8,430 matches
-
pe obiective comportamentale, riguros, care permitea controlul permanent al progreselor instruirii și determinarea eficacității generale a acesteia („reușita tuturor la învățătură”, „succesul general”)26. Curiozitatea teoreticienilor și designerilor de curriculum s-a stârnit aproape instantaneu. Perspectivele unor curricula centrate pe paradigma mastery learning păreau a împlini toate speranțele nutrite vreodată despre educație. Ele au fost confirmate la începutul anilor ’70 de B.S. Bloom, J.T. Hastings și G.F. Madaus (1971)27, dar și de alți maeștri ai mastery learning precum J.H. Block
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
practică, s-au structurat însă doar două categorii de curricula cu semnificația paradigmatică: A. curricula „extreme”: a) curriculum centrat pe disciplină (materie); b) curriculum centrat pe student (elev); B. curricula „intermediare”: a) curriculum corelat; b) curriculum fuzionat; c) curriculum-miez („nucleul”). Paradigmele curriculare „extreme” reproduc antagonismul educațional multisecular dintre „magistrocentrism” și „puerocentrism”. Curricula centrate pe materie (disciplină) au la origine programul educațional al școlilor ecleziastice medievale, alcătuit din septem artes liberales (trivium și quadrivium); ele acordă importanță maximă disciplinelor de învățământ (artes
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de formare ale elevului. Ele își au originea în pedagogia rousseauistă și în ideile Școlii active, cel mai vechi curriculum centrat pe elev fiind, probabil, planul de învățământ bazat pe „centre de interes” propus în anii ’30 de O. Decroly. Paradigmele curriculare „intermediare” sunt, în esență, forme de depășire a exclusivismului pedagogic al paradigmelor extreme. Schema de mai jos sugerează exact felul în care paradigmele intermediare se poziționează față de extreme. Fig. 12.5 - Tendințe de structurare ale curricula Curriculumul corelat (correlated
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ideile Școlii active, cel mai vechi curriculum centrat pe elev fiind, probabil, planul de învățământ bazat pe „centre de interes” propus în anii ’30 de O. Decroly. Paradigmele curriculare „intermediare” sunt, în esență, forme de depășire a exclusivismului pedagogic al paradigmelor extreme. Schema de mai jos sugerează exact felul în care paradigmele intermediare se poziționează față de extreme. Fig. 12.5 - Tendințe de structurare ale curricula Curriculumul corelat (correlated curriculum), mai aproape de „centrarea pe materie”, este totuși superior acestora, fie prin „desființarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
probabil, planul de învățământ bazat pe „centre de interes” propus în anii ’30 de O. Decroly. Paradigmele curriculare „intermediare” sunt, în esență, forme de depășire a exclusivismului pedagogic al paradigmelor extreme. Schema de mai jos sugerează exact felul în care paradigmele intermediare se poziționează față de extreme. Fig. 12.5 - Tendințe de structurare ale curricula Curriculumul corelat (correlated curriculum), mai aproape de „centrarea pe materie”, este totuși superior acestora, fie prin „desființarea” granițelor dintre discipline în vederea aplicării unora la studiul celorlalte, fie prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un „miez” sau „nucleu”. De exemplu, în „curricula centrate pe discipline” acesta este, tradițional, alcătuit din limba maternă, chimie, matematică, fizică și chiar discipline socioumane. Există un core al curriculumului primar și un core al curriculumului secundar, care diferă în funcție de paradigma curriculară. Astfel, core curriculum constituie un „curriculum de bază” sau „central”. Există însă un al doilea sens al cuvântului core, care sugerează apropierea de paradigma „centrării pe cel care învață”: core este ceea ce trebuie să posede toți cei care învață
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Există un core al curriculumului primar și un core al curriculumului secundar, care diferă în funcție de paradigma curriculară. Astfel, core curriculum constituie un „curriculum de bază” sau „central”. Există însă un al doilea sens al cuvântului core, care sugerează apropierea de paradigma „centrării pe cel care învață”: core este ceea ce trebuie să posede toți cei care învață (în România, aceasta ar include ceea ce numim frecvent „cultură generală” și, chiar mai expresiv, „cei șapte ani de acasă”). Fără a-l putea circumscrie prea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
noapte de dragoste, întâia noapte de război) sau G. Călinescu (Cartea nunții). Capodopera românească absolută este însă Amintiri din copilărie. Maestrul universal al „pedagogiei formării” este probabil Goethe (cu romanele al căror erou este Wilhelm Meister). 12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare modernetc "12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare moderne" Pentru pedagogia modernă, sistemul educațional și oricare dintre structurile care îl compun constituie subsisteme ale macrosistemului social. Ele „funcționează” ca organizații formale în interiorul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nunții). Capodopera românească absolută este însă Amintiri din copilărie. Maestrul universal al „pedagogiei formării” este probabil Goethe (cu romanele al căror erou este Wilhelm Meister). 12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare modernetc "12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare moderne" Pentru pedagogia modernă, sistemul educațional și oricare dintre structurile care îl compun constituie subsisteme ale macrosistemului social. Ele „funcționează” ca organizații formale în interiorul societății, contribuind la autoreglarea acesteia. Prin urmare, sistemul educațional slujește - total
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului modern. 12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks)tc "12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks)" Cercetătorii precum C. Tyron, J.W. Lilienthal (1950) și R.J. Havighurst (1953) au construit o paradigmă pentru dezvoltarea curriculară pe baza conceptului de sarcini de dezvoltare 26. Conceptul definește indivizii umani ca „variabile de răspuns atât la nevoi proprii, cât și la cerințe sociale”. În acest fel este depășită dihotomia clasică între abordarea centrată pe individ
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru teoria științifică a curriculumului 7. Era un studiu enciclopedic, dedicat celor mai proeminente și mai eficiente curricula; analiza le permitea autorilor să tragă concluzii sintetice surprinzătoare. Broudy și colaboratorii săi conchideau că ar trebui luate în considerare doar două paradigme curriculare: cel centrat pe discipline clasice de învățământ și cel centrat pe democrație educațională. După Broudy și colaboratorii săi, curricula vocaționale trebuie ignorate, întrucât sunt lipsite de o valoare educativă autentică, reducând formarea umană la un simplu training (ale cărui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost făcut în 1969, dar curricula moderne au supraviețuit în deceniul următor. Ba chiar au avut parte de glorie și „prosperitate” prin asimilarea unor descoperiri și construcții științifice importante, precum taxonomia obiectivelor pedagogice (Bloom), ierarhia mecanismelor de învățare (R.M. Gagné), paradigma mastery learning (John B. Carroll), tehnici de motivare (Maslow, Berlyne ș.a.) etc. și nu se poate ignora faptul că „ingineria curriculară” botezată de R.M. Gagné instructional technology este o realizare a anilor ’70. Totuși, Joseph J. Schwab, cel care a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
erau numai voci izolate. Deceniul următor a fost considerat însă de-a dreptul „cataclismic” (Pinar, Reynolds, Slattery, Taubman, 2001). „Cataclismele” sunt întotdeauna unitare, având cel puțin un element comun. Cataclismul curricular din anii ’70 a avut o țintă comună: schimbarea paradigmei. Dincolo de varietatea instrumentelor folosite, membrii orchestrei postmoderniste au interpretat această unică melodie. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. G.A. Beauchamp, Curriculum Theory: Meaning, Development, and Use, The Kagg Press, Wilmette, 1961. Este interesant de constatat că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
loc dispute pe această temă gravă, fiecare din ei admițând tacit preceptul socratic al „dublului adevăr”. Totuși, cei doi savanți par să fi conștientizat faptul că modelele lor sunt incompatibile și au încercat o conciliere subtilă apelând la un tertium: paradigma mastery learning. Ambii și-au subordonat modelele descriptive principiilor acestei abordări, eminamente prescriptivă. Încă o dată „legile naturii” s-au convertit în „legi omenești”, iar destinul normativ al pedagogiei s-a împlinit, scutindu-i pe cei doi mari cercetători de o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vorba, pur și simplu, despre viziuni conflictuale. În 1974, Eisner și Vallance au publicat Conflicting Conceptions of Curriculum 43 - lucrarea a avut un efect de trăsnet, lovind în „inima raționalist-logicistă” a teoriei curriculare moderniste. Eisner și Vallance au identificat „cinci paradigme aflate în conflict”: cognitivismul, tehnologismul, subiectivismul, reconstrucționismul și academismul raționalist. Tuturor le-a făcut un rechizitoriu dur. Cognitiviștii susțineau că menirea curriculumului se reduce la dezvoltarea unui repertoriu de abilități intelectuale, aplicabile oricărei probleme, din orice domeniu. Pentru ei, disciplinele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
7. B. Bloom, Human Characteristics and School Learning, McGraw-Hill, New York, 1976. 8. Articolul din mai 1963 al lui J.B. Carroll, „A Model of School Learning” (Teachers College Record, 64, pp. 723-733), a lansat expresia mastery learning, devenită ulterior o adevărată paradigmă a teoriei moderne a instruirii și a curriculumului. 9. R.M. Gagné, The Conditions of Learning, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1966/1970 (trad. rom.: Condițiile învățării, traducere de E. Noveanu și A. Lăzărescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975). 10. R.M.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
babilonia teoretică de astăzi presimte resurecția eutimică a paideia, după milenii de surghiun la care civilizația și cultura euroatlantice o condamnaseră. În cele ce urmează descriem, pe scurt, atmosfera în care se desfășoară marele shift curricular postmodern, panorama explorărilor, înfruntarea paradigmelor și unele aspecte semnificative pentru evoluții pozitive. Ne rezervăm dreptul de a reveni cu detalii pentru a completa acest tablou vast în alt volum, Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă, aflat în lucru. 15.1. Despre un realism halucinanttc " 15.1
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu pare să-și aibă rostul aici. Dar ea a antrenat mutații profunde ale gândirii și practicii educaționale. De aceea, încercăm o explicație proprie a instaurării postmodernismului în civilizația și cultura euroatlantice. Susținem că este vorba despre depășirea unei anumite paradigme cu privire la realitatea trăită. Expresia „realitate trăită” desemnează un mixtum compositum; ea este alcătuită din realitatea obiectivă, adică naturală, și realitatea creată, adică produsă de om. Realitatea obiectivă este „dată”, rămânând aproximativ aceeași, în spațiu și timp. Adăugirile umane, pe care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poate trece; atingându-și limita, realitatea respectivă intră în criză, tinzând să-și prezerve regulile, forțând un progres care nu mai poate fi realizat în limitele pe care și le-a impus; când criza se acutizează, realitatea este depășită, granițele paradigmei sunt sparte și începe să se constituie o nouă realitate cu ajutorul unui nou mod de a gândi. Dacă granițele paradigmei nu sunt încălcate printr-un „nou mod de a gândi”, se produc catastrofe de proporții. Istoria omenirii a avut parte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai poate fi realizat în limitele pe care și le-a impus; când criza se acutizează, realitatea este depășită, granițele paradigmei sunt sparte și începe să se constituie o nouă realitate cu ajutorul unui nou mod de a gândi. Dacă granițele paradigmei nu sunt încălcate printr-un „nou mod de a gândi”, se produc catastrofe de proporții. Istoria omenirii a avut parte de numeroase asemenea mari nenorociri cauzate de încremenirile în viziuni dogmatice despre realitate: prăbușirea Imperiului Roman din cauza cantonării în realitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nenorociri cauzate de încremenirile în viziuni dogmatice despre realitate: prăbușirea Imperiului Roman din cauza cantonării în realitatea sclavagistă, prăbușirea monarhiei franceze din pricina fixației în realitatea feudal-nobiliară etc. Între anii 1980 și 2000 s-a evitat o asemenea catastrofă datorită „ieșirii din paradigmă” și „gândirii dincolo de realitatea dată”, la care au contribuit mai multe personalități din cultura și civilizația euroatlantică, pe care le vom evoca în acest capitol. Pentru ilustrarea tezei noastre, vom exemplifica însă aici cu câteva personaje-cheie din realitatea politico-militară și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Era Mihail Gorbaciov, secretarul general al PCUS, un aparatcik instruit, dar, mai ales, capabil de o „gândire liberă” (novoie mîșlenie), necantonată în dogme bolșevice sau pragmatice. În orice caz, era un politician cu o „gândire divergentă” (Guilford), capabil să depășească paradigma războinică modernă. A gândit „postmodernist”, luând decizii surprinzătoare care au schimbat efectiv soarta omenirii. Tragedia nu s-a produs și omenirea s-a pomenit trăind o altă realitate. Gorbaciov a înțeles nu numai că URSS pierduse cursa înarmărilor pentru că economia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fusese întrecută din punct de vedere tehnologic de cea americană. A gândit „holist”, la scară mondială, pricepând că prin cursa înarmărilor se atinsese un terminus dincolo de care se crea o realitate absurdă: posibilitatea autonimicirii speciei umane. În consecință, a „spart” paradigma: a propus dezarmarea progresivă bilaterală și chiar a trecut la fapte; în mod concret, a întors cursul catastrofic al evenimentelor militare, câștigând simpatia întregii omeniri. Însă nu a mai gândit la fel de radical în privința problemelor interne ale Uniunii Sovietice. (Metodele sale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
va mai fi conceput ca un set structurat a priori, ca o cursă cu obstacole, ci ca o „călătorie inițiatică de transformare personală” (a passage of personal transformation)174. Această personal transformation i se pare lui Doll jr. cheia depășirii paradigmei curriculare moderniste și trecerea la paradigma postmodernă. După el, paradigma modernistă (modernist paradigm) s-a cristalizat de-a lungul a 3-400 de ani. Este perioada în care știința a devenit elementul central al vieții individuale și sociale, al culturii și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
set structurat a priori, ca o cursă cu obstacole, ci ca o „călătorie inițiatică de transformare personală” (a passage of personal transformation)174. Această personal transformation i se pare lui Doll jr. cheia depășirii paradigmei curriculare moderniste și trecerea la paradigma postmodernă. După el, paradigma modernistă (modernist paradigm) s-a cristalizat de-a lungul a 3-400 de ani. Este perioada în care știința a devenit elementul central al vieții individuale și sociale, al culturii și al școlii, al producției materiale și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]