3,126 matches
-
omonim) ; Jack Sparrow (Johnny Deep, în Pirates of the Caribbean) ; Davy Jones (Bill Nighi, monstrul cefalopod ce contopește marea și piratul într-o singură figură, căpitanul vasului Olandezul Zburător din Pirates of the Caribbean) ; Căpitanul Hook, în animația Disney Peter Pan (commons.wikimedia.org) literatura, ca domeniu distinct al unei mo der nități prea teh nicizate, anti-umaniste și anti-ficționale. Teoria sa explică paradoxul că un imaginar considerat marginal, cum e cel al pirateriei, a fost și este atât de prolific, epic
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Europei, pe care să-l poată folosi la nevoie și împotriva dușmanei sale, Jugoslavia. Între Italia fascistă și Germania (devenită mult mai târziu național-socialistă) n-a existat foarte multă vreme nicio simpatie și cu atât mai puțin vreo înțelegere. Tendințele pan[-]germane erau tot așa de neplăcute pentru Italia, cu importanta minoritate germană din Alto Adige, ca și pentru Franța, după reluarea Alsaciei și Lorenei. Însă încercările permanente ale Italiei de a se apropia [301] de Franța au fost sistematic respinse
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
este invadat de murmurul și șoaptele de suferință ale unei lumi în care toți au fost egalizați întru boală. Epidemia intră în extazul plenitudinii sale și devine pandemie. Termenul de pandemie este, deasemenea, rezultanta a fuziunii dintre doi termeni grecești pan care înseamnă tot și același demos care semnifică ideea de popor. Astfel, cuvântul pandemie indică cucerirea fără rezerve, fără opreliști, a unei mari părți a omenirii de către tentacolele bolii devastatoare. În faza de epidemie, acest flagel își avea hotare, mai
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fie și în poeme simple nu se pot despărți de exemplul dat de Moissy și Carmontelle. Năvala divinităților în Baccu, adevărat cântec de cramă, este de un pur stil Renaștere: Satiri, Fauni și Menade, Ești al nostru, bine-mi pare, Pan, Silvan, Hamadriade, În oastea biruitoare Poeți, Eroi, Zâne, zei, De mult, să te-avem, vream eu!" Care portu și-l schimbase Și port de Baccanți luase, Toți aproape-mi se adună, Se afla mulți între ei. De ieder îmi pun
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un arbor dintr-o floare. Și-acolo cu candoarea sălbaticilor bestii, În golurile zărei uitîndu-mă cu anii, Să-ncerc magnetizarea extazurilor stranii Ce tulbură privirea brahmanilor în trestii. Și-așa să-ntreb simunul, nisipul și zenitul Ce spune câteodată divinul Pan din flaut, Apoi, retras în mine cu cîntecu-i, să caut La rândul meu misterul ce-ncheagă infinitul. Și-n verbe mai sonore ca murmurul pădurei Să-nchid nemărginirea, și greu de majestatea Pe care-o face gândul și-o dă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Luminii) au o pulsație panteistică scurtă, apăsată metaforic într-un singur punct: Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud Cum se izbesc de geamuri razele de lună!... În Pașii Profetului, Zamolxe, panteismul, superior artisticește, ia forme virgiliene. Pan întrupează voluptatea de a participa la toate regnurile, de a surprinde cele mai mărunte mișcări vitale: Ah, Pan! Îl văd cum își întinde mâna, prinde-un ram - și-i pipăie cu mângâieri ușoare mugurii. Un miel s-apropie printre tufișuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mi pare că aud Cum se izbesc de geamuri razele de lună!... În Pașii Profetului, Zamolxe, panteismul, superior artisticește, ia forme virgiliene. Pan întrupează voluptatea de a participa la toate regnurile, de a surprinde cele mai mărunte mișcări vitale: Ah, Pan! Îl văd cum își întinde mâna, prinde-un ram - și-i pipăie cu mângâieri ușoare mugurii. Un miel s-apropie printre tufișuri, Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are Pan mai mare bucurie decât de-a prinde-n palme-ncetișor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de a surprinde cele mai mărunte mișcări vitale: Ah, Pan! Îl văd cum își întinde mâna, prinde-un ram - și-i pipăie cu mângâieri ușoare mugurii. Un miel s-apropie printre tufișuri, Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are Pan mai mare bucurie decât de-a prinde-n palme-ncetișor căpșorul mieilor și de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de lână. E pestetot o beție de vegetal, de fructe, de animalitate rece. Vegetalele au ceva cărnos animalic (flori cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
datorește, pe lângă alte versuri care promiteau, o nouă definiție poetică a limbii române, cu imagini superioare celor ale lui Sion: Limba noastră-i graiul pâinii Când de vânt se mișcă vara; În vestirea ei bătrânii Cu sudori sfințit-au țara. Pan Halippa, Bogdan Istru, basarabeni, au fiecare o mică notă personală, de la Tudor Plop-Ulmanu e de reținut această grațioasă definiție a Basarabiei: Basarabia, cuvânt cu patru a ca o biserică cu patru turle albe. Preferința tinerilor poeți ardeleni este pentru Aron
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din amintiri proprii, realitatea. George Panu va povesti peste timp cum, în 1888, îl primea pe Eminescu bolnav și sărac la el în casă, în București, îi dădea să mănânce iar poetul i-a zis, la un moment dat, premonițial: „ Panule, știi tu că în lumea aceasta nu este nimic mai interesant decât istoria poporului nostru? Trecutul lui, tot, tot este un șir neîntrerupt de martiri. Ți-o spun ție fiindcă tu te-ai ocupat de istoria românilor. Apoi s a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
oficial. Trece, cu aceleași însărcinări, la „A.B.C.” (1934-1935) și la „Zorile” (1935-1936). Totodată, editează la Chișinău o gazetă politică, „Izbânda” (1931-1933), subvenționată de Partidul Național Țărănesc, și, din 1932, asigură secretariatul de redacție la „Viața Basarabiei”, revista condusă de Pan Halippa. Colaborează cu versuri, proză, cronici literare, literatură pentru copii și, în primul rând, cu o bogată publicistică socială și politică, uneori cam agresivă, ceea ce îi va aduce mai multe procese de presă, și la „Scena”, „Sburătorul”, „Luceafărul”, „Gândirea”, „Rampa
TERZIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
și metafizica Olteniei de Petre Pandrea, articolele Poezia populară a românilor din Valea Timocului de N. Cartojan, Înrâuriri românești în literatura și viața bulgarilor de Al. Iordan, Influența literaturii românești asupra celei bulgare de Petre Florescu. Cu versuri sunt prezenți Pan Halippa, Grigore Bugarin, Petre Florescu, Const. Rîuleț, V. Barbu Jora, Crâstea I. Nucă, proză semnează George Aria, Petre Florescu, Victor C. Bercescu, Fl. Ionescu ș.a. Revista mai conține textul unei conferințe a lui Theodor Capidan, versuri și obiceiuri populare, alte
TIMOC (TIMOCUL). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290175_a_291504]
-
Viața Basarabiei” ș.a. Redactor, câtva timp, la gazeta „Gând basarabean”, e și proprietarul revistei „Pagini basarabene”. Din 1937 devine redactor al cotidienelor „Curentul” și „Evenimentul” pentru Basarabia. Figurează între membrii fondatori ai Societății Scriitorilor din Basarabia (1939), împreună cu N. Dunăreanu, Pan Halippa ș.a. Semnează și Iorgu Manea, Măhăleanu. În romanul Al nimănui, apărut în 1937, T. relatează viața lui Victor Crăișor, personaj straniu, cu manifestări cel puțin ciudate, dacă nu anormale, pe care viața îl va zdrobi. Ambiția autorului este de
TIMONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290176_a_291505]
-
promotor al școlii românești din Bucovina. Președinte al Reuniunii Școlare Române (1907) și al Asociației Corpului Didactic Român din Bucovina (1909-1914), conduce revista „Școala” (1905-1908, 1911-1914), este redactor la ziarul „Patria” (1910). La Chișinău, în 1917, alături de Onisifor Ghibu și Pan Halippa, contribuie la organizarea învățământului în limba română, precum și la apariția publicațiilor „Școala moldovenească” (1917) și „România nouă” (1918). Dacă în Bucovina inițiase cursuri de vară pentru tinerii învățători sau îi îndrumase către Vălenii de Munte, la cursurile lui Nicolae
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
celor săraci le dădea consultații gratuite. Apoi își datora popularitatea originalității. De câte ori se afla în fața unui caz pe care nu-l înțelegea, și de acestea erau aproape toate, proceda cu lovituri de palme, cu strigăte și cu medicațiuni eroice, precum: pan glica, apa rece etc. Acest original avea o mare aversiune de doctori, pe cari îi acuza că nu știu nimic. Cineva l-a întrebat odată cum face în consulturi și în cealaltă clientelă de ordonă medicamentele, fiindcă el nu prea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lumea nu mă mai știe. Am citit lucruri importante: Petre Pandrea: Crugul mandarinului, Günter Grass: În mers de rac, Andrei Makine: Muzica unei vieți și Marina Spalas: Întâlniri cu oamenii sec. al XX lea, În care, Între alții: Lena Constante, Pan Vizirescu, Ion Zamfirescu, Sorana Coroamă Stanca și eu. Că și mama Soranei Coroamă este Cazaban, e În favoarea apariției cărții pe banii familiilor Cazaban, căci Sorana este foarte băgăreață și descurcăreață. Vremea - foarte frumoasă, În casă cald, mă mișc zilnic prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
al unei seminții născute pe „planeta Auschwitz” și marcată pe veci de o astrală Înstrăinare, simbolul unei alte vârste În barbaria umană. A râvni acum atributele normalității ar părea un joc copilăresc Într-un film de Disney, În care Peter Pan, băiețelul deprins să evadeze oricând din realitatea imediată, are nevoie ca umbra să fie cusută de el pentru a-l face „real”. Biografia lui B. este, În viziunea Sarei, amanta sa, „simplă ca un basm și imposibilă ca viața noastră
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Elevii și studenții evrei aparținând școalelor evreești, în etate dela 16 ani în sus vor presta munca la zăpadă în mod permanent cu începere dela 12 Ianuarie 1944 ora 8 când se vor găsi la Cercul Teritorial București str. Anton Pan Nr. 13 spre a fi repartizați. 2) Evreii dela 18-50 de ani repartizați la muncă în localitatea de domiciliu la diferite Instituții civile, firme, întreprinderilor care vor presta munca la zăpadă în 2 perioade de 7 zile cu începere dela
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
FOC TÂNĂR, revistă apărută la Roman în iulie 1934 (un număr), redactată de Ion Manolescu și Silviu Roda. Colaborează cu poezie Ștefan Baciu (Dans, Absență muzicală), George Demetru Pan, Ioan Georgescu și redactorii revistei. Proza este semnată de Nicolae Cantonieru (Chinezii la Giurgiu) și Mihail Șerban (fragment din romanul Idolii de lut). Notațiile impresioniste ale lui Vasile Chirițescu (Pe marginea actualității) și cronica acestuia la volumul lui Paul Zarifopol
FOC TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287058_a_288387]
-
caspazelor Caspazele, familie mare de proteine (Holly et al., 1999696), fiind efectoare universale de apoptoză pot fi considerate călăii principali ai mașinăriei apoptotice, iar inhibiția activității lor întârzie sau chiar împiedică apoptoza (Sainz et al., 2003697; Baud si Karin, 2001698; Pan et al., 1998699; Elsasser et al., 2001700; Kumar si Jugdutt, 2003). Parlakpinar și colaboratorii (2005701), au arătat, compusul CAPE inhibă activitatea caspazei 3 și caspazei 9, inclusiv în celulele granulare (Amodino et al., 2003). Efectul vasorelaxant al propolisului CAPE manifestă
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Melatonin and cell death: differential actions on apoptosis in normal and cancer cells. Cell Mol. Life Sci. 60, 1407-1426. 698 Baud, V., Karin, M., 2001. Signal transduction by tumor necrosis factor and its relatives. Trends Cell Biol. 11, 372-377. 699 Pan, G., O’Rourke, K., Dixit, V.M., 1998. Caspase-9, Bcl-XL, and Apaf-1 form a ternary complex. J. Biol. Chem. 273, 5841-5845. 700 Elsasser, A., Suzuki, K., Lorenz-Meyer, S., Bode, C., Schaper, J., 2001. The role of apoptosis in myocardial ischemia: a
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Arghezi, F. Aderca, G. Călinescu, Al. Rosetti, George Enescu, I.D. Gherea, Alice Voinescu, Petru Comarnescu, Basil Munteanu, Anton Bibescu, Ion Sava, H. Zambaccian ș.a. Poezie semnează Constantin Tonegaru, Petru Sfetca, Ion Vinea, Sanda Movilă, Octav Sargețiu, Isaiia Răcăciuni, George Demetru Pan, Mircea Popovici, Al. Lungu, Adrian Rogoz, Mihail Crama, Ion Negru, Camil Baltazar. Proza este reprezentată de Cella Serghi, Adrian Rogoz, Hortensia Papadat-Bengescu (A fost odată), Monica Lovinescu (Marionete). Revista acordă importanță și traducerilor din alte literaturi decât cea sovietică (William
DEMOCRAŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286731_a_288060]
-
urbei de pe malul Oltului nu sunt întotdeauna cele firești. Mai complex este Fântâna cu chipuri, roman-eseu, roman al procesului de creație. Aproape toate figurile au un dublet fictiv sau trimit la un spațiu suprareal, excepție făcând doar eroul central, romancierul Pan Ioniță Drăcea, al cărui nume sugerează și el o existență simultană în planuri diferite. Această dedublare îi îngăduie autorului să dezvolte, prin intermediul protagoniștilor săi, teorii asupra artei, în general, și a romanului, în special, asupra relațiilor interumane, asupra iubirii, dar
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
a cunoscut), Al. T. Stamatiad (Spre alte înălțimi). De menționat și două postume, Cântec și Prorocie de Al. Vlahuță. Tot cu versuri sunt prezenți G. Tutoveanu, Agatha Grigorescu, Cincinat Pavelescu și o seamă de alți autori mai puțin cunoscuți: Sylvia Pan, Virgil Duiculescu, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu), Const. Goran ș.a. Deși abundentă, proza publicată în G.n. este inferioară poeziei. Se pot semnala câteva povestiri de Artur Gorovei (Viața, un vis, Talentul ș.a.), un fragment din romanul Vipera de G.
GRAIUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287332_a_288661]
-
reunește în paginile ei nume dintre cele mai diverse ca orientare în poezie: G. Șt. Cazacu, Agatha Grigorescu-Bacovia, C. Ionescu-Olt, Ilariu Dobridor, Virgil Huzum, G. Bacovia, V. Demetrius, Dem. Bassarabeanu, Maria Cunțan, Aurel Marin, Ion Focșeneanu, Radu Gyr, Constantin Jaleș, Pan M. Vizirescu, Paul Constant. Este evident că stau laolaltă valoarea și creația întâmplătoare, modernitatea și tradiționalismul cel mai încăpățânat ș.a.m.d. Proză semnează G. Bacovia, S. M. Vizirescu, Lucius Mihăiescu, N. Pora, Al. Cazaban, Neagu Rădulescu. Sectorul critic este mai
CRONICARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286535_a_287864]