3,111 matches
-
concepute, și cu cele mai multe aspecte de compromis, referitoare la P.C.d.R., locul și rolul exagerat al acestui partid minuscul, filială a Kominternului de la Moscova și apoi și cu exagerările privind realizările socialiste și cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu care, deși mare patriot, în general, și fanatic antisovietic, în special, se credea un fel de Stalin al românilor și depășea cultul, ce-i fusese închinat acestuia. În toamna anului 1975 când, sub pretextul unor "declarații incomplete la dosarul personal de cadre" dar, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Liviu Călin cu Glasul din cuvinte. Alexandru Căprariu cu Voința Națiunii. George Chirilă cu Un fiu pentru revoluție: Nicolae Ceaușescu. Constantin Chiriță cu El, omul muncii. Mircea Ciobanu cu Doveditoarele roade. Șerban Cioculescu cu În inimile tuturor. Constantin Ciopraga cu Patriotul exemplar. Dumitru Corbea cu Animator, Îndrumător, inițiator. Radu Cosașu cu O statură morală inconfundabilă. Omoară, omoară, omoară... Până să apuc să citesc o pagină, am adormit. Nu m-am trezit până-n București. Somnul adânc parcă-mi extirpase stomacul, dar mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu Primul muncitor al țării, Ovid S. Crohmălniceanu cu Dinamism comunist, Simon Dima cu Cercuri de vârstă, Valentin Dima cu Bucurie și recunoștință, G. Dimisianu cu Lider al păcii, Domokos Geza cu Puterea voinței, tăria curajului, Nicolae Dragoș cu Înflăcăratul patriot, cutezătorul militant revoluționar, Anghel Dumbrăveanu cu Glasul puternic și limpede, Zoe Dumitrescu-Bușulenga cu Președintele nostru, Paul Everac cu Eroul și timpul său, Victor Felea cu Angajarea creatorului, Traian Filip cu Artă politică, Nicolae Dan Fruntelată cu Veghe și omenie, Laurențiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bizară acuzație împotriva partidului național țarănesc. Anume că... ar complota, că ar conspira împotriva ordinei de Stat... Nimic mai neadevărat.. La lumina zilei, comuniștii pregăteau, „ceva” împotriva partidelor „istorice”. Iată cum îl descriau comuniștii, cu mintea lor bolnavă, pe marele patriot, care a contribuit la realizarea visului milenar al neamului... Marea Unire. „Moldova liberă”, joi 13 februarie... „...Dl cu ștaif și cu zâmbet iezuit...în timpul guvernărilor „istorice”, figura Maniului, „..Ochii gălbegioși și răi ai sfinxului de la Bădăcin...”... Ziarul „Opinia”, joi 31
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
înfricoșeze, și să umilească. Este..”ura cu mânie proletară”, a lui Lenin și Stalin.. neiertătoare. „Piața” mocnea într-un zumzet.. ca într-un stup uriaș... Și, dintr-o dată, din ecourile vălurite, părea să se desprindă glasul calm, hotărât, al marelui Patriot de la 1918, an mare și Sfânt, ..ca venind, de undeva din înalturi, cuprinzând din toate părțile... Sunt nevinovat, domnilor, sunt nevinovat !.. Mi-am servit Patria, Țara și neamul, cu toată ființa mea, mai presus de viață... Sunt nevinovat, d-lor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
toată ființa mea, mai presus de viață... Sunt nevinovat, d-lor !”. Urletele „Pieții” în delir, păreau să se întețească. „Veți da socoteală, d-lor, în fața istoriei !”, vacarmul creștea. Vă chem la judecata lui Dumnezeu..!”, părea să se desprindă, vorbele marelui Patriot Iuliu Maniu, din ecourile vălurite ale „Pieții”. După pronunțarea sentinței, prin gura activistului, gloata, parcă nu mai osândea cu aceeași tărie.. nu mai condamna la moarte, și, nici nu credea că ceea ce ceruse, chiar i s-a dat. Acum stătea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în noiembrie...când, spontan, cetățenii Iașului s-au adunat, tot aici, în jurul Statuii Domnitorului Unirii, și într-o grandioasă manifestație, au sărbătorit triumful românismului. O. Goga, suit pe trepte, la picioarele Domnitorului, în uralele nesfârșite ale mulțimii dădu citire „Cuvântului”, patrioților ardeleni: „.. la Alba Iulia, Constituanta a votat Unirea Ardealului, Banatului și a tuturor ținuturilor românești, la Patria Mumă, cu unanimitatea celor 1280 delegați... Unirea întregului neam românesc într-un singur Stat, unit în hotarele lui etnice și istorice” Și atunci
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Unirii și al Principelui străin. Iată de ce comuniștii români, cu o astfel de moștenire, nu puteau gândi altfel... decât cu antipatie plină de revoltă... și cu mânie proletară. Principele străin și Dinastia ce-i urmează, erau noțiuni sfinte pentru un patriot de statura lui A. I. Cuza. Doveditoare este scrisoarea, din 12/24 februarie 1866, a Principelui Cuza adresată Locotenetului domnesc, generalul Nicolae Golescu... „..D-ta știi că principiul proclamat de Corpurile Statului a fost și este țelul meu, căci numai un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o figură de moldovean, dârz, hâtru, care cu toate rangurile sale, aducea întotdeauna, în toate manifestările sale, acel iz puternic și sănătos al plugarului și al gliei, de unde își avea devenirea. O minune de om, caracter integru, sincer, fără ocolișuri. Patriot înflăcărat, gata oricând să sărute pământul patriei, pe care îi este îngăduit să calce. Mi-aduc aminte totdeauna cu o emoție tulburătoare, de prima lecție de elină, în clasa a doua. Profesorul Condurache, era un om mărunțel, dar cu o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
bd 1 Decembrie 1918 nr. 43, bl. J42, sc. 2, ap. 20, sectorul 3. 314. Abdallah Malek, cetățean sirian, născut la 15 octombrie 1969 în localitatea Al Masfeira, Siria, fiul lui Mohamed și Mariam, cu domiciliul actual în București, Str. Patrioților nr. 3A, bl. M3G, et. 4, sc. A, ap. 17, sectorul 3. 315. Saqer Ashraf Zaki Mousa, cetățean iordanian, născut la 8 mai 1970 în localitatea Doha, Qatar, fiul lui Zaki și Jamila, cu domiciliul actual în localitatea Iași, Str.
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
văzut sub semnătura sa tiparul până acum stau mărturie, În diferite ipostaze, a misiunii pe care și-a asumat-o ca medic și om de știință, ca om Între oameni, ca intelectual angajat, dar mai cu seamă, ca român și patriot. Fără a fi cumva patetic, invit cititorul să-și plece privirea asupra tutlurilor majorității cărților semnate de Vlad Bejan pentru a constata singur că cele afirmate mai sus au un deplin suport faptic iar autorul -ajuns avum la o venerabilă
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
momentul când a izbucnit Revoluția de la 1848 în statele italiene, el a fost însărcinat cu direcționarea corespondenței diplomatice pe lângă arhiducele Renier, apoi pe lângă prințul Schwarzenberg. Aflat la Milano în momentul izbucnirii revoluției, în martie 1848, a fost luat ostatic de către patrioții milanezi. După ce aceștia i-au dat drumul, a revenit la Viena și s-a pus în slujba prințului Schwarzenberg, care îl va folosi în diverse misiuni externe, cea mai importantă fiind cea de la Paris, în 1849. În 1850 devine ambasadorul
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
a precizat: "Nu ieșiți din cazarmă!" Deci, era clară problema. Am dat muniție, eram toți pregătiți, dar n-am ieșit din cazarmă. Cui să tragi la picioare? Să tragem noi între noi? E o mare diferență. Milea a fost un patriot. Sigur, nu discutăm, pentru că adevărul nu-l va ști nimeni. Dacă vorba-i acuma că s-a sinucis... de fapt, a fost "sinucis"! A fost împușcat! S. B.: Vom reveni asupra subiectului. Noi vom recompune totul din evenimentele pe care
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Partidul Social-Democrat Laburist (Social-Democrat and Labour Party SDLP) 198 2.2. Partidul Sinn Fein 200 2.3. Ulster Unionist Party 203 2.4. Democratical Ulster Party 205 3. The Good Friday Agreement 208 4. Concluzii 211 XII Armata Republicana Irlandeză patrioți, sau teroriști? 214 1. Începuturi. Prima Armata Republicana Irlandeză (1919-1921) 214 2. Moderați și radicali. Cea de-a Doua Armata Republicana (1921-1923) 216 3. Redefinirea ÎRA (1923-1939) 217 4. Eșecuri și căutări. Cea de a treia Armata Republicana (1939-1956) 222
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
numită Frăția Feniană (The Fenian Brotherhood), denumire ce provine de la numele lui Finn Mac Cumhail, conducătorul unei confrerii de războinici legendari precreștini destul de asemănătoare cu cea a lui Arthur. Se spune că membrii a acestei confrerii ar fi fost extrem de patrioți. Într-o poveste, Finn Mac Cumhail afirmă că fenianii nu ar abandona Irlanda nici dacă li s-ar oferi în schimb întreaga lume și, pe deasupra, țara tinereții fără bătrînețe. Candidații la admitere în Frăția Feniană trebuiau să treacă teste dificile
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
privește cu groază și-a pierdut bărbăția. Un om poate elibera un popor, după cum un Om a mîntuit lumea. Nu voi lua nici o armă în mînă, voi intra în lupta cu mîinile goale. Viața apare din moarte, iar din mormintele patrioților, națiuni vii. Ei cred că au pacificat Irlanda. Ei cred că i-au cumpărat pe jumătate dintre noi și au intimidat cealaltă jumătate. Ei cred că au prevăzut totul, că și-au luat măsuri împotriva a orice, dar prostii! prostii
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
contribuit într-o manieră semnificativă la reglementarea celui mai important conflict din Europa de Vest după cel de-al Doilea Război Mondial, detribalizînd niște dispute cu rădăcini istorice multiseculare, dar demne cel mult de secolul al XIX-lea. XII Armata Republicana Irlandeză patrioți, sau teroriști? 1. Începuturi. Prima Armata Republicana Irlandeză (1919-1921) Armata Republicana Irlandeză a fost principala grupare militară care a combătut forțele aflate la dipoziția administrației britanice în Irlanda, fie că este vorba de Poliția Regală Irlandeză, Armata Britanică, cele două
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
dar în „încheierea” lucrării sale, aflăm că predarea limbii materne, așa cum o vede el în întreaga sa lucrare „va da nu numai buni cunoscători ai limbii vorbite și scrise și a ai literaturii noastre, dar - mai ales - buni Români, luminați patrioți.” (Papadopol, 1925: 168), accentuând astfel pentru prima dată rolul major al disciplinei în educația patriotică a elevilor. Tot la Papadopol găsim însă și opinia clară a necesității formării la elevi a unei educații religioase: școala secundară, zice el, nu trebuie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
secolului al XIX-lea devenea un port-deschis 795. Ideile de autonomie și independență au prins rădăcini și În teritoriul filipinez, mai ales În rândurile intelectualilor din Manila. O societate secretă „Katipunan” (1894), condusă de Andres Bonifacio de Tondo, reunea mulți patrioți filipinezi, unii reîntorși de la studii În străinătate. În 1896 a izbucnit puternica revoltă anticolonială, condusă de Josă Rizal, mare poet patriot. Prinderea liderului Josă Rizal și execuția sa, a avut drept urmare ridicarea la luptă a zecilor de filipinezi, moment favorabil
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
curgătoriu va să înceteze. Dar acum, domnilor! Noi ardelenii, atunci cînd frații noștri de peste Carpați cetesc cinci, șase gazete și foi literare în limba romînească să rămînem de la o astfeliu de întreprindere, care cel mult patru sau cinci sute de patrioți și naționaliști literați și bine simțitori sînt în stare de a o sprijini și ținea în floare? În veacul acesta, cînd limba noastră prin rîvna bărbaților atîta de neprege[tă]tori au făcut pași care însuși pă străini pun la
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
arătă și CURIERUL ROMÂNESC în București. De atunce unsprezece ani sunt aproape; între alte multe înaintări ce s-au făcut în îmbele principaturi, literatura n-au rămas în lenevire. Ajutată de stăpînire, apărată și îmbogățită de niște bărbați mari și patrioți adevărați, a cărora numi vor fi trainice ca veacurile, înlesnită prin miile de școli ce s-au făcut în tîrgurile și satele Moldo-Vlahiei, literatura noastră făcu pasuri de urieș, și astăzi se numără cu mîndrie între literaturile Europei. După Albina
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
opinie și atunci când izbutește să o facă - sau crede că a făcut-o - ea este, imediat, acuzată de părtinire: o apreciere pozitivă la adresa mareșalului este rapid taxată de unii drept “reabilitarea aliatului lui Hitler”, o critică - drept “denigrarea unui mare patriot” de alții. Istoriografia problemei nu este foarte bogată. În România, această problemă a fost adusă în atenția opiniei publice de cartea regretatului Aurică Simion - “Preliminarii politico- diplomatice ale insurecției din august 1944”, apărută în 1979. Contribuții ulterioare șiau mai adus
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
existat sau nu Holocaust în România?”, “În ce măsură politica guvernului Antonescu a fost una antisemită și predispusă la exterminarea populației evreiești din România?”. Acestea sunt doar două dintre întrebările vitale al căror răspuns îl pot transforma pe Antonescu, din erou și patriot, așa cum este văzut de foarte mulți, în România, în criminal de război, punct de vedere susținut de cercurile politice și științifice din Statele Unite, vestul Europei sau Israel. Demersul nostru vizează focalizarea pe problema administrației românești din Transnistria și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
opinie și atunci când izbutește să o facă - sau crede că a făcut-o - ea este, imediat, acuzată de părtinire: o apreciere pozitivă la adresa mareșalului este rapid taxată de unii drept “reabilitarea aliatului lui Hitler”, o critică - drept “denigrarea unui mare patriot” de alții. Istoriografia problemei nu este foarte bogată. În România, această problemă a fost adusă în atenția opiniei publice de cartea regretatului Aurică Simion - “Preliminarii politico- diplomatice ale insurecției din august 1944”, apărută în 1979. Contribuții ulterioare șiau mai adus
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
existat sau nu Holocaust în România?”, “În ce măsură politica guvernului Antonescu a fost una antisemită și predispusă la exterminarea populației evreiești din România?”. Acestea sunt doar două dintre întrebările vitale al căror răspuns îl pot transforma pe Antonescu, din erou și patriot, așa cum este văzut de foarte mulți, în România, în criminal de război, punct de vedere susținut de cercurile politice și științifice din Statele Unite, vestul Europei sau Israel. Demersul nostru vizează focalizarea pe problema administrației românești din Transnistria și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]