13,778 matches
-
o spun în fața consiliului, ceea ce nu înseamnă, o spun din nou, că lucrările comisiei nu vor începe cât mai repede posibil, imediat ce se va organiza, în mai puțin de o săptămână. Contrarietatea președintelui republicii era vizibilă, Sunt președinte, nu sunt papa, prin urmare nu mă consider în nici un fel infailibil, dar aș dori ca propunerea mea să fie dezbătută cu caracter de urgență, Eu însumi am spus-o înainte, domnule președinte, sări prim-ministrul, vă dau cuvântul meu că, în mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
lui Venus din Milo, iar în altul a lui Venus de Medici. Ici-colo câte un dulăpior italienesc pe care odihneau porțelanuri de Delft și într-o parte și în alta câte un basorelief. Într-o ramă frumoasă, aurită, era portretul Papei Inocențiu al X-lea de Velásquez, într-o copie executată de Stroeve personal la Roma. Toate erau expuse în așa fel încât să scoată cât mai mult în evidență efectul lor decorativ. Se mai găseau și o serie de tablouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
macabru. Lor le fusese Încredințat tezaurul imperial. Și ce Însemna Împărăția Luminii? Și totuși, În scriere exista ceva inteligibil. Numele acela, Credincioși ai Iubirii. Secta din care făcuse și el parte În tinerețe, grupul secret angajat În luptă cu despotismul papilor. Gânduri frenetice și pasiuni de iubire. Nu mai aflase nimic despre ei de când plecase pentru a se dedica luptei politice din orașul lui. Iar acum reveneau, În compania morții. Moartea. De multă vreme devenise tovarășa lui de drum. Îi simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de Arte străbătură cu repeziciune mintea poetului. Și, printre ele, chipul acestui bărbat, Arrigo da Jesi, care pe atunci ținea catedra de filosofie naturală. - De când ai părăsit Parisul? Întrebă poetul. - Timpurile s-au schimbat pe meleagurile Franței. După atacurile adepților papei, devenise imposibil să mai predai cu seninătate. Așa că am traversat Alpii și m-am oprit pentru o vreme În mai multe orașe din Nord. În ultimul timp am predat la Toulouse. Surprinderea inițială a lui Dante se risipea pe măsură ce imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
copite de pe caldarâm. Totul părea la fel de mort ca victima. - Cine era omul acesta? - Un pelerin care mergea spre Roma. A zis că se numește Brunetto din Palermo, decorator. Am crezut că e unul din mulții drumeți care se duc la papă, ca să capete de lucru pentru Jubileu... Privirea poetului alergă spre mâinile mortului. Noduroase, acoperite cu petele Întunecate ale unei vârste Înaintate. Dar Încă puternice. - Ai luat ceva de aici? - Nu, Dumnezeule! N-am avut nici curaj să intru când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și că așteaptă să se Întoarcă după ce se vor fi rotit cincizeci de sori de la dispariția sa. Gândește-te, messer Durante: Întoarcerea Anticristului În anul Jubileului. Nu-i așa că ar fi o batjocură cumplită pentru Bonifaciu? - Am putea crede că papa a proclamat acest Centesimus tocmai pentru a exorciza această posibilitate, murmură Dante. În scurt timp, Bernardo Își luă rămas-bun, Îndepărtându-se cu pași istoviți. Pentru o clipă, poetul se gândi să Îl urmeze, dar mai apoi hotărî să se Întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
care urmăreau scena cu luare aminte. Mai cu seamă unul dintre cei doi Îi atrase atenția, cu figura lui scheletică și cu gura lui ca o rană de brici: Noffo Dei, șeful inchizitorilor din Florența, umbra cardinalului de Acquasparta reprezentantul papei În oraș. Auzi din zbor un râset și ceva rostit printre dinți de către doi oameni din fața lui care, judecând după veșminte, păreau să fie niște negustori bogați. I se părea că auzise cuvântul „Toulouse” În spusele unuia dintre ei. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
meșter Tinca pentru Frederic? - Se spune că, Într-o noapte, la cuptorul său au sosit doi trimiși ai Împăratului. Era pe timpul conciliului de la Lyon, când Frederic a purtat ultima bătălie Împotriva... Omul părea să caute termenul exact. - Polemiștilor curiei? A papei? Îi sugeră Dante. - Da, poate că a papei. Sau a cuiva mai presus ca el, murmură Arnolfo pe un ton enigmatic. - Și cine erau trimișii? Și de ce noaptea? - Tinca lucra noaptea și dispărea ziua. Suferea de o boală de ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o noapte, la cuptorul său au sosit doi trimiși ai Împăratului. Era pe timpul conciliului de la Lyon, când Frederic a purtat ultima bătălie Împotriva... Omul părea să caute termenul exact. - Polemiștilor curiei? A papei? Îi sugeră Dante. - Da, poate că a papei. Sau a cuiva mai presus ca el, murmură Arnolfo pe un ton enigmatic. - Și cine erau trimișii? Și de ce noaptea? - Tinca lucra noaptea și dispărea ziua. Suferea de o boală de ochi care Îl făcea să nu poată suporta lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dăm peste messer Alighieri. - Spune-mi, Antonio, ce-i atât de urgent Încât să vă neliniștească mișcările mele? replică poetul cu ironie. - Cardinalul de Acquasparta... - Nunțiul pontifical? Ce vrea omul lui Bonifaciu? Îl Întrerupse Dante, alarmat dintr-o dată. De când trimisul papei ajunsese la Florența, În primăvară, și se stabilise lângă Santa Croce, era ca și cum gheara lui Bonifaciu Începuse să pătrundă În carnea vie a orașului. - Papa, binefăcătorul nostru și Înaltul ocrotitor al orașului Florii, cere, prin glasul său, un ajutor din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Nunțiul pontifical? Ce vrea omul lui Bonifaciu? Îl Întrerupse Dante, alarmat dintr-o dată. De când trimisul papei ajunsese la Florența, În primăvară, și se stabilise lângă Santa Croce, era ca și cum gheara lui Bonifaciu Începuse să pătrundă În carnea vie a orașului. - Papa, binefăcătorul nostru și Înaltul ocrotitor al orașului Florii, cere, prin glasul său, un ajutor din partea Comunei pentru acțiunile sale. Iar nouă ne cere să fim cât se poate de vigilenți În supravegherea dușmanilor săi, vădiți sau ascunși. - Fii mai lămurit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
binefăcătorul nostru și Înaltul ocrotitor al orașului Florii, cere, prin glasul său, un ajutor din partea Comunei pentru acțiunile sale. Iar nouă ne cere să fim cât se poate de vigilenți În supravegherea dușmanilor săi, vădiți sau ascunși. - Fii mai lămurit. Papa Caetani se referă la florini? Sau ne mai pretinde și altceva? Antonio privi În jur, căutând solidaritatea colegilor. Însă, cu excepția lui Lapo, care continua să Îl fixeze chiorâș pe Dante, ceilalți trei priori Încercau să Își ferească privirea, stânjeniți. Antonio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
acestor lucruri. Cupiditatea lui. - Dar pentru ce? Dacă, Într-adevăr, preoții v-au descoperit jocul și dacă Încercarea ta ar fi doar un mod de a stoarce câțiva florini de la neghiobii ăștia, cum ai zis, de ce ar trebui să vină papa și să se amestece cu niște pungași, pe care mai apoi să Îi elimine acționând pe căi oculte? La ora asta, ați fi deja În mâinile Inchiziției, legați la stâlpul infamiei În piața publică, spre Învățătura de minte a poporului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Nimeni dintre noi nu e informat. Însă, dacă Îl descoperă oamenii lui Bonifaciu... Sienezul devenise cadaveric. Un tremur violent Îi scutura mădularele. Genunchii i se Îndoiră și se lasă să alunece pe jos. - Atunci am fi pierduți... - Ce legătură are papa? replică Dante, alarmat de Îndată. În momentul acela, ultimul lucru cu care ar fi voit să aibă de a face era un conflict cu Caetani. Celălalt Își mușca buzele, neliniștit, fără să răspundă. Apoi păru să se hotărască, În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Îl admiri atât de mult și pe care ei Înșiși l-au ucis, Îmboldiți de cupiditate! - Ce vrei să spui? - Anticristul a fost asasinat de feciorul bastard Manfred, care a vrut să pună stăpânire pe pământuri și pe coroană, după ce papa Inocențiu i-a promis că Îl va Învesti rege al Siciliei. - Minți! exclamă priorul Înfuriat. Regele Manfred era un bărbat nobil și mărinimos! Numai calomnia slugilor voastre Îl zugrăvește ca pe un paricid, dar sunt doar vorbe În vânt, rodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
poruncește să aștept, când cu o scurtă cercetare aș putea să Îi descopăr ascunzătoarea. Sfătuiți-mă cum să fac. - Dante Alighieri, șuieră cardinalul, mijindu-și ochii până când și-i transformă În două fante. Iarăși el. Căpetenia Încuviință. - Iubirea pe care papa Bonifaciu o nutrește pentru orașele care Îi sunt credincioase mă Împiedică să intervin În treburile cetății voastre, explică Acquasparta, și ca atare rău aș face dacă te-aș sfătui să nu te supui ordinului unei autorități a Florenței. Chiar dacă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ghibelini de Încredere În toate posturile cheie. Iar apoi, În drum spre Țara Sfântă, iată și adevăratul obiectiv: Roma! Să o cuceriți, ca pe vremuri Constantinopolul. După ce v-ați fi adunat oastea În piețele Urbei, prefăcându-vă că așteptați Împărtășania papei, v-ar fi fost ușor să declanșați o răzmeriță doar arătând printr-un portal Întredeschis lumina unei cupe de aur, a unui tabernacol presărat cu pietre... Francezul Îl fixa În tăcere, cu singurul său ochi, care lucea În Întuneric precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
acoperim, cu prețul sângelui nostru. Ultimul fiu dăruit Împăratului de Bianca Lancia, singura femeie pe care a iubit-o. Crescut departe de curte și mai apoi ascuns Într-o mânăstire, printre călugări fideli Împăratului, spre a-l salva din mâinile papei și apoi din ale lui Manfred, ambițiosul său frate vitreg. Dante reflecta supra celor ascultate. - Moștenitorul indicat În Cronica lui Mainardino, dovezile a căror existență a venit Bernardo să o cerceteze la Florența? Celălalt Îl fixa impasibil, cu buzele strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Îi poate uzurpa drepturile! - Nimeni nu le-a uzurpat, Îi replică celălalt, sumețindu-se cât era de mic. Colegii domniei tale mi-au dat ordin să acționez, după ce au acordat audiență Sfintei Inchiziții, la palat. De aceea sunt aici și oamenii papei... Dante Își plecă fruntea, cu amărăciune. Acum, când mandatul său era pe punctul de a expira, corbii se umflau În pene. Trebuia să fie mai precaut. Iar după miezul nopții, avea să fie vital să nu trezească suspiciuni. În momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
soarele de octombrie, care prevestea, așa cum scria T.S. Eliot, the cruelest months... — Acuma, doamna Neli, mai lăsați-mă-n durerea mea, vorbesc așa cum pot și cum a fost, ca să înțelegeți mai bine, dacă nici cu Căpșuna nu pot vorbi, cu Papa de la Roma, cu cine? E o prietenă încercată de timp, ne mai certăm noi, dar... păi, ce credeți, degeaba am adus-o eu aici? Haideți să vă spun mai departe despre mine, sunteți de ceva timp la noi, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pur și simplu se uită țintă, fără îndoială rememorând faptul că-l văzusem acasă la Weisthor păcălit, prostit, naiv, supus erorii, trădat - pe el, Reichsführer-ul SS și Șeful Poliției Germane. Pentru bărbatul care se vedea el însuși în rol de papă nazist pentru Antihristul lui Hitler, asta fu prea mult de suportat. Venind suficient de aproape de mine ca să-i simt mirosul coloniei de pe fața lui minuțios rasă, și clipind furios din ochi, cu gura strâmbată de un rictus plin de ură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
numele capătă derivate ca: Leonce, Leonie, Leone - franceză, Leonello, Leoneto - italiană, Leo, Leonidasz - maghiara, Levo, Leonid, Leonti, Leonia, Leontina - bulgară și rusă, etc. Leon a fost numele a nu mai puțin de 6 împărați ai Imperiului Bizantin și a 13 papi. În calendarul catolic francez întâlnim Sfânta Leontina, care este celebrata pe data de 19 aprilie." După alte cercetări, am aflat că, numele LEONTE e folosit peste ocean încă de secolul trecut.Pentru plasarea numelui Leonte în Statele Unite ale Americii nu
ORIGINEA NUMELUI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364283_a_365612]
-
manifestare în lume ale unicului Dumnezeu, descoperit mai întâi ca Tată, apoi ca Fiu și apoi ca Duhul Sfânt. Această doctrină a primit numele de modalism, iar promotorul ei a fost un preot din Roma, Sabelius, excomunicat de Biserică prin Papa Calist. De la lupta împotriva ereziilor au luat naștere primele încercări ortodoxe de a "descrie" Taina Sfintei Treimi și de a o exprima într-un limbaj accesibil oamenilor. În Occident sau Apus acest fapt s-a materializat în teologia lui Tertulian
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
stele fixe. Homer și Shakespeare, Rafael, geniile în arte se nasc o dată la 3, 4 mii de ani, Newton și Galilei, Kant și geniile în știință, o dată la o mie de ani, încât nu știu zău dacă de la Adam până la Papa Leo IX au existat de toți o duzină. Încolo, suntem cu toți niște bieți mizerabili cărora acești regi ai cugetării ne dau de lucru pentru generații înainte" (Fragmentarium, p. 178). Câteva cuvinte despre „naționalismul" lui Mihai Eminescu Multă lume și-
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
în discursuri dealurile se aștern coclite lacrimi înghețate stalactite din jurnalul de-nsemnări postume savurăm ingenioase glume studiezi farmacopeea verde nu se fierbe pentru că se pierde se distrug prea multe vitamine și devine roșu-știe orișicine noi mâncăm salata verde crudă papa este dar nu-i paparudă agreem bomboanele de mentă folosim gândirea convergentă după cinci minute-n Marea Moartă ieși murat ca un bătut de soartă cărțile caiete zgribulite tremură pe masă risipite pomii fără frunze costelivii dau din mâini pe
CEAS DE RECULEGERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361481_a_362810]