43,895 matches
-
în funcție de cum privești și la cine privești. În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur precizează: Nu te uita la frumusețe străină, căci Hristos pedepsește chiar privirea, pentru ca nu cumva prin această îngăduință să prinzi curaj și să cazi în păcat [...] căci rotindu-ți ochii pretutindenea, nedreptățești pe aceea la care te uiți, că o atingi cu ochii nelegiuiți. Chiar dacă n-o atingi cu mâna, o atingi cu ochii. De aceea și asta se socotește desfrânare și aduce asupră-ți chin
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 109. footnote>. Prin intermediul auzului, pot pătrunde în mintea noastră cuvinte josnice, expresii sau formulări triviale, cu tentă erotică, iar într-un suflet slab, acestea se pot transforma în adevărate voci interioare, instigatoare la păcat. Mecanismul erotic se sprijină nu numai pe imagini, ci și pe cuvinte. Astfel, trebuie evitate convorbirile prea familiare și prea îndelungate cu femeile, cu care trebuie să ne purtăm cu bărbăție și modestie. Să ne ferim de a spune sau
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
61. footnote> pentru că îți otrăvești sufletul tău și altora vorbind despre lucruri josnice și deosebit de desfrânate, făcând astfel loc de pătrundere a patimii. Sfântul Nicodim Aghioritul ne avertizează asupra căderilor ce se pot naște din auzirea și ascultarea îndemnurilor la păcate: urechile sunt al doilea organ al simțurilor ce ne întâmpină, după rânduială. Deci să ne străduim a tăia de la dânsele cântecele stricate, alcătuite pentru dezmierdare și care varsă în urechi mierea prea dulce a văzduhului. Căci, după cum mi se pare
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Pustiei, nr. 21, Edit. Anastasia, 1998, p. 32. footnote>. Cei care au fost cumplit războiți de patima desfrânării și au ales calea îngerească pot avea râvnă tot atât de mare în săvârșirea virtuții, pe cât de mare le-a fost râvna în săvârșirea păcatului<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuireă, p. 363. footnote>, mai ales că s-au hotărât să meargă pe această cale pentru a dobândi o biruință asupra păcatului<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit., p. 25. footnote>. O încercare de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
virtuții, pe cât de mare le-a fost râvna în săvârșirea păcatului<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuireă, p. 363. footnote>, mai ales că s-au hotărât să meargă pe această cale pentru a dobândi o biruință asupra păcatului<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit., p. 25. footnote>. O încercare de a scăpa de demonul curviei poate fi, pentru monah, retragerea în liniștea sihăstriilor care potolește patimile<footnote Clement Alexandrinul, Stromateleă, p. 372. footnote>, dar cei mai mulți părinți sfătuiesc ca niciodată să
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
spunea că din cauză că tinerii sunt lăsați de capul lor<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 694. footnote> gustă paharul plăcerilor păcătoase. Astfel, el recomanda căsătoria, pentru că, prin asumarea responsabilităților ei, se ușurează mai mult lupta împotriva păcatului<footnote Ibidem. footnote>. În zilele noastre, criza nu a dispărut, ci a căpătat proporții înfricoșătoare. Astăzi tânărul contemporan caută nemurirea în lucruri trecătoare care nu-i pot potoli setea de infinit<footnote V.V. Zenkovsky, op.cit., p. 50. footnote> căci ceea ce
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
trebuie să ne ferim de această patimă, cât mai ales prin trezvie duhovnicească. Prin urmare, rezistența și războiul nostru trebuie să fie îndoit. El presupune știință spirituală, adică trezvie, cunoaștere, un control foarte bun al gândurilor care ne instigă la păcat și păstrarea cugetelor bune, folositoare sufletului, aducătoare de pocăință și de mântuire. Dintre aceste mijloace sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: postul, căința (zdrobirea) inimii, rugăciunea stăruitoare împotriva duhului celui mai spurcat sau rugăciunea întinsă către Dumnezeu, citirea deasă și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocaliaă, p. 253. footnote>. În Pateric ni se istorisește despre un frate care a întrebat pe avva Agathon pentru păcatul curviei și Avva i-a răspuns aceluia: mergi, aruncă neputința ta înaintea lui Dumnezeu și vei avea odihnă<footnote Avva Agathon, în Patericulă, p. 28. footnote>. Tratamentul recomandat de Sfântul Ioan Scărarul în lupta de izbăvire, arată gravitatea și tăria
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
o credință care face să ne ferim de contactul cu viciile<footnote Sf. Ioan Casian, Convorbirile duhovniceștiă, p. 504. footnote>. Privind spre latura opusă, nu teama de focul cel veșnic și de osândă ne poate îndemna să ne despărțim de păcat, ci speranța și dorința împărăției<footnote Ibidem. footnote>, dorirea de bunătăților ce vor să fie, poftă de împărăția lui Dumnezeu<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a III-a, p. 440. footnote> și frica de Dumnezeu, în sensul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
inima (scil. mândrindu-mă), iarăși mă voi prăbuși la dânsul. El îmi este și ajutor și vrăjmaș, și sprijinitor și dușman, și protector și persecutor. Grijindu-1, mă războiește, topindu-l cu înfrânarea, mă slăbește până la neputință, odihnindu-1, mă trage spre păcat, dojenindu-l, nu-i pasă, dacă-1 voi mâhni mă primejduiesc foarte, dacă îl voi nimici, nu voi mai avea prin cine câștiga virtuțile. În sfârșit, el este totodată obiectul și al iubirii și al urii mele. Ce este taina aceasta
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Răspuns celor ce se îndoiesc de dumnezeiescul botez, în Filocaliaă, vol. I, p. 279. footnote>. Sfânta Taină a Pocăinței sau a Spovedaniei constituie și ea un mijloc de tămăduire a desfrânării. În acest sens Sfântul Ioan Carpatinul arată că: Aproape păcatul însuși împinge pe cel ce căiește spre Dumnezeu, dându-i un fel de simțire a putorii, a poverii și a nebuniei lui. Dar pe cel ce nu vrea să se aplece spre pocăință, nu-l împinge spre Dumnezeu, ci ținându
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
mai năprasnice poftele pierzaniei<footnote Sf. Ioan Carpatinul, Capete de mângâiere, cap. 56, în Filocaliaă, vol. IV, p. 140. footnote>. În toate aceste lupte este nevoie însă și de o întărire care va fi recomandată de duhovnic: Sfânta Împărtășanie. Deoarece păcatul nu se ascunde prin adaos de păcate, ci prin pocăință și mărturisire<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 561. footnote>, fără de acestea se ajunge la pierderea curăției sufletești<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit, p. 25. footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Carpatinul, Capete de mângâiere, cap. 56, în Filocaliaă, vol. IV, p. 140. footnote>. În toate aceste lupte este nevoie însă și de o întărire care va fi recomandată de duhovnic: Sfânta Împărtășanie. Deoarece păcatul nu se ascunde prin adaos de păcate, ci prin pocăință și mărturisire<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 561. footnote>, fără de acestea se ajunge la pierderea curăției sufletești<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit, p. 25. footnote>. Prin mărturisirea la duhovnic a păcatelor pe
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de păcate, ci prin pocăință și mărturisire<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 561. footnote>, fără de acestea se ajunge la pierderea curăției sufletești<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit, p. 25. footnote>. Prin mărturisirea la duhovnic a păcatelor pe care le-am săvârșit sufletul va deveni iarăși palat al curăției<footnote Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă Știința Sfinților Părinți -, traducere în limba română de irina Luminița Niculescu, Edit. Învierea - Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, p. 320. footnote>, iar Dumnezeu nu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Stefan Lacoschitiotul, Edit. Evanghelismos, București, 2003, pp. 120-121. footnote>. În ceea ce-l privește, Sfântul Ignatie Briancianinov, făcând referire la tămăduirea acestei patimi, vorbește de curăție, care este o atitudine potrivnică patimii curviei, fiind înstrăinarea trupului de căderea cu fapta în păcat și de toate faptele care duc la păcat, înstrăinarea minții de gândurile și de visările curvești, iar a inimii de simțămintele și de înclinările curvești, după care urmează și înstrăinarea trupului de pofta trupească<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvinte către
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. În ceea ce-l privește, Sfântul Ignatie Briancianinov, făcând referire la tămăduirea acestei patimi, vorbește de curăție, care este o atitudine potrivnică patimii curviei, fiind înstrăinarea trupului de căderea cu fapta în păcat și de toate faptele care duc la păcat, înstrăinarea minții de gândurile și de visările curvești, iar a inimii de simțămintele și de înclinările curvești, după care urmează și înstrăinarea trupului de pofta trupească<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvinte către cei ce vor să se mântuiască. Experiențe ascetice
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu plăcere, uitându-se numai la plăcerea ce le stă în față, fără să se mai gândească la durerea de mai târziu. De aceea, vă rog, să întindeți o mână de ajutor copiilor voștri, ca să nu fim pedepsiți și pentru păcatele săvârșite de ei. Nu știți oare ce a pățit preotul Eli, că n-a îndreptat cum se cuvine păcatele copiilor lui? (I Regi. 4, 18-19)<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, pp. 262-263. footnote>. După Sfântul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de mai târziu. De aceea, vă rog, să întindeți o mână de ajutor copiilor voștri, ca să nu fim pedepsiți și pentru păcatele săvârșite de ei. Nu știți oare ce a pățit preotul Eli, că n-a îndreptat cum se cuvine păcatele copiilor lui? (I Regi. 4, 18-19)<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, pp. 262-263. footnote>. După Sfântul Nicodim Aghioritul, curvia este un păcat de moarte, care se biruiește foarte lesne, depărtându-se cu totul de ispita
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
oare ce a pățit preotul Eli, că n-a îndreptat cum se cuvine păcatele copiilor lui? (I Regi. 4, 18-19)<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, pp. 262-263. footnote>. După Sfântul Nicodim Aghioritul, curvia este un păcat de moarte, care se biruiește foarte lesne, depărtându-se cu totul de ispita și locurile în care se dă lupta. Pentru aceasta el ne îndeamnă să fugim de locurile primejdiei, de pricinile și de toată materia ei, cunoscându-ne slăbiciunea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fuge de lene, în curând va stinge și curvia. 3. Să te ferești de femeile rele, să nu ai nici un amestec cu ele și nici convorbiri îndelungi pentru că mai ușor poți să înviezi morții decât să nu cazi în vreun păcat cu vreuna. 4. Să te ferești de omul desfrânat, pentru că se gândește să te ducă și pe tine cu el pe calea desfrâului. 5. Să nu stai acolo unde se sfătuiesc despre desfrâu, se povestește sau se săvârșește păcatul desfrâului
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vreun păcat cu vreuna. 4. Să te ferești de omul desfrânat, pentru că se gândește să te ducă și pe tine cu el pe calea desfrâului. 5. Să nu stai acolo unde se sfătuiesc despre desfrâu, se povestește sau se săvârșește păcatul desfrâului. 6. Să te ferești de a asculta cântece lumești și de lăutari și jocuri<footnote Fer. Ieronim apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
prin trezvie duhovnicească și discernământ spiritual, respingerea gândurilor, amintirilor și a fanteziilor de această natură, lectura duhovnicească, ascultarea de un părinte duhovnicesc și mărturisirea tuturor gândurilor noastre acestuia, paza trupului și a simțurilor, fuga de ispită și de ocazia la păcat, fecioria sau căsătoria și disciplina conjugală<footnote Jean Claude-Larchet, op. cit., p. 642. footnote>. Omul curat le privește pe toate curat, înfrumusețându-le și împodobindu-le cu această calitate de curăție, chiar și pe cele mai întunecoase. La această curăție a
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a sufletului<footnote Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p.106. footnote>. Semnul vindecării de această patimă este atunci când sufletul, chiar și în vremea somnului, nu ia seama la nici un chip al nălucirii de rușine, căci, deși această mișcare nu este păcat, totuși ea arată că sufletul încă mai bolește. Solomon ne îndeamnă: Cu toată străjuirea păzește inima ta (Pilde 4, 23). Sfântul Ioan Scărarul relatează o întâmplare din care reiese că eliberarea totală de această patimă este atunci când Ziditorul este slăvit
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cea din viața de față, venită din schimbarea moravurilor. Căci desfrânatul se face neprihănit și lacomul milostiv și cel aspru blând, a venit învierea încă aici, ca o arvună a celei viitoare. Și cum e această înviere? Prin faptul că păcatul a fost omorât și dreptatea s-a înălțat, că viața cea veche a încetat și cea a tot nouă și îngerească e trăită. La învierea de obște, trupul fiind total înduhovnicit într-o comuniune dialogică deplină cu Dumnezeu, va fi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
împovărătoare cu cât lumea modernă, în totalitatea ei, a atins un nivel de pervertire pe care nu l-a mai atins niciodată înainte cu asemenea universalitate și profunzime. Însă, urmând sfaturile și exemplele sfinților care s-au izbăvit de bolile păcatelor, urcând treaptă cu treaptă pe scara virtuților, prin străduință și osteneală proprie, cu ajutorul și harul lui Dumnezeu, omul contemporan se poate izbăvi de această patimă ridicându-se la înălțimea curăției și a sfințeniei la care este chemat.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]