", "mama-moartă", deși nu era vorba de o moarte fizică; pentru această mamă, închisă în îndurerata ei lume interioară, copilul Ernesto era invizibil. În Talmud se menționează că cele trei sau patru persoane care se aseamănă morților sunt orbii, săracii, sterilii și leproșii. A. Green crede că, simțindu-se "un străin", "cel neașteptat" pentru părinți, mai ales pentru mama, copilul, pierdut, isi inventează mecanisme proprii de apărare, care se manifestă sub formă de neliniști, insomnii, somnambulism, sau se vede

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
ascunsă, dar care nu dă greș, inexplicabilă, dar atât de sigură, ca și vederea pe care o au somnambulii și care le permite să se îndrepte direct spre obiectivele lor. Către inexplicabilele lor obiective"117. În Dare de seamă despre orbi sunt frecvente referirile la episoadele legate de ceea ce l-a afectat cel mai mult pe autor în viața personală (așa cum spune el însuși, "orice român are ceva din autobiografia scriitorului"): simbologia maternității, figură mamei, sub forme diferite: tabloul pe care

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
ajuns la adevărul din existența să, își pierde ochii materiali cu care vede, ca să se vadă pe sine însuși, la fel ca si eroul clasic: Așa că, în caverna aceea uriașă, întrevedeam în sfârșit suburbiile lumii interzise, lume în care, în afară de orbi, trebuie sa fi pătruns puțini muritori, lume a cărei descoperire se plătește cu pedepse teribile și despre care nici o mărturie nu a ajuns în mod cert în mâinile oamenilor ce-și trăiesc acolo sus visul lor candid (...) Multă vreme am

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
spre regiunea în care mi se părea că observ o oarecare luminozitate. Atunci am înțeles cât de legate între ele trebuie să fi fost pentru omul primitiv cuvintele lumină și speranța"120. În capitolul cinci al Darii de seamă despre orbi, Fernando are un vis în care se vede pe el însuși, iar a te vedea pe tine însuți în vis, Sábato-Fernando interpretează că ar fi semn rău: Există un vis pe care l-am visat de mai multe ori în

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
am fost orbit (...). Îți spun că tu, Oedip, deși nu o știi, esti omul care și-a ucis tatăl și s-a căsătorit cu mama sa, iar pentru această vei fi pedepsit"122. Tiresias a fost și el unul din orbii din mitologia greco-romană. Tema oedipiană este cheia în descifrarea personajelor lui Sábato și, în opinia exegezilor operei lui, a lui Sábato însuși 123. Ultima carte a lui Sábato, Antes del fin, este toată tristețea și melancolia unei vieți la un

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
speranța în "viitor, în creația umană, în istorie, de fapt, în cultura (...). Sábato este un poet al speranței, pentru că a văzut prăpastia creației"25. Sábato își coboară personajul malefic, Fernando, în prăpastie și îl lasă să violeze Marele secret al orbilor 26, ceea ce îl situează în strânsă legătură cu sălbaticia universului, dar, prin acest delict, acesta caută lumină în subteranele sufletului, caută salvarea, poate prin iubire. Fernando merge pe urmele uzurpatorilor echilibrului originar, fiind un devorator al inocenților, un hoț de

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
o barcă în derivă într-un lac imens, aparent liniștit, dar, în realitate, agitat de curenți adânci"12. Dar iubirea nu iese învingătoare întotdeauna, pentru că râul are putere mai mare. Personajele care întruchipează forțele râului, diabolice, au în frunte Sectă orbilor, organizație mondială care, din lăcașurile ei subterane și lumea tenebrelor, controlează lumea, așa cum spune Fernando în Darea lui de seamă: "Da, Dumnezeu are putere în cer, iar Sectă, pe pământ și în carne. Nu știu dacă, în ultimă instanță, organizația

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
și transformat în diavol, este de două ori demn de dispreț, dat fiind că el este ipoteticul creator al acestui univers dezastruos. Concluzia personajului sabatian este înfricoșătoare: "continuă să stăpânească lumea Prințul Tenebrelor și o face prin Sectă Sacra a Orbilor. E atat de clar totul, încât mi-ar veni să râd, daca nu as fi îngrozit de atare constatare"36. În fața acestei teribile constatări, Sábato oferă răspunsul: pentru el, cei care pot salva lumea de "puterea râului" sunt oamenii simpli

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
lui Jorge 76, m-am întrebat care Dumnezeu se ascunde în spatele acestor suferințe"77. Despre Sábato vorbesc personajele sale, unele, prototip al iubirii, pentru care trebuie să te lupți cu forțele subteranelor umane. Ceea ce face Fernando violând Marele secret al orbilor 78 îl situează în strânsă legătură cu sălbaticia universului, delictul sau constând în a căuta lumină în subteranele sufletului. "Fernando merge pe urmele uzurpatorilor echilibrului original"79, fiind un devorator al inocenților, un hoț de absolut. Castel, precum și Fernando sunt

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
pe cea a cititorilor săi"15. În persoana lui Fernando Vidal Olmos, Sábato și-a obiectivat credință proprie în literatura, scriitorul, în opinia sa, putând fi deosebit de util umanității. Plecând de la o obsesie personală, Sábato scrie Darea de seamă pentru orbi, ca, de altfel, toata opera să, din nevoia de a-si alunga neliniștile, ca să nu moară, cum adesea a spus-o, dar și ca să condamne, să denunțe laturi ale omului modern. Își asumă misiunea artistului care trebuie să vadă dincolo de

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
a spus-o, dar și ca să condamne, să denunțe laturi ale omului modern. Își asumă misiunea artistului care trebuie să vadă dincolo de "orbirea" sau minciună civilizației noastre, ca să ajungă la cunoașterea adevărului, la Absolut. "Prin Raport (Darea de seamă) despre orbi, Sábato a atins acel punct de care vorbea André Breton, în care viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și viitorul, ceea ce se poate comunica și ce nu se poate, sus și jos, toate astea nu mai sunt percepute ca

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
patru cuvinte la întrebarea despre existența lui Dumnezeu, aș fi un personaj extraordinar."46 În Sobre héroes y tumbas "se regăsesc toate tensiunile istoriei argentiniene, pasiunea și melancolia personajelor în căutarea identității proprii și coșmarul malefic al fascinantului Raport despre orbi"47, implicit toate neliniștile lui Sábato, fiecare personaj fiind Sábato însuși: "Personajele! Într-o zi din toamnă lui 1962, cu neliniștea de adolescent, m-am dus să caut locul unde "trăise" Madame Bovary. Că cineva să caute locul unde a

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
omul-Sartre această credință să îl facă să pledeze pentru comunicarea dintre oameni, pe care nu o întâlnim în convingerile sale politice sau în doctrina să filosofica. Influențele existențialiste asupra operei lui Sábato sunt evidente mai ales in celebrul Raport despre orbi, în care centrală este figură personajului Fernando sau Sábato, cu o călătorie de-a lungul traumelor sale personale, în căutarea lumii tenebrelor și a stăpânilor acestora, orbii trimitere la Sartre și conceptul de privire -, dar apare și o perspectivă universală

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
această, care poate părea paradoxala, nu este nouă. Un mod de gândire similar îl întâlnim la unii romantici și poeți francezi de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu inclinațiile lor spre partea nocturnă și coborârea în infern. În viziunea romantismului, orbii pot schimba viziunea asupra realității printr-o presupusa clarviziune, care face din ei niște magicieni. Fernando nu împărtășește această elogioasa opinie, el mai degrabă are pentru orbi frică, nu respect, pentru că știe că îi sunt superiori, atât lui, cât și

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
cu inclinațiile lor spre partea nocturnă și coborârea în infern. În viziunea romantismului, orbii pot schimba viziunea asupra realității printr-o presupusa clarviziune, care face din ei niște magicieni. Fernando nu împărtășește această elogioasa opinie, el mai degrabă are pentru orbi frică, nu respect, pentru că știe că îi sunt superiori, atât lui, cât și întregii umanități, tocmai "pentru că dețin puterea", adică râul. Descinderea această interioară ne duce cu gândul și la misticii din secolul al XVI-lea. Căutarea cunoașterii prin lipsirea

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
duce cu gândul și la misticii din secolul al XVI-lea. Căutarea cunoașterii prin lipsirea de vedere, drumul spre tenebre al lui Fernando-Sábato îmbracă aspecte ale experienței mistice. Sfântă Teresa din Avila și Sân Juan de la Cruz nu căutau sectă orbilor, dar se retrăgeau în peșteri adânci, în nopți întunecoase. Coborârea spre măruntaiele pământului simboliză retragerea către interiorul ființei, catre sufletul ei, necesară pentru a ajunge la cunoașterea omului. Întunericul din adâncuri le oferea misticilor izolarea de lume și singura soluție

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
se extinde la ruină unei clase sociale, vechea aristocrație roasa de nebunie și incest în Despre eroi și morminte, unde apar noi dimensiuni ale râului, de data aceasta categoric sabatiene: organizarea râului într-o putere subterană care guverneaza prin intermediul Sectei Orbilor și agravarea caracterului demonic al lui Fernando 88, care înlocuiește irascibilitatea lui Castel cu un sinistru complex: furia împotriva celorlalți, disprețul față de sine însuși și orgoliul de a fi o canalie, culminând cu degradarea generalizată din ultimul român sabatian, Abaddón

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
protagoniștii înșiși, vor să ajungă să se cunoască pe ei. Ultimele rânduri ale Darii de seamă sunt un avertisment, dar și o amenințare: atenție, oricând poți cădea în capcana pe care o întinde peste tot forță râului reprezentată de Sectă Orbilor: Nu se știe niciodată când și cum poti cădea în vreunul din neștiutele mecanisme ale Sectei"96. Însă, se pare că e prea târziu, pentru că Raportul a fost găsit, cu toată grijă lui Fernando de a-l "pune bine la

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Martínez, Antología Ernesto Sábato. Estudio preliminar, Seix Barral, Barcelona, 1978, p. 65. 116 Personaje din cele trei române ale scriitorului: Tunelul, Despre eroi și morminte și Abaddón, Exterminatorul. 117 Ernesto Sábato, Informe sobre ciegos (Dare de seamă său Raport despre orbi), Seix Barral, Barcelona, 1990, capitolul XX, p. 366. 118 Personajele principale din Tunelul. 119 În Despre eroi și morminte relația incestuoasa dintre Fernando Vidal și fiica sa, Alejandra, nu este atat de destructiva că cea dintre această din urmă și

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Mama-hazna." Martín știe că mama să nu a vrut să-l nască, că este, deci, produs al hazardului, al accidentului, de aceea o și numește "mama-canal, mama-cloacă"; referințele acestea trimit din nou la Tunelul, chiar la Dare de seamă despre orbi, pentru că Fernando sfârșește în canalele de scurgere din Buenos Aires, dar și la conceptul de maternitate, reprezentată de Alejandra. Atât relația dintre Martín cu mama sa, cât și cea dintre Alejandra și tatăl său sunt destructive. 120 Ernesto Sábato, Despre eroi

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Martín cu mama sa, cât și cea dintre Alejandra și tatăl său sunt destructive. 120 Ernesto Sábato, Despre eroi și morminte, p. 342. 121 Ibid., p. 244. 122 Ibid., p. 341. 123 Fernando, personajul principal din Dare de seamă despre orbi, intră voluntar în labirinturile propriului său destin: incestul. Oarbă care îl îngrozește atât de tare în halucinațiile lui nu este alta decât Alejandra, iar Fernando, care, în nebunia să, crede cu tărie în "Sectă Râului", este condus de propria voința

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Abaddón câteva caracteristici. În ciuda cultului sau pentru logică și rațiune, Fernando accepta existența forțelor supranaturale, a magiei și spiritismului. Lupta să contra puterilor râului se bazează tocmai pe această certitudine. Numeroase din teoriile lui Fernando în "Dare de seamă despre orbi" apar apoi în gură personajului Sabato în Abaddón. Cel mai bun exemplu este poate teoria să despre vis și separarea sufletului de corp în timpul somnului, expusă de Fernando în Dare de seamă. Alt exemplu este teoria asupra demonilor și dominarea

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
personaj de român (Sabato) care coboară printre morminte, implicându-se în intrigă. 25 Convorbiri cu Cioran, pp. 21-22. 26 Ibid., p. 21. 27 Lo mejor de Ernesto Sábato, p. 147. 28 Ernesto Sábato, Informe sobre ciegos (Dare de seamă despre orbi), capitol din românul Sobre héroes y tumbas (Despre eroi și morminte), p. 320. 29 Discursul lui Sábato la decernarea Premiului Cervantes, p. 71. 30 Convorbiri cu Cioran, p. 134. 31 Ibid., p. 65. 32 Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
hispanice în perspectiva românească, p. 237. 85 Georges Bataille, Literatura și răul, pp. 140-141. 86 Paul Alexandru Georgescu, Valori hispanice în perspectiva românească, p. 45. 87 E. Sábato, El Túnel, p. 5. 88 Personaj malefic din Dare de seamă despre orbi, capitol din Despre eroi și morminte. 89 Personaj din românul Abaddón, Exterminatorul. 90 Personaj din românul Abaddón, Exterminatorul. 91 Paul Alexandru Georgescu, Ernesto Sábato y el estructuralismo, Ed. Nueva Estafeta, Madrid, aprilie 1982. 92 Personaj malefic din Informe sobre ciegos

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
și morminte. 89 Personaj din românul Abaddón, Exterminatorul. 90 Personaj din românul Abaddón, Exterminatorul. 91 Paul Alexandru Georgescu, Ernesto Sábato y el estructuralismo, Ed. Nueva Estafeta, Madrid, aprilie 1982. 92 Personaj malefic din Informe sobre ciegos (Dare de seamă despre orbi). 93 Paul Alexandru Georgescu, La narración del absoluto en la obra de Sábato, studiu publicat de autor în revistă argentiniana "Revista nacional de cultură", nr. 280, Buenos Aires, 1996. 94 Ernesto Sábato, Informe sobre ciegos, p. 293. 95 Ibid., p. 450

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]