3,306 matches
-
de acțiune. Protagoniștii flaubertieni sunt incapabili de acțiuni propriu-zise, ei nu au voința, actele lor sunt fără rost. În această lume a stabilității mediocre evenimentele sunt rare. Din cauza fragmentarii realului și caracterului contradictoriu al personajelor, acestea din urmă devin incerte. Parizienele mondene-figurante din L'Éducation sentimentale nu sunt lipsite de deficiențe. Astfel apare marchiza d'Amaëgue: C'était une femme pale, à nez retroussé, avec des mitaines jusqu'aux coudes et de grandes boucles noires qui pendaient le long de șes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Elevée au logis, elle eût sans doute moussé, par la religion ou par quelque autre satisfaction nerveuse, leș pointes de désirs dont leș piqûres l'affolaient par instants" [Zola, La Сurée, p.161]. Toate aceste influențe eterogene dau naștere singularității Parizienelor. Parizienele lui Zola sunt diferite, unele par să traducă spiritul curiozității științifice a timpului, cum este cazul lui Caroline Hamelin: "Elle, d'une érudition trop vaste, qui avait perdu son temps, autrefois, à brûler de connaître le vaste monde et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ale zeilor adulterini și incestuoși care i se năzăresc în timpul plimbării prin pădurea Boulogne 141. Personajele din prim-planul românului La Curée Saccard, Renée și Maxime, puse în abis, "interpretează figuri mitologice" [Sarbu, 2004, p.118] ale scenariului incestului. Iubirea Parizienilor este înlocuită cu dorințe, în care transpare animalicul: "Maintenant un désir net, aigu, l'emplissait" [Zola, La Curée, p.64]. Este semnificativ faptul că doar sfinxul de marmură pare să înțeleagă dorințele ascunse ale lui Renée: "Et, au-dessus d'elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
calèche" [Zola, La Curée, p.65]. Avida, egoistă, lacoma, Pariziana lui Zola devine vampirul bărbatului, cum este Nana sau Renée. Maupassant și Zola vor face vizibilă deosebirea între Pariziana epocii celui de-al Doilea Imperiu, din românele lui Balzac, si parizienele decadente ale timpului său. "Après leș rêveuses passionnées et romanesques de la Restauration, étaient venues leș joyeuses de l'époque impériale, convaincues de la réalité du plaisir; puis voilà qu'apparaissait une transformation nouvelle de cet éternel féminin, un être raffiné, de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mari: efect de surpriză strălucitoare care nu durează, dar îmbată și promite. Această constatare lucida nu îl împiedică pe protagonist să se lase din nou sedus, după divorț, proiectând perspectiva picanta a unui adulter cu fosta soție. Acest detaliu, pur parizian, vorbeste despre dorința permanentă de transgresare a canonului. Este sugestiv faptul că personajele masculine din domeniul artisticului sunt cele care percep noutatea acestui tip. Romancierul Gaston de Lamarthe, un alter-ego al lui Zola, reușește să descrie această rasă contradictorie și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
des filles leș plus cotées de Paris", care l-a torturat și ruinat. Dar dragostea pentru Pariziana este pentru el o boală incurabilă și, dacă își va reface situația, este pentru a se ruină din nou pe altarul Parizienei. Femeile pariziene ale lui Maupassant sunt mai puțin naive, mai putin sentimentale, mai aproape de bărbat, pentru care sunt amante și prietene. Maupassant "ne leș idéalise plus, mais îl leur accorde une certaine liberté, un droit à l'immoralité que leș hommes tendent
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
snobism și pretenții. Accedem prin urmare la descifrarea unui profil social, având o anumita poziție în lume și pregnanta estetică bine conturate. Pariziana este personajul feminin ne-ordinar care ilustrează condiția femeii și revendicarea să de libertate și independentă. Femeia pariziana este o "intersecție" de ambiguități, este locul de predilecție al problemelor secolului. Femeia pariziana face posibil, în plan de ficțiune, ceea ce secolul (istoric, social, economic, uman) exclude în realitate. Nu este ea oare, mai întâi de toate, ființa prin care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
activă și pasivă, purtătoare de valori de civilizație și natura primitivă, rezervă de angelic și demonic. Toate acestea ne incită să gândim că mandatul său esențial este de a pune în spectacol contradicția. CAPITOLUL ÎI MITOPO(I)ETICĂ APARENTEI: FEMEIA PARIZIANA Personalitatea și specificitatea femeii pariziene a sugerat constituirea unei perspective complexe a analizei ei ca personaj. Prin apartenența la mai multe paradigme, prin legăturile cu diverse câmpuri semantice, personajul este un element decisiv al poeticii literare și teatrale. De aceea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
valori de civilizație și natura primitivă, rezervă de angelic și demonic. Toate acestea ne incită să gândim că mandatul său esențial este de a pune în spectacol contradicția. CAPITOLUL ÎI MITOPO(I)ETICĂ APARENTEI: FEMEIA PARIZIANA Personalitatea și specificitatea femeii pariziene a sugerat constituirea unei perspective complexe a analizei ei ca personaj. Prin apartenența la mai multe paradigme, prin legăturile cu diverse câmpuri semantice, personajul este un element decisiv al poeticii literare și teatrale. De aceea articularea poeticii textului și a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
etnică franceză și genurială feminină 150. La prima vedere, s-ar părea că seriosul secol al XIX-lea este puțin predispus spre ludic [v.Huizinga, p.284; Mureșanu-Ionescu, Le "stupide" XIXe siècle. Un "cas" pour l'esthétique de la réception, 2000]. Pariziana sare din această schemă, impunându-se pe scena pariziana. Viziunea lumii că teatru permite să pătrundem în ceea ce este latent, ascuns dincolo de aparente. Parisul este un teatrum mundi, scena și scenograf al lumii moderne, unde se joacă multiple reprezentări. El
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
scena unui român. Spectaculozitatea, vizualizarea și expresivitatea sunt semnele în care se recunoaște teatralitatea, în general [v.Pavis, 1991, p.365] și cea a Parizienei, în special. Strategiile de vizualizare a Parizienei sunt multiple: comportamentul, vestimentația, discursul, spațiile, ocupațiile. Femeia pariziana oferă un spectacol total că intrigă (de tip dramatic), acțiune (organizată că "lovituri de teatru"), portret (spectaculos), comportament (emfatic), receptare (epatarea spectatorului). Pariziana prezintă indici evidenți de teatralitate și invită la o receptare că o reprezentație bine montată. Creativitatea Parizienei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fenomenului etc152. Această proiectare a Parizienei într-un rol se poate califica drept autoficționalizare. Ea poate fi înțeleasă ca semn al unei eliberări a sinelui identitar de stereotipurile epocii. Sfidarea legii morale și transcenderea canonului constituie programul ei existențial. Femeia pariziana impune societății o viziune nouă asupra rolului, obligațiilor, posibilităților, capacităților, ocupațiilor și spațiilor feminine. Experiențele majore ale personajului Parizienei sunt legate de dominarea, în plan intim, prin seducere și dominarea, în plan social, prin impunerea pe scena mondenă. Împărtășind contradicțiile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să ne conformam; aceasta mască este sinele nostru mai adevărat, sinele care am dori să fim. Rolul devine o a doua natură și o parte integrantă a personalității noastre 157. Mască este frontieră între eul superficial și cel profund, proprie Parizienelor de la cea mai fragedă vârstă: "la force de masque qu'elle peuvent mettre à leurs plus violentes ou leurs plus profondes émotions. Songez donc! elle avait dix-huit ans!" [Barbey D'Aurevilly, Le Rideau cramoisi, în Leș Diaboliques, p.54]. Ce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
personajul sunt două categorii semantice prin care se pot defini mai bine structura de profunzime și cea de suprafață a povestirii. Raportul între a fi și a părea joacă un rol important în resursele teatrale ale definirii misterului identității femeii pariziene. Femeia pariziana ridică la nivel de valoare estetică aparentă, disimularea, artificiile. Deghizarea de suprafață a Parizienei, în conformitate cu cerințele modei sau capriciile persoanei, se dublează cu o deghizare mai profundă, de adâncime, care răspunde specificului caracterului. Aparențele sunt constrânse să exprime
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
două categorii semantice prin care se pot defini mai bine structura de profunzime și cea de suprafață a povestirii. Raportul între a fi și a părea joacă un rol important în resursele teatrale ale definirii misterului identității femeii pariziene. Femeia pariziana ridică la nivel de valoare estetică aparentă, disimularea, artificiile. Deghizarea de suprafață a Parizienei, în conformitate cu cerințele modei sau capriciile persoanei, se dublează cu o deghizare mai profundă, de adâncime, care răspunde specificului caracterului. Aparențele sunt constrânse să exprime personalitatea, ascunzând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
unei "felii de viață". Acest final deosebește varianta franceză de piesă cu un conținut asemănător Nora de Henric Ibsen, care a revoluționat spiritele. Deznodământul este comic, reinstaurând adulterul tradițional. Semnificativ este faptul că pentru prima dată în universul artistic femeia pariziana este calificată că tip distinct. Dramaturgia a dat și alte tipuri ale femeii franceze moderne. Din această perioadă vom menționa L'Aventurière, 1848 de Augier, La veuve și Leș Honnêtes femmes, 1880, La Dupe, 1891 de Henri Becques. Românul și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
drept "le théâtre de grandes choses" și considerat capitala șarlatanismului, capitala hazardului și a vanității: spectacole se joacă zilnic la Paris. În ansamblul Franței, festivitățile joacă un rol important în viața cotidiană și, în special, in viata de noapte a parizienilor. Pe parcursul secolului al XIX-lea Parisul se transformă în spectacol permanent al modernității 176. El are vocația revoluțiilor permanente (1789, 1830, 1848, 1871), dar și a contrarevoluțiilor, loviturilor de stat și a perioadelor de restaurație succesive, pe care le transformă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este, consemnează Ph.Hamon [1989, p.91], un oraș remodelat de și pentru spectacol 178. Parisul are capacitatea să transforme totul în spectacol. Parisul își expune în saloanele-vitrine luxul material și mizeria morală. Orice eveniment, orice subiect, loc sau fenomen parizian poate deveni spectacol, în care fiecare își găsește rolul pe masura 179. Chiar și Consiliul de Stat poate fi perceput ca teatru, de aceea suscita un comportament pe masura a protagoniștilor: "pendant que Mme Correur s'appretait à quitter la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este mai mult decât un loc în spațiu, este o acțiune dinamică, care implică protagoniști și mase mari de figuranți. Viața pariziana este strălucitoare, iar femeile sunt un atribut important al farmecului Parisului. Parisul este o vitrină luxoasa a femeii pariziene, podiumul ei de onoare. Celebritatea Parisului și a Franței o face, în mare parte, Pariziana. "Au XIXe siècle leș femmes șont images, répandues à foison dans la Cité par leș peintres et leș sculpteurs. Ornementales, symboliques, spectacle de l'homme
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
parte, Pariziana. "Au XIXe siècle leș femmes șont images, répandues à foison dans la Cité par leș peintres et leș sculpteurs. Ornementales, symboliques, spectacle de l'homme, elles font pârtie du décor urbain" [Perrot, 1997, p.14, subl.n.]. Femeile pariziene sunt un punct puternic de atracție în timpul Expozițiilor: "le prince venait de demander à complimenter Nana dans să loge, pendant l'entracte" [Zola, Nana, p.145]. Parizienele se bucură și profita, fiecare în felul său, de acest eveniment extraordinar, cum
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ordonează funcțiile personajelor în sisteme articulate. Dezvoltând diferite abordări textuale și dramaturgice, Pariziana joacă, de regulă, rolul de vedetă (Michèle de Burne, Clorinde Balbi, Nana) sau, uneori, pe cel de marionetă (Renée, Clăire Fromont, doamna și domnișoara Walter). Importantă femeii pariziene depinde de rolul pe care îl joacă pe langă personajul principal masculin cel de adjuvant (Caroline Hédouin, Denise Boudu / Octave Mouret; Caroline Hamaline / Saccard), de opozant (Clorinde Balbi / Eugène Rougon) sau de rival (Madeleine Forestier/domnul Forestier, Georges Duroy), animozitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
timpul și spațiul. În comedia urbană, conform schemei receptării reprezentării, unii oferă spectacole, alții se prind în jocul lor ori sunt simpli spectatori. Deoarece își propune un scop precis pentru care cei din jur nu sunt decât mijloace, personajele din preajma Parizienei sunt mult mai pale, deseori reduse la simple obiecte. "Leș hommes de son entourage, avocats politiques, financiers ou gens de cercle désœuvrés, l'amusaient un peu comme des acteurs; et elle ne leș prenait pas trop au sérieux, bien qu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în comedia urbană, care se lansează în toate variantele acestui gen: comedia mondenă 195, comedia cotidiană, comedia căsătoriei 196, comedia sentimentelor 197, comedia seducției etc. Toate aceste elemente sunt sugestive pentru ceea ce se poate caracteriza că impresionantă teatralitate a femeii pariziene. 2.1.3. Spectacolul Puterii sau guvernarea din culise Cultură secolelor antecedente favorizează prioritatea puterii, independenței și ambiției, valori ce se răsfrâng și asupra relațiilor dintre bărbați și femei, constituite că relații de subordonare. Bărbatul este, de regulă, asociat cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
al XVII-lea, epoca în care se dezvoltă viața mondenă și se răspândește cultură. În tradiția franceză a societăților monarhice și de viață la curte sexele erau amestecate, iar schimbul lor permanent da naștere unui farmec subtil al relațiilor. Microcosmosul parizian amintește de atmosfera care prevală altă dată la Curte, atmosfera în care doamnele își au cuvântul lor de spus. Guvernarea din salon a femeilor franceze o continuă organic pe cea de la Curte. Viața saloanelor cunoaște un avânt important din secolul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Republică a Treia a fost și ea denumită "la République des Favorites" [v. Gramont, p.391]. L'Ancien Régime, constată Gisela Bock, a avut la baza "uneltirile nocturne ale femeilor" [Bock, p.106]. Sub controlul tacit al preferințelor feminine, strategiile pariziene sunt o formă decadenta a atmosferei de la curte, unde totul se făcea prin intrigă, aranjamente, zvonuri 200. Rolul Parizienei în urzeala intrigii vorbește despre maturitatea și impunerea să că personalitate în societatea franceză. În acest domeniu ea ajunge la perfecțiune
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]