2,639 matches
-
de sens în interiorul mașinăriei sociale de producție de semne o reprezintă producția propriilor semne. Această concluzie se află la baza strategiilor subversive care, sub învelișul unor concepte precum culture jamming, ajung să fie utilizate sub forma aproprierii, a deturnării, a parodiei și a distanțării evenimentelor și campaniilor media. Culture jamming provine din termenul jamming, care se referă la zgomotele de bruiaj ale emițătorilor amatori ce interveneau cu obscenități în emisiunile radio. Culture jamming poate fi înțeles ca producerea de zgomote de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
multe. M-a șocat tripul tradiționalist-ortodoxist al lui Constantin Flondor În Lemnul lui Iisus, dar m-a restartat bine ecranul de Turn off pictat de Florin Ciulache. Conexiunea există, și asta se vede și În filmul lui Denes Miklos, o parodie telenovelistică după o poveste cu băieți răi, droguri și pești, care se Întâmplă Într-un sat maghiar-românesc. Filmul Peștele a lui Miklos e o altă față a aceleiași zone ca-n filmul lui Dan Acostioaei. Acesta din urmă Înregistrează țara-șantier
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
regulilor de poliție care interzic îmbulzelile zgomotoase și gălăgia nocturnă". Cum spun catalanii: "Per carnaval, tot s'hi val" (pentru carnaval, totul este permis). Pe durata carnavalului, populația vechii Franțe avea obiceiul să imite justiția și să dea sentințe burlești, parodii ale celor emise de către judecătorii reprezentanți ai regelui. Tagma oamenilor legii, în speță comunitatea de clerici dependentă de curțile de justiție, înscena, într-o zi din timpul Carnavalului un "proces-caricatură". Acesta era în general despre un fapt ridicol, uneori imaginar
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
regimuri de tip sovietic și presiunile externe venind inclusiv de la Moscova, consider că era inevitabilă această cădere. Dar modul în care acesta s-a prăbușit nu putea fi anticipat. Nu era obligatorie executarea dictatorului și a soției lui în urma unei parodii de proces, care prin violarea principiilor acesteia, a reprezentat simbolul trist al unei democrații emergente. În mod cert, handicapurile erau numeroase: absența dizidenților reprezentativi, o situație economică dezastruoasă, efectele ultimelor ani ai regimului Ceaușescu. Numeroși cetățeni români vorbesc încă și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ar da imaginea parodică a disputei dintre cei vechi și moderni. Katharina Wagner nu pare să dea înapoi, răspunzând ziariștilor că a fi huiduit face parte din caietul de sarcini al unui director. Alți critici vorbesc mai indulgenți de „umor, parodie și deriziune“. Cert este că pretendenta la funcția de director al Festivalului a fost huiduită și aplaudată în același timp; după opinia unui cronicar de la britanicul „The Telegraph“, cantitatea ar fi fost aproape egală, poate cu un spor neînsemnat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
încă mai zace pe undeva, prin apartamentul părinților mei, chircit într-o pungă de plastic sau într-un sac, în cămară. În sfârșit, cea mai neobișnuită păpușă pe care o am actualmente este o mogâldeață verde, parțial informă: este o parodie de păpușă voodoo, adusă mie de la New York, de doi dintre studenții mei de la Jurnalism. Pe o parte, falsa voodoo este surâzătoare (cu această parte poate fi folosită pentru presupusele vrăji buneă, iar pe cealaltă parte este încruntată (fiind folosibilă, lesne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
la spate și cam la orizontală“: a deturnat revoluția punându-se în capul ei, a determinat emigrări din motive politice, chiar Păvălucă a plecat din cauza lui, patronează corupția etc. În opinia mea, lista e mult mai lungă. Ea începe cu parodia de proces a lui Ceaușescu, care odată cu dictatorul a îngropat pe vecie șansa unui adevărat proces al comunismului. Un proces îndelungat și transparent ar fi limpezit în opinia publică mecanismele terorii și ale manipulării unui neam, dar și lipsa de
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
înfățișează mai puțin grav“, așa cum spunea Raymond Poincare. Ioan Groșan, în O sută de ani de zile la Porțile Orientului, integrează, am putea spune, procedeele narative ale optzeciștilor într-o proză cu o structură clasică. Groșan reface, sub forma unei parodii, istoria Hanului Ancuței. Întâmplările din roman sunt proiectate în secolul al XVII-lea, în Moldova: „Pe la 1600 și ceva, dacă cineva și-ar fi sumețit privirea peste dealurile mângâiețe de dincolo de Vaslui, ar fi putut zări de la o aruncătură de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
sau prin haremul „model“ al tătarilor, călătorind pe drumuri sud-est-europene, până la Stambul și Veneția. Huruzuma tătăroaica, Barzovie-Vodă, Parnasie, Cancioc, Ruxăndrița, Despina, Cosette sunt doar câteva dintre personajele pitorești care traversează romanul lui Groșan, de la Hârlău la Stambul, într-o savuroasă parodie care își seduce cititorul, atât prin talentul de povestitor al scriitorului, cât mai ales prin „profunzimea și dulceața graiului“: „îngăduie-ne, Cetitorule, care te apleci cu sfielnică grijă asupra rândurilor aceste, a face aici o pauză. Trage-ți și tu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
fiecare dată fermecat de povestea de pe ecran, răsucită ingenios și actualizată savuros, prin trimiteri mai transparente sau mai subtile la realitatea cotidiană (și culturală, în sens largă. Spre surprinderea mea, juniorul, de ani șapte, gustă în primul rând aceste aluzii, parodii, trasoare umoristice și ironice, nelăsându-se captat integral de povestea în sine. De pildă, din splendidul Chicken Little, replica lui favorită este „Darth Vader e chiar tatăl lui Luke?“, întrebarea pe care un personaj le-o adresează imediat extratereștrilor abătuți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
vorba de nașterea târzie, din 2001, altfel poemele de tinerețe cuprinse în subsoluri de pagină tot acolo trădează existența, demult, a unei vârste a inocenței și, consecutiv, a fericirii autorului), Gabriel H. Decuble face aici pasul de la pastișa subțire la parodie și de la poezia afectat-clasică la negarea poeziei. Aflat în vână apocaliptică, autorul cercetează, înnegurat, lipsurile limbajului poetic, poncifele încă nedărâmate ale gândirii publice. Și apoi exultă, histrionic, pentru cât de mult îi rămâne încă de făcut. Gabriel H. Decuble, Eclectica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
de Guermantes și al lui Albertine». Reînvie episoade anecdotice ale unei tinereți comune, asemănătoare fotografiilor în sepia, cu contururi blânde de la începutul secolului. Martha Bibescu remarcă, asemenea celor apropiați lui Proust de altfel, gustul scriitorului pentru povestirea ironică și pentru parodie. Cititorul îi reprezintă astfel verva interpretativa a lui Proust, fără cruțare față de impostura, cabotinism, opacitate și lipsa de stil: Alte ipostaze ale scriitorului: hipersensibilul, temându-se de curenți de aer, de polenuri, de parfumuri; mondenul, pe care Martha Bibescu îl
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
în februarie 1936204. În scrisoarea de adeziune, noul georgist aprecia că liberalismul promovat de partidul în care se înscria era net diferit de acela promovat de vechiul Partid Național Liberal, astfel încât societatea românească nu mai putea să-l confunde cu "parodia și trista caricatură de astăzi a ideologiei ce stă de mai bine de trei sferturi de veac la temeliile României moderne". Concluzia, că în unele organizații georgiste județene persista o oarecare confuzie, la nivel doctrinar și organizatoric, pare deci îndreptățită
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aceste evenimente politice reiese din acțiunile sale contradictorii. Astfel, în februarie 1938, el a trimis o scrisoare-circulară foștilor președinți ai organizațiilor georgiste, arătându-le că se gândea la o regrupare a foștilor săi amici politici. Totodată, le cerea ca la "parodia de plebiscit de la 24 februarie, toți acei care înțeleg să-l urmeze, să se abțină de a participa"881. Deși declarase că era împotriva noii Constituții, "ca politician", deși recomandase prietenilor săi politici să se abțină de la votarea ei, Gheorghe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
comedie 30 Rock. Considerată unul dintre cei mai inteligenți oameni din showbizul american, Tina Fey a făcut uz, în câteva sce nete, de talentele sale de imitator, de asemănarea fizică cu candidata republicană și de gafele savuroase ale lui Palin. Parodiile au contribuit, după părerea multora, la etichetarea lui Sarah Palin drept un candidat nepotrivit. În perioada respectivă, potrivit estimărilor NBC, peste 50 de milioane de oameni au văzut scheciurile în care Tina Fey o parodia pe Sarah Palin. Mai mult
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
manifestat ca autor și „om“ de teatru. Îmi făcusem din firele unui scul de lână marionete de manevrat cu ață, care evoluau pe scena improvizată dintr-o lădiță, iar textul ce-l debitam (versiune sporită a madamei Fârlifus) era o parodie după romanul Ultimele zile ale Pompeiului. Ideea marionetelor mi-au sugerat-o probabil nu numai niscaiva spectacole de bâlci, ci și un spectacol extraordinar pe scena Teatrului Național, dat de o formație italiană în turneu continental: marionetele aveau mărime aproape
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
vocile direct, nu le tulbură misterul. Claritatea lui Lodge e dezarmantă. La prima vedere, odată cu ultima pagină a romanului, nu mai e nimic de adăugat, nu e loc pentru interpretări. În spatele clarității se ascund firele narațiunii și mai ales ale parodiei (parodia altor texte, altor narațiuni). Când începem să deșirăm țesătura gândurilor, care e baza acestui text inventiv, aflăm de unde anume pleacă surâsul autorului. Cu siguranță s-a amuzat scriind parodiile pe care le atribuie studenților lui Helen. Îi place lui
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
În spatele clarității se ascund firele narațiunii și mai ales ale parodiei (parodia altor texte, altor narațiuni). Când începem să deșirăm țesătura gândurilor, care e baza acestui text inventiv, aflăm de unde anume pleacă surâsul autorului. Cu siguranță s-a amuzat scriind parodiile pe care le atribuie studenților lui Helen. Îi place lui Lodge să pună pălăria altui autor, să se joace cu uneltele acestuia. David Lodge e de fapt un colecționar de procedee. Romanul Thinks... e o demonstrație de șiretlicuri narative. Pentru
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
The Waste Land nu este numai un început pentru Stream of Consciousness în poezie, nici numai un premergător al hibridizării genurilor, care e ultima modă la acest început de mileniu. Poemul creează și starea de spirit livrescă, însoțită de ironia parodiei, dar și de pioșenia și umilința în fața istoriei literare. Eliot citise mult când a scris The Waste Land, și voia în același timp să spună "știu că nu sunt singurul, dar putem și noi". De aici iubirea amestecată cu ironie
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fără confesiuni melodramatice. Eliot își amintește pas cu pas tot ce a trăit și pune pe hârtie o relatare pe atât de narativă pe cât de poetic este Ulysses al lui Joyce. Poate tocmai de aceea devine și mai semnificativă mica parodie a lui Joyce la sonoritatea unor versuri din The Waste Land, care anunță parcă, "Iată aria secolului și nimeni nu o va putea înlocui": Rouen is the rainiest place getting Inside all impermeables, wetting Damp marrow in drenched bones. Midwinter
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui. Am aflat apoi, de la agent, că tot eu trebuia să plătesc transportul; am scos banii și i-am plătit. De ce oare n-am refuzat să mișc un deget, în loc să-l ajut pe delegatul tribunalului să mă jefuiască în urma unei parodii de judecată? Dacă mă gândesc bine, îmi dau seama că m-am comportat exact așa cum calculaseră ei, știind că eram la cheremul lor, prinsă în capcană, și că voi fi grăbită să mă descotorosesc de îngrozitoarea formalitate. Mă revăd și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
noi și care atrage critici virulente din partea jurnalistului. Analizând stilul publicisticii eminesciene, Dan Mănucă remarcă predilecția gazetarului pentru sarcasm și ironie: "Un inventar al procedeelor folosite de Eminescu pune în evidență prezența covârșitoare a sarcasmului și a ironiei, precum și absența parodiei, a umorului și, în genere, a ludicului. Dominante sunt însă câteva forme ale satirei, folosirea unui lexic tăios, a afirmațiilor tranșante și a aprecierilor fără menajamente"306. Un exemplu în acest sens îl oferă articolul "S-a obrăznicit turcul", publicat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al rușilor, maghiarilor, evreilor, liberalilor, dascălilor din universități, parlamentarilor) și pamflete ad-rem, bazate pe argumente solide care să susțină o idee sau alta, spațiu care antrenează o multitudine de mijloace pamfletare"348. În ce privește prima categorie, pamfletul își trage sevele din parodie, din scenariul aluziv, construit în jocul lingvistic al subtilizărilor onomastice și toponimice. Parodia limbajului adversarului estompează din gratuitatea unui sarcasm accentuat violent, iar ironia, cultivată intens de gazetar, conferă savoare textelor: "Uitând vechiul și nestrămutatul adevăr pedagogic non multa sed
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe argumente solide care să susțină o idee sau alta, spațiu care antrenează o multitudine de mijloace pamfletare"348. În ce privește prima categorie, pamfletul își trage sevele din parodie, din scenariul aluziv, construit în jocul lingvistic al subtilizărilor onomastice și toponimice. Parodia limbajului adversarului estompează din gratuitatea unui sarcasm accentuat violent, iar ironia, cultivată intens de gazetar, conferă savoare textelor: "Uitând vechiul și nestrămutatul adevăr pedagogic non multa sed multum, d. Chițu a presupus că copiii români sunt toți excepționali prin memorie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
paralele care se pot face cu argumentul său original. Totuși, există o problemă cu concluzia că există ființe rele în mod maximal de gradul "r". Nu este adevărat că oricine ar trebui să accepte la fel de ușor premisele prezente în aceste parodii. Cineva poate în mod rezonabil să accepte că premisa argumentului ontologic ce implică necesitatea este adevărată iar premisele argumentului competitor sunt în mod necesar false 336. În finalul cărții " Natura necesității", Plantinga precizează: "Verdictul nostru cu privire la aceste versiuni reformulate ale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]