2,742 matches
-
mediul înconjurător. 2.1.1. Tipuri de adăposturi Principalele adăposturi folosite de lilieci sunt cele subterane, silvestre și antropice. a. Adăposturile subterane pot fi naturale (peșterile, nișele sau fisurile din diferite t tipuri de roci etc.) sau artificiale (tuneluri, mine părăsite, gropi, puțuri etc.). Dintre acestea, adăposturile prefeate de liliecii din regiunile temperate sunt peșterile, deoarece le oferă condi condiții microclimatice practic constante. Cele m mai favorabile din acest punct de vedere sunt cavitățile ascendente cu o singură intrare sau sălile
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
serotinus, E. nillsoni e etc., care pot fi văzuți sporadic în adăposturi silvestre. c. Adăposturile antropice. Unii lilieci sunt cu precădere antropofili, manifestând preferințe pentru construcțiile umane. De regulă, aceștia sunt întâlniți în poduri, mansarde, turnuri de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri, ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în u unghiurile formate de grinzile podului, sub panourile
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
accident asemenator Cernobil-ului sunt aproape nule. O mare problemă în energetică nucleară o reprezintă depozitarea rezidurilor nucleare, care sunt produse de reactoare. Acestea pot infecta grav mediul înconjurător. Reziduurile sunt depuse în containere speciale, puse sub pământ în vechi mine părăsite. În 1957, în Rusia, într-un loc de depozitare din munții Ural, rezidurile s-au aprins și au explodat, fapt care a dus la moartea a zeci de oameni.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Doina-Mirela IORDAN, Gigliola LASCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93157]
-
număra sute de antiteze în paginile revistei Rambler scoase de Samuel Johnson. Ambele practici trădează înclinație pentru jocul cu cuvintele, nepăsare față de sens. *12 Dar cu toate că ideea corespondenței exacte între o figură de stil și o anumită "valoare expresivă" trebuie părăsită, nu este imposibil să se stabilească o legătură determinată între anumite trăsături și anumite efecte stilistice. Un mijloc de stabilire a acestei legături este să se arate că anumite figuri de stil revin mereu, combinate ou alte figuri care se
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
la alte dimensiuni, întreaga cultură românească: Avem conștiința că începem mereu (chiar dacă pe o treaptă superioară a spiraleiă și scepticism față de toate începuturile. Trăim în cultul provizoriului și al relativului. Sub orice construcție pe care o începem bănuim un zid părăsit și neisprăvit" . Titu Maiorescu a fost un strălucit întemeietor în critică, în problemele limbii, folclorului, culturii. Critica sa a fost prin excelență culturală. Știm bine câtă cerneală a curs în legătură cu această sintagmă atât de controversată. Rezumând activitatea mentorului junimist, E.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Problema o ridică însă calitatea participării: spre exemplu, durata participării este mai mică de doi ani în Cluj, iar cei care se alătură noilor organizații nu rămân membrii mai mult decât colegii lor activi înainte. Nu este exclus ca odată părăsite organizațiile aceștia să devină asemănători cu membrii publicului. Ori publicul din aceste țări nu este caracterizat de valori înalte ale civismului. În termenii autorilor, "oamenii nu au încredere unii în alții. Nu sunt toleranți față de minorități și grupurile sociale impopulare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Dreptul să știe că nu se va lipsi niciodată de hrana zilnică, după cum stă scris: „Domnul nu lasă să piară de foame sufletul celui drept”. Și iarăși: „Tânăr am fost și am îmbătrânit și n-am văzut pe cel drept părăsit, nici seminția lui cerând pâine”. Asemenea făgăduiește și Domnul: „Deci nu duceți grijă spunând: ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Căci după acestea se străduiesc neamurile; știe doar Tatăl vostru cel ceresc că
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a scrie un Jurnal al fericirii: „De neînchipuit cât de slobod și de fericit m-am simțit în detenție, în camera 34 pe Reduit, la Jilava, spre pildă, o cameră deosebit de sinistră, asemănătoare unui canal, unui maț subpământean, unei mine părăsite, unei regii în stil Monte Cristo.” Nu este singurul care trăiește și mărturisește această compatibilitate paradoxală dintre fericire și închisoare. Și preotul Dimitrie Bejan mărturisește cum în închisoare a fost cu adevărat fericit. Există și alte mărturii despre oameni care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cu ceva firimituri în barbă de la corupții zilei sau inventează de-a dreptul cazuri din care să culeagă grosul. Printr-o conjunctură, Andi se trezește iubind-o pe Marga, piersica ceruită în creme. Prin același gen de conjunctură, se trezește părăsit, fără prea multe explicații. Abandonat aproape, dă peste Sem, profesorul de matematică, prezbiterul, catalogat în cele din urmă de Andi cel atât de reticent inițial, un tip mișto. Sem este omul care a acceptat provocările divinității, a acceptat dialogul cu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dea ortul popii. Să treacă la Hades. Să o cotească. Cu iubita lui hipioată, e simplu. Și ea alerga după un chel tatuat care aflase deliciul de a o părăsi din când în când. La răstimpuri deci, numai când era părăsită, iubita lui hipioată, îl vizita pentru a afla consolare în brațe generoase, și primitoare, dar și întrun pat unde un student aștepta singur împliniri îndelung visate. Când iubita sa hipioată dispare, el o găsește acolo unde-i era ei drag
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
limba română. în acest din urmă caz, în mod cu totul firesc, spontan, natural, și, detaliu esențial, fără nici o preocupare imediată de a fi receptat, a deveni celebru, a face, mai ales, o nouă carieră în literatura română, o vreme părăsită etc. O foarte precisă și semnificativă confesiune, în acest sens, întâlnim, recent, la Matei Călinescu 28. Despre cazul său, a lui Ion Vianu și Virgil Nemoianu, ne-am ocupat anterior în Români în Republica literelor. Mai înainte, fenomenul dublului lingvistic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cealaltă"470. În Pe strada Mântuleasa, porțile de trecere a hotarului lumii subpământene sunt întotdeauna acvatice 471: dispariția lui Iozi, băiatul rabinului, într-o pivniță plină cu apă, unde recunoaște semnele, căutările chinuitoare ale acestor semne de către Lixandru, în pivnițele părăsite (băieții au "o mare slăbiciune de pivnițe și bordeie părăsite"472, caută niște semne care arată că locul este vrăjit și că se poate trece pe tărâmul celălalt; dintre toate pivnițele părăsite, doar două sunt pline de apă, și doar
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
hotarului lumii subpământene sunt întotdeauna acvatice 471: dispariția lui Iozi, băiatul rabinului, într-o pivniță plină cu apă, unde recunoaște semnele, căutările chinuitoare ale acestor semne de către Lixandru, în pivnițele părăsite (băieții au "o mare slăbiciune de pivnițe și bordeie părăsite"472, caută niște semne care arată că locul este vrăjit și că se poate trece pe tărâmul celălalt; dintre toate pivnițele părăsite, doar două sunt pline de apă, și doar la una "s-au potrivit semnele"473. Ele au fost
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
chinuitoare ale acestor semne de către Lixandru, în pivnițele părăsite (băieții au "o mare slăbiciune de pivnițe și bordeie părăsite"472, caută niște semne care arată că locul este vrăjit și că se poate trece pe tărâmul celălalt; dintre toate pivnițele părăsite, doar două sunt pline de apă, și doar la una "s-au potrivit semnele"473. Ele au fost învățate de către Aldea de la Abdul, puiul de tătar, și i le-a transmis apoi lui Lixandru; asemeni membrilor unei societăți secrete, băieții
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
favorit al lui Eliade, așa cum este Alexandru, aduce semele inerente ale cuceritorului arhetipal, vizionar (cea mai evidentă expresie este visătorul Lixandru din Pe strada Mântuleasa), în care se proiectează personaje ca Brânduș din Fata căpitanului. În Un om mare, semul (logodnică părăsită) din numele Lenorei este dobândit prin raportarea la balada lui Bűrger. În Ivan, printr-o serie de evidențe "mutual contradictorii" logodnica lui Darie, Laura, este asemeni iubitei lui Petrarca, simbol al iubirii mijlocitoare între sacru și profan. (Laura, imposibila iubire
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Culturale Române, București, 1992, p. 132. 881 Victor Kernbach: Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1983, pp. 33-34. 882 Mircea Eliade, op. cit., p. 159. 883 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 195. 884 Eugen Simion, op. cit., p. 324 vorbește de "casa părăsită, loc de trecere spre grădina paradisiacă"; Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 199: "clădirea denumită în mod simbolic Casa Grănicerului". 885 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 198. 886 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha la triumful creștinismului, Editura
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
toate cele lumești pentru a nu lăsa decât golul inimii în calea luminii ce trece și strălucește. "Suișul inimii"48 presupune nu doar exercițiul ascetic al demundaneizării, ci și al desensibilizării; datele perceptive nu mai înregistrează spectacolul multiform al lumii părăsite; simțurile sunt îndreptate spre un nou orizont în care tot ce se vede ("lumina-naltă a marelui azur" sau "pur azur de duh"49) se aude ("asculți cum auie, prin goluri, toată/ Eternitatea-n scoica unei zile"50) și se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lent dar sigur, într-un tumult optic,/ Reflectat în clonț, în ghiare, în remige,/ Irupând către boltă spre a se înfige/ Năpristan, odată cu mine, pe ușița de spijă,/ Arătându-se-n chiar spațiul lipsit de grijă". Lumea însă nu e părăsită. Poetul este "somat" de tainice puteri să o redea vieții, miracolului ei nesfârșit, dezvăluindu-i esența nepieritoare. "Zvârlit în tenebrele neștiutului, el se întoarce în lume, dar nu așa cum a plecat: pe curbura gândului său urmează a scânteia zgrăbunțele smulse
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o răsfrânge revelator. Undeva ori acolo, ea nu e de fapt nicăieri, risipită în nevăzutul care o absoarbe. Nu atârnă de instanța unui subiect care o instituie. Stă în nevedere, în distanța care, pe nesimțite, face posibilă imaginea. O imagine părăsită, lăsată în absență, în golul de vedere. Imagine care se arată în gol, în vederea golită de orice dorință, distanțată de ea însăși. Apare în retragere, înaintea poemului de care s-a desprins. În ultimul refugiu al posibilului, ea pune începutul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și de la tristețele substanței. El e ca o vibrație constituită de două tensiuni extreme: a materiei spre absolut și a ideilor spre materie. Cuvintele închid, însă, dincolo de valoarea lor simbolică, o lume de intenții, de subînțelesuri, de aluzii, de sensuri părăsite cari constituie ca o prezență de al doilea ordin, lunară, inelară, de halo", ceea ce Dan Botta numește "corpul luminos al cuvintelor" (ibidem, pp. 114-115). 13 Despre arta poetului, în Dan Botta, op. cit., vol. IV, p. 183. 14 Platon, Timaios, 50
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pasul a om cu treburi ce n-așteaptă amânare. Prin Agde găsi de data asta destui alți nomazi, care din aproape în aproape îl îndrumară înspre personajul căutat, deloc lipsit de faimă printre ei. Ocupau imobile insalubre, parțial sau total părăsite, de prin centrul istoric al orășelului și trăiau mai mult de pe urma turiștilor numeroși. Îngăduitori, francezii îi lăsau să se amestece printre alții din categoria gens du voyage - bine reprezentată prin partea locului din cauza climatului clement. Cu forfota lor de colo-colo
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
loc sacru, un drum al inițierii și Întăririi. Pelerinajul la Ierusalim, la mormântul Mântuitorului sau pe Muntele Măslinilor cinstește credința În Întemeietor. Pelerinul creștin Își Întărește identitatea, se Înmulțește spiritual, caută repere și referințe, Îl Înalță pe individul izolat și părăsit, Îi oferă alternativa comunicării și participării, comuniunea cu divinitatea și Împărtășirea comună a unor sentimente. O călătorie, o descoperire, speranță și bucurie, o „lucrare” care-i dă mulțumire și putere. Desigur, toate aceste trăiri țin de opțiunea credincioșilor, dar nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
construcții sociale de către „noua ordine”, prin doi dintre reprezentanții săi, doi foști elevi, acum fruntași ai acestei lumi noi. A doua constatare: coperta lui Radu Răileanu, cu care colaborez și eu (bine) la colecțiile de psihologie, anunță aproape totul - moara părăsită și fantoma zămislită de istoria ei recentă, dulapul În care se conservă delațiunile, foile răzlețite ale „scriitorilor” satului, atmosfera terifiantă a unui univers Închis, care se menține și se reproduce cu o Înverșunare pe care numai această lume o poate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dar secrete - aici e cheia cu care descifrăm schimbarea identității satului, supus prin colectivizare. Și aici e invenția, izvorâtă de cea de-a doua profesiune a romancierei. Poartă cu toții - cu ei, În ei - pui zămisliți de fantoma ascunsă În moara părăsită, simbol al vechiului regim, dar și scenă a fărădelegilor celor noi. Unii sunt Înfășurați de o mantie, de o pelerină diafană, alții au doar un guler, un șal, o cingătoare, iar unul e strunit de un gușter. Mulți văd fuioare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sau grupate În mormane, uitate sau organizate, chiar aranjate sistematic; un marcaj social al toleranței noastre proverbiale. Cu cât te apropii de capitală, cu atât se accentuează fenomenul. De același „marcaj” suntem Însoțiți și pe șoselele patriei, plus construcțiile dezafectate, părăsite, ruinate, dezmembrate, hărtănite, furate. În spatele casei celor mai mulți gospodari români, aceleași gunoaie, munți de hârburi, movile de mizerii; expuse, parcă, Într-o Întrecere socialistă cu tema: cine suportă mai mult? Satele patriei sunt invadate de plastic. Nu Întâmplător, și de crâșme
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]