2,371 matches
-
prin inițiale, deși e greu de presupus că astfel au fost semnate toate cărțile citate: AMANCY N., VENTURA T., GAUCHON P., SCHEIBER C. ș.a. 5. Separarea elementelor care alcătuiesc fișa cărții s-a făcut exclusiv prin virgulă, Întocmai ca În ortografia românească: FERRÉOL G., La Dissertation sociologique, Paris, A. Colin, 1997. 6. În privința ordinii unor elemente din fișa cărții (editură, localitate, an), este preferată următoarea: localitate, editură, an: Alleur, Marabout, 1994; Paris, Bordas, 1989; Paris, Larousse, 1991. 7. Dacă lucrarea are
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
german ü și ö se află după u, respectiv o. În Dicționarul scriitorilor români, vol. IV, 2002, Döblin și Böll apar Înainte de Dobre, respectiv Bolliac, iar Durkheim Înainte de Dürrenmatt, ceea ce arată că autorul indicelui nu a fost consecvent În respectarea ortografiei limbii române. • În cazul unor scriitori cu nume latinizate (Densusianu, Hasdeu), la redactarea indicelui se va lua În calcul varianta grafică, nu cea fonetică (Densușianu, Hașdeu). 2.3. Ordonarea numerică Pentru „intrările” ce apar de mai multe ori, cifrele care
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
din secolele trecute este aceea a transcrierii corecte a textelor. Dacă este vorba despre lucrări din secolul al XIX-lea, dificultățile pe care le vom Întâmpina vor fi mai numeroase, pentru că ne aflăm În perioada de formare și consolidare a ortografiei românești cu litere latine, după Înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin (1862), etapă care a coincis și cu procesul de cristalizare a limbii române literare. În plus, trebuie luat În calcul și un aspect de natură tehnică: multe tipografii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
zice „basmelor copite cresc” (apud Funeriu, 1995, p. 19). Multe erori de transcriere se datorează punctuației. Uneori, se impune ca aceasta să fie modernizată, fiindcă au fost introduse reguli ulterioare redactării textului original. Editarea modernă trebuie să aducă la zi ortografia. I. Funeriu ilustrează un caz din Luceafărul: Iar tu, Hyperion, rămâi Oriunde ai apune... Cere-mi cuvântul meu dentâi - Să-ți dau Înțelepciune? Unii editori au pus virgulă după cuvântul Hyperion. Această virgulă, din punct de vedere gramatical gramatical, l-
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
că aceste exemple au fost edificatoare pentru a demonstra cât de necesară și de importantă este transcrierea corectă. În continuare, vom arăta care sunt principiile acestei transcrieri corecte. 3. Principii de transcriere a textelor Principiul de bază al transpunerii În ortografia modernă a unui text mai vechi constă În respectarea grafiei atunci când ea notează realitatea lingvistică și În aplicarea ortografiei obișnuite, În cazurile când avem de-a face cu simple particularități grafice (Fisher, 1955, p. 71). Același experimentat lingvist spunea În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
continuare, vom arăta care sunt principiile acestei transcrieri corecte. 3. Principii de transcriere a textelor Principiul de bază al transpunerii În ortografia modernă a unui text mai vechi constă În respectarea grafiei atunci când ea notează realitatea lingvistică și În aplicarea ortografiei obișnuite, În cazurile când avem de-a face cu simple particularități grafice (Fisher, 1955, p. 71). Același experimentat lingvist spunea În continuare: „O unificare totală În sensul noii ortografii nu este recomandabilă, deoarece nu avem dreptul să falsificăm apartenența cronologică
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În respectarea grafiei atunci când ea notează realitatea lingvistică și În aplicarea ortografiei obișnuite, În cazurile când avem de-a face cu simple particularități grafice (Fisher, 1955, p. 71). Același experimentat lingvist spunea În continuare: „O unificare totală În sensul noii ortografii nu este recomandabilă, deoarece nu avem dreptul să falsificăm apartenența cronologică și dialectală a scriitorului” (p. 76). Aș adăuga faptul că a schimba textul unui scriitor este la fel de grav ca atunci când am Încerca să „Întinerim” cu pensula tablourile lui Grigorescu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de pildă, o ediție din corespondența lui Al. Papiu Ilarian realizată de Iosif Pervain și Ioan Chindriș, ediție căreia reputatul lingvist Liviu Onu (1995) Îi reproșa faptul că nu ne oferă posibilitatea să cunoaștem direct și să putem deci studia ortografia emitenților scrisorilor. Editorii au actualizat ortografia, fără să ne ofere o analiză detaliată a ei În nota asupra ediției sau Într-un studiu introductiv (p. 329). În 1959, F. Asan, Gh. Bulgăr și C. Căplescu au publicat un Proiect de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lui Al. Papiu Ilarian realizată de Iosif Pervain și Ioan Chindriș, ediție căreia reputatul lingvist Liviu Onu (1995) Îi reproșa faptul că nu ne oferă posibilitatea să cunoaștem direct și să putem deci studia ortografia emitenților scrisorilor. Editorii au actualizat ortografia, fără să ne ofere o analiză detaliată a ei În nota asupra ediției sau Într-un studiu introductiv (p. 329). În 1959, F. Asan, Gh. Bulgăr și C. Căplescu au publicat un Proiect de transcriere a textelor cu caractere latine
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
De exemplu: Întemplari → Întâmplări; vezănd → văzând; cănd → când etc., dar pănă, Întăi; - ă se transcrie e În cazuri ca: bucurieă → bucurie; fiă → fie, filologiă → filologie; gloriă → glorie; patriă → patrie; viă → vie; - e la Început de silabă se transcrie ie, conform ortografiei actuale. De exemplu: băeți → băieți; boer → boier; Întemeere → Întemeiere; eri → ieri; ertare → iertare; eși → ieși (mult timp, În cinematografele noastre se putea vedea scrisă inscripția eșire, care corespundea, desigur, unei anumite perioade ortografice); epure → iepure; voește → voiește etc.; - ea devine
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mătușe, jeratic etc., conform pronunțării regionale; - h pentru ch: duch → duh; monarch → monarh; paroch → paroh; - i se Înlocuiește cu â În: gerunziile și participiile verbelor În Î; de exemplu, urind → urând; urit → urât; În poziție inițială, urmat de nazală, potrivit ortografiei actuale. De exemplu, imbăta → Îmbăta; imbrăca → Îmbrăca; impăca → Împăca; inapoi → Înapoi; intreg → Întreg etc.; - u În poziție finală se suprimă, conform ortografiei actuale. Ortografierea cu u final era foarte răspândită mai ales În Transilvania. În textele lui Cipariu, vom găsi
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și participiile verbelor În Î; de exemplu, urind → urând; urit → urât; În poziție inițială, urmat de nazală, potrivit ortografiei actuale. De exemplu, imbăta → Îmbăta; imbrăca → Îmbrăca; impăca → Împăca; inapoi → Înapoi; intreg → Întreg etc.; - u În poziție finală se suprimă, conform ortografiei actuale. Ortografierea cu u final era foarte răspândită mai ales În Transilvania. În textele lui Cipariu, vom găsi forme precum: organu, decursulu, elementeloru, câtu, firulu, Întreruptu, alu, acestoru, totu, voru. În revista Familia, care apărea la Budapesta, Eminescu a publicat
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
din Budapesta, a fost primit În Academia Română, Caragiale l-a Întâmpinat cu următoarele cuvinte: „Vine Roman din Ardeal/ Călărind pe u final!”; - se poate păstra u final În cuvinte precum: ajutoriu, Învățătoriu etc.; - ea (sau iea) se transcrie ia, conform ortografiei actuale. De exemplu, datoriea → datoria; earbă → iarbă; eată → iată; Mariea → Maria; trebuea → trebuia; sfătuiea → sfătuia; Vieana → Viana; vieața → viața etc.; - oă și ue se transcriu uă În: zioă → ziuă; doă → două; noue → nouă; doue → două; - consoanele duble nu se păstrează
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
earbă → iarbă; eată → iată; Mariea → Maria; trebuea → trebuia; sfătuiea → sfătuia; Vieana → Viana; vieața → viața etc.; - oă și ue se transcriu uă În: zioă → ziuă; doă → două; noue → nouă; doue → două; - consoanele duble nu se păstrează decât În cazurile prevăzute de ortografia actuală; - ch s-a transcris h În următoarele cazuri: Christos → Christos; chor → cor; character → caracter; duch → duh; monarch → monarh; paroch → paroh etc.; - qu se transcrie c În următoarele situații: qualitate → calitate; que → ce; quantitate → cantitate; quare → care sau cv În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
monarch → monarh; paroch → paroh etc.; - qu se transcrie c În următoarele situații: qualitate → calitate; que → ce; quantitate → cantitate; quare → care sau cv În: eloquent → elocvent; adequat → adecvat; - s intervocalic, urmat de sonore sau În poziție finală, se transcrie z, conform ortografiei actuale. De exemplu: desgust → dezgust; isbuti → izbuti; poesie → poezie; rosă → roză; tesă → teză; isvor → izvor; desbrăca → dezbrăca; frances → francez; engles → englez etc.; - s se păstrează În: esemplu, espunere, estract etc., unde corespunde pronunțării unei anumite etape lingvistice. Formele recomandate azi
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
par a fi”. Nu același lucru s-a Întâmplat cu un manual de literatură pentru clasa a VIII-a, În care era reprodusă poezia lui Nichita Stănescu Noi, În care aveam rima „pământ/ Sub noi străbunii sînt”. Voind să actualizeze ortografia, autorii manualului au săvârșit un sacrilegiu față de memoria lui Nichita Stănescu, transcriind pământ/sunt. Ilustrez aplicarea normelor de mai sus (sau cel puțin a unora dintre ele) cu următorul text din Timotei Cipariu: Prefatiune Aceste studia asupr’a limbei romanesce
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
câteva precizări lingvistice, literare, istorice etc. Bibliografie specială Asan, F.; Gh. Bulgăr; Căplescu, C., „Proiect de transcriere a textelor cu caractere latine din sec. al XIX-lea”, Limba română, anul VIII, nr. 1, 1959, pp. 21-24. Fisher, I., „Aplicarea noii ortografii În editarea scriitorilor noștri”, Limba română, anul IV, nr. 3, mai-iunie, 1955, pp. 55-81. Fisher, I., „Principii de transcriere a textelor românești”, Limba română, anul IX, nr. 5, 1962, pp. 577-581. Funeriu, 1995. Istrate, G., „O problemă controversată: literarizarea”, În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
recomandă ca această corectură să se facă În faza de tehnoredactare a cărții sau articolului de revistă, fiindcă tehnoredactarea la calculator a unui text corectat poate genera noi greșeli, cum ar fi despărțirea arbitrară a cuvintelor În silabe, semne de ortografie sau de punctuație puse la Început de rând etc. Până la apariția calculatorului, traseul unui text de la manuscris la pagina tipărită era destul de anevoios. După ce autorul Își scria textul, și-l dactilografia sau Îl preda unei dactilografe de meserie, care Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În revista 22 am mai văzut mici erate. 4. Rolul calculatorului În corectarea greșelilor de literă Informaticienii au creat programe speciale pentru corectarea greșelilor de tipar. Iată ce se poate citi Într-un manual despre intervenția calculatorului În probleme de ortografie: Programul de verificare a ortografiei este un instrument foarte util atunci când vreți să vă asigurați că documentul dumneavoastră nu conține greșeli supărătoare. Totuși, programul are un scop foarte limitat: nu Încearcă decât „să potrivească” ceea ce scrieți dumneavoastră cu cuvintele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
văzut mici erate. 4. Rolul calculatorului În corectarea greșelilor de literă Informaticienii au creat programe speciale pentru corectarea greșelilor de tipar. Iată ce se poate citi Într-un manual despre intervenția calculatorului În probleme de ortografie: Programul de verificare a ortografiei este un instrument foarte util atunci când vreți să vă asigurați că documentul dumneavoastră nu conține greșeli supărătoare. Totuși, programul are un scop foarte limitat: nu Încearcă decât „să potrivească” ceea ce scrieți dumneavoastră cu cuvintele pe care nu le cunoaște și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
contextul În care se află cuvântul, dincolo de faptul că vă cere să confirmați corectitudinea apariției unui cuvânt de două ori pe același rând. Înainte de apariția generației de procesoare de text (din care face parte și Word sub Windows 95), verificarea ortografiei se făcea În principal după terminarea introducerii textului. Acum, Word (ca și rivalele acestuia, cum ar fi WordPerfect și Lotus Word Pro) vă oferă posibilitatea verificării ortografiei În timpul lucrului și semnalează apariția unui cuvânt necunoscut la câteva microsecunde după ce l-
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
procesoare de text (din care face parte și Word sub Windows 95), verificarea ortografiei se făcea În principal după terminarea introducerii textului. Acum, Word (ca și rivalele acestuia, cum ar fi WordPerfect și Lotus Word Pro) vă oferă posibilitatea verificării ortografiei În timpul lucrului și semnalează apariția unui cuvânt necunoscut la câteva microsecunde după ce l-ați scris (apud I. Funeriu, 1995, p. 247). Desigur, există programe și pentru limba română, astfel că Învățătorii și profesorii de română nu Îi vor mai stresa
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de literă În limbajul tipografilor, prin literă se Înțelege „orice material tipografic care servește la redarea textului, făcând posibilă transmiterea ideilor cărții către cititor” (***, Tehnoredactarea..., p. 26). Prin urmare, literele vor include semnele grafice propriu-zise ale alfabetului, cifrele, semnele de ortografie și de punctuație, precum și semnele convenționale (cum ar fi: @, $, simbolul telefonului etc.). Calculatoarele au Înlocuit noțiunea de literă cu cea de semn sau caracter. Mulți tehnoredactori calculează acum dimensiunile unui text prin numărul semnelor pe care le conține, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
alte procedee grafice sau tipografice - oricât de rafinate ar fi ele - nu pot suplini subtilitățile acustice ale vorbirii reale (Funeriu, 1995, p. 193). Cele câteva artificii pe care le folosim În scris (titluri, alineate, paragrafe, evidențieri de text, semne de ortografie și de punctuație etc.) au tocmai rolul de a suplini, chiar dacă Într-o măsură mai mică, virtuțile limbii vorbite. 7.1. Alineatul Prin alineat se Înțelege un rând dintr-un text În care primul cuvânt este retras puțin la dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Writers of Research Papers, ediția a IV-a, The Modern Language Association of America, New York. Gorrell, Robert M.; Laird, Charlton, 1967, Modern English. Handbook, ediția a IV-a, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey. Graur, Alexandru, 1974, Mic tratat de ortografie, Editura Științifică, București. Guéry, Louis, 1995, Précis de mise en page, ediția a IV-a, actualizată și argumentată, CFPJ, Paris. Hangiu, I., 1996, Dicționarul presei literare românești. 1790-1990, ediția a II-a revăzută și completată, Editura Fundației Culturale Române, București
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]