35,668 matches
-
doi ochi mari de culoarea chihlimbarului și sprincene ca de sidef, o gură normală, cu un nas potrivit. O frunte înaltă de la care pleacă un fel de puf capilar argintiu care se termina la spate cu mai multe șuvițe de păr lung de o culoare alb-argintie. In rest două măini, două picioare la un corp de o înălțime de 1,80 m. Profesorul (rupe suspansul): Bucuroși de oaspeți? Aurora: Sigur că da. Poftiți și luați loc. Cosmonautul face o plecăciune, după
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
era că este un om liber. Filmul “Spartacus” este mereu proiectat la Biblioteca Academiei; seamănă foarte mult cu istoria noastră de sclavi. Profesorul: Stăpănii voștri cum erau, cum arătau? Evelin: Ca voi, doar mai corpolenți, cu un cap mare, un păr bogat, ca o podoabă. Foarte inteligenți și puternici. De la ei v-am inoculat în sămănța de om, sentimentele. Sunt temperamentali, duri, iuți la mănie. La ei sclavia și pușcăria era ceva normal. Pedepsele erau colective, ne izolau un timp în
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
și profesorul analizează imaginile luate de către profesor din spațiu cu influența gravitației Soarelui asupra suprafeței Pămăntului pe zone. Intră Evelin clonat îmbrăcat într-un costum din garderoba profesorului de laborator. Un cap obișnuit, un om la 45 de ani cu părul destul de bogat și cu niște ochelari ciudați, iar în mănă o casetă. Evelin: Bună ziua! Am luat un costum din hainele profesorului dar am lăsat amanet costumul de cosmonaut! Sper că nu l-am speriat pe fiul vostru? Aurora: Bună ziua domnule
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
-mi plăceau era că aș locui la Amsterdam, unde tocmai mi-am publicat un roman ieftin, la Editura Antoon Gerolf, sub pseudonimul Coos van Bruggen. Am o casă pe Elandsgracht și un câine pe care l cheamă Finn. Îmi vopsesc părul blond. Un amic din liceu e convins, de altfel, că m-a văzut, anul trecut, făcând cumpărături de Crăciun pe Leidsestraat. Aveam două pungi, una verde, una crem cu dungi vișinii, și arătam mai tânăr. Îmi stătea bine în povestea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
căutat alx: prețios alx: ești prețioasă ema: geez... bună dimineața și ție! Bună dimineața! 5. Mai mult despre Ema. Schița 2 Mă cheamă Ema. E primul lucru pe care-mi vine să-l spun despre mine. Restul sunt incerte. Ochi, păr, job... sufăr din dragoste, probabil, ca orice funcționară drăguță și proastă, citesc reviste pentru femei și vin ca roboțelul dimineața într-un birou trist ca al lui Alex (ca al tău, Alex!), în care mă dau intelectuală, interesantă, elegantă în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să râzi, să ai o vinișoară mică la tâmplă și nici o aluniță pe spate, să porți pantaloni din ăia idioți, cu turul jos, de care nu suport, să mănânci bomboane. Multe. Să fii pantagruelică. Pofticioasă. Nu grasă. Potrivită. Cu un păr frumos. Scurt, eventual. Sau lung, dar nu roșcat. Nu sexy, simpatică. Simpatică, într-un mod bizar. Cu voce de puștoaică și... și... habar n-am. Nu știu dacă te vreau tâmpită sau genială. Ocazional. Dacă ai fi genială constant, oricum
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cu o prințesă vizigotă. Îți place? Bun. E la Sevilla librăria ta. Omalissan s-a lăsat și ea să alunece leneș pe un divan căptușit cu perne moi, de mătase. Poartă patru coliere suprapuse, are ochii smălțuiți cu kohl și părul împletit cu panglici galbene, tivite pe margini cu dințișori sângerii de coral. Poartă șalvari străvezii, verzi-albaștri și un nume berber, Omalissan. În urechi îi lucesc șerpi de aur, încolăciți de lobii mici ca două scoici încă din vremea primului ei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
deget inelul mortului și a pus în locul lui un safir imens, aidoma catifelei în care era înveșmântată. Ea și-a înclinat capul a supunere, el i-a smuls diadema sărăcăcioasă de prințesă creștină și plasa care-i zăgăzuia noianul de păr cânepiu. Nu a întrebat-o cum o cheamă. A atins neîncrezător un zuluf cum nu mai văzuse până atunci și a chemat-o la el pe numele ei cel nou - Omalissan. În partea cealaltă a încăperii înalte, de piatră, Tariq
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Îmi cer scuze. M-ați așteptat mult? Doar vreo douăzeci de minute... — Nu, deloc, acum am ajuns și eu. E incredibil cât de cretin pot să sun câteodată. E mai tânără decât mă așteptam. Pulover negru, lălâu. Exces de rimel. Păr tuns asimetric, așa cum se poartă acum. Nu-i stă bine. Sâni mici. Parcă. Unghii scurte, pătrate, nedate cu lac. Îngrijite, totuși. Uite că iar m-am uitat... — Aveați dreptate. Nu semănați. — Poftim? — Cu fratele dumneavoastră. Nu semănați. — L-ai cunoscut
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de minute. Ea a aștep tat până când nervii i-au sfârâit ca-ntr-o tigaie încinsă. Tastele telefonului, apăsate cu arătătorul. — Ce faci, nu vii? Spanioli, patruzeci patruzeci și cinci, boemi, nu foarte bine dispuși. Ea e frumoasă. Bronz auriu. Păr șaten deschis, lung. Șlapi. Unghii urâte la picioare. — Aveam vreun motiv să cobor mai repede? Ne grăbim undeva? Suedeze postadolescentine gălăgioase, maieuri cu bretele subțiri, băsmăluțe colorate, ochelari de soare ieftini. Te aștept de jumătate de oră. După ce telefoanele se
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Gătea simplu, fără imaginație. Îi dădea lapte cu cacao dimineața lui Alioșa. Mașinal și fără pic de vanilie. După Crăciun, panica îl vizitase din nou. Alioșa gonea un căluț de lemn în jurul bradului. Dominique râdea și bătea din palme. Avea părul strâns la spate, cu o panglică verde, și purta o bluză albă, încrețită la gât. Era frumoasă, se gândise Ivan, plimbându-și privirea pe carnea pufoasă a brațului, pe linia fină a gâtului, printre bu clele arămii, pe sub buza de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
îi preparase o cremă de lămâie verde, cu scorțișoară și cardamom. Așteptase nerăbdător s-o audă ghicind ingredientele și flecărind șăgal nic, trecându-și vocalele prelungi peste rețeta cea nouă, așa cum obișnuia să-și treacă degetele, rătăcite în mângâiere, prin părul lui și prin al copilului. Dominique mâncase în tăcere, cu un surâs cuminte și trist pe buze. Vocea ei, cărnoasă ca miezul de piersică, îi păruse acum stinsă și subțire. — Foarte bun. Se duseseră la culcare tăcuți, fără să fi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
înghesuia sub pat, acolo unde dormita cutia cu cretă. Pe urmă nu se mai uita la ele niciodată. Pleca să cumpere verdețuri și fructe, la piață, cu Alexandre flecărind vesel, stăpân de-acum pe bicicleta lui. Își trecea mâna prin părul lui și-i îndrepta gulerul de la cămașă. Ale geau împreună rodii și anghinare, târguiau mure pentru plăcintă și se opreau în drum la magazinul de brânzeturi al lui Jean Philippe. Cam în vremea aceea, Dominique începu să-l viziteze din ce în ce mai
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
întuneric, geamănă cu ochii mamei, albăstriți de un plâns neîntâmplat, sticlos ațintiți către o prerie a ei. David adormit la ea în brațe, cu mânuța lui mică, pe care tot nu a atins-o nimeni, strânsă în jurul unei șuvițe din părul ei. Eu, brusc transformat în spectator, în Alex Hriavu, care păstrează imaginea unui băiețel cu tricou în dungi și ochii roșii de plâns cuibărit între cearceafuri undeva, pe un memory stick abandonat (și el?) deocamdată. Deocamdată, am spus. Și ce
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nimeni înseamnă eu. Stare de enclavă. Cadrul 2 Omalissan bolândă, undeva, nu se știe unde. Terori de creștină muribundă. Cadrul 3 David + Ada. Ada + David. Ada + David + Alex. - Alex. - (- Alex). Mda. Închidem paranteza. Cadrul 4 Ema. Ema plictisită. Degete în păr. Gene în zbatere socială. Să nu adormim între spaimele copiilor traumatizați de părinții beligeranți și prințesa vizigotă care, uite, stă să-și dea duhul chiar aici, unde ea, în sandale și fustă colorată, a intrat să și ia o Cola
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
contează. Porți o rochie cu buline și mănânci... nu, nu mânânci nimic. Sad Mac. Asta o să tai. Prea grafic. Pentru cine? Pentru tine. 19. atunci Cred că era octombrie. Împlinea 47 de ani. Nu i-ai fi dat. Înaltă, fără păr alb, suplă în mișcări. Ca Audrey Hepburn. Uite că nu m-am gândit la asemănarea asta până acum. Păcat. Amândoi pe stradă. Ea purta o rochie cu buline. Maro, cu buline. Părul prins la spate într-un coc sever de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ani. Nu i-ai fi dat. Înaltă, fără păr alb, suplă în mișcări. Ca Audrey Hepburn. Uite că nu m-am gândit la asemănarea asta până acum. Păcat. Amândoi pe stradă. Ea purta o rochie cu buline. Maro, cu buline. Părul prins la spate într-un coc sever de balerină. Nasul fin, urechile fine, buzele fine, zâmbetul fin, atât de fin, până când, undeva vizavi de Biserica Armenească, zâmbetul se strepezește într-o linie frântă, mâna cu degete lungi (da, și fine
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
totul, lăsând acțiunea să continue într-un glo rios neverosimil, așa că vom închide (cu neîncredere, e adevă rat) ochii și, în schimb, vom lăsa briza să ne ciupească de obraji, așa ca pe Alexandre, căruia tocmai i s-a ridicat părul pe ceafă de frig, motiv pentru care gulerul puloverului bej îl acoperă până la jumătatea urechii atunci când, previzibil, cinematografic și, vai!, atât de clișeistic, Ivan trece chiar prin spatele lui, dându-i indicații prețioase unui Evgheni înghețat de-a binelea, posesor
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și gem de mure, și brioșe calde, și, da, o, da!, vanilie, în timp ce în moalele capului se proiectau, ca pe un imens tavan boltit, tapetat cu pânză albă, imaginile altei vieți - puii lui Dominique și felul în care îi creștea părul pe ceafă, pistruii ei și râsul copilului, bluza aceea cu mâneci bufante (albastră, oare? să fi fost albastră? nu, nu, era albă! albă era, da!), ei doi, într-un nesfârșit câmp de lavandă, tineri, atât de tineri și iar gustul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Jabal Tariq, eu i-am dus pe dreptcredincioși la izbândă, eu am visat zi și noapte cum în iadul păgânilor arde sufletul lui Isabel Perez, văduva lui Theodomer, ucis de mâna mea, la Guadalete, eu i-am adus-o, de păr, lui Musa, eu i-am aruncat-o la picioare, eu i-am ales numele, Omalissan, și eu m-am bucurat ca nimeni altul de siluirea ei, eu m-am ridicat împotriva emirului meu când sclava i-a sucit mințile, eu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
țesuți în covoare grele, de Buhara, care acoperă podelele cabi nelor de pasageri, din ce în ce mai surprinși de luxul de pe vas. Nici nu ai spune că rusul înalt și atât de slab, în hai nele lui ponosite, cu obrazul aproape cenușiu și părul de-acum de-a binelea înspicat e mintea din spatele acestui deșert arctic care plutește spre mări din ce în ce mai negre, ducând în pân tecele lui atâta risipă de minunății. 35. Din dragoste Boala copilului a izbucnit dintr-odată. Nu s-a știut
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
că fusese frumoasă... Scria mult. Nu am văzut-o mâncând niciodată. Făcea un ceai memorabil. Nu știu din ce trăia... nu ne puneam asemenea întrebări, pe vremea aia, la vârsta aia... Câteodată mă lua în brațe, își trecea degetele prin părul meu, îmi mirosea ceafa și-mi șușotea ușor, la ureche... — A fost odată un prinț rus... — Și mama ne spune o poveste cu un prinț rus! — Da? Îmi amintesc privirea ei galbenă, amuzată, brusc stingheră, cumva, aplecată asupra mea, cald
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
timorat de ideea unui ridicol la care nu se mai gândise niciodată până atunci. Când nu erau împreună, petrecea ore încercând să-i recompună trăsăturile, gesturile, ticurile verbale, nuditatea, anecdotica, biografia, accentul, poza de pe legitimația de studentă, gustul, parfumul, culoarea părului, atingerea, felul în care ținea creionul în mână, hașura, zâm betul, linia sprâncenelor și degetele de la picioare. Nu reușea niciodată. Să-ți spun câte ceva despre mine. Am, întotdeauna, mâna dreaptă mai rece decât cea stângă, indiferent de temperatura din cameră
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Așezat pe canapeaua de piele, tipică apar tamentului de o eleganță lejeră al amicului în plină euforie aniversară, Alexandre o studia de la distanță. Rochia gri, de tafta, cu talie înaltă, bine marcată. Poate puțin bătrânicioasă pentru vârsta ei. Ochii felini, părul lucios, tenul de un alb imperial, privirea ascuțit-inteligentă, mereu la adăpostul unui păienjeniș de gene interminabile, brațele lungi, ușor marmorate de frig, acum, gâtul fin, mișcările precise, tempe rate de o politețe puțin rece și de un zâmbet amabil, care
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
trăncăneala unui necunoscut. Îl mai auzea, din când în când, spunând „Da, domnule!“ și, la ora 3, își îndrepta automat ochii spre tavan, unde, în aburul de ceai, se aștepta să-i întâlnească privirea ușor panicată, perciunii stufoși și îngrijiți, părul sur și zburlit. Gătea. Puțin și simplu, ca pe vremea copilăriei lui Alioșa. Cremă de piersici cu lavandă și piper roz. O trimitea la bucătărie fără să fi scris rețeta, ingredientele, și fără să-i fi dat nume, ceea ce ducea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]