4,801 matches
-
anumite cercuri culturale, sălile de clasă și cursuri 31. Dar viața privată a jucat, pentru mulți oameni, rolul de avanpost ridicat împotriva anomaliei politicii oficiale. 3.2.5. Politicile reproductive sau maternitatea patriotic-revoluționarătc "3.2.5. Politicile reproductive sau maternitatea patriotic‑revoluționară" În România, intervenția statului, cu cele mai dramatice consecințe în viața privată, a luat forma politicii pronataliste. Prin Decretul 770 din 1966, avorturile au fost interzise. Femeile, mai ales cele din fabrici, erau duse la controale ginecologice periodice forțate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
avort", pe fondul puterii și influenței politice a Bisericii Catolice. În România postcomunistă, cel de-al doilea act normativ a fost cel care anula decretul antiavort. Pe lângă datoria de a construi societatea socialistă multilateral dezvoltată, femeile mai aveau și „datoria patriotică” de a naște și crește copii. Comunismulxe "„comunism" românesc nu a operat cu o etică a drepturilor individuale și nu a folosit niciodată o astfel de retorică decât cu referire la dreptul la viață, muncă și pace. În schimb, a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
arhetipurile. Tema zborului nu constituie, În fapt, decît anticamera unei alte teme, mai vaste, aceea din Anatolida, Santa Cetate și Mihaiada: tema ordinei cerești. Nu urmărim, aici, statutul ei, ci numai pulsația spiritului creator față de asemenea himere. În Mihaida, discursului patriotic i se substituie un discurs moral, deviat și acesta Într-un discurs al creatorului biblic: „SÎnt Alfa și Omega, principiul și finitul, Iar intervalul este al liberei voințe...”. Este discursul Cuvîntului („aceste-a zis Cuvîntul În limba sa divină”) și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu evadează din ea decît pentru a-i dezvolta partea morală. Trecerea de la intenție la faptă nu implică un dramatism, o agresiune asupra formelor ostile. Cu toată spaima (teoretică) pentru libertățile prea mari ale dialectului În care scrie, autorul meditațiilor patriotice și al satirelor nu pare a Întîmpina obstacole În calea intențiilor sale: formele se supun, ideile „drepte și Înalte” Își află ușor expresia trebuitoare. Înălțarea, mărirea obiectului poetic presupun o lepădare a lui de culoarea și densitatea materială. Sensibil la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de mărire”. Este regimul nopții, regimul prielnic fantomelor, tăcerilor pline de groază și al așteptării. Scenariul din puternicul poem Umbra lui Mircea. La Cozia este caracteristic pentru modul lui Grigore Alexandrescu de a figura o idee lirică, de ordin, aici, patriotic și moral. Ideea este anunțată de o descripție a reliefului (spațiul meditației), format În chip romantic din ziduri vechi, mucezite de bătaia valurilor, de peșteri, rîpi Întunecate, munți ce se clatină... Descripția este reluată, cu o notă accentuată de mister
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu unele momente de descripție (urmărirea, bătălia) care deviază de la obișnuita retorică seacă. Aceasta este schema. În interiorul ei poetul schimbă, uneori, ordinea, pune evocarea la urmă sau renunță pur și simplu la cadru, intrînd direct În subiect (discursul moral și patriotic). Este inutil să căutăm, În poemele acestea făcute să Îmbărbăteze inimile și să seducă urechea, un peisaj, o formă de sensibilitate față de lucruri, pentru simplul fapt că universul material dispare pur și simplu din poem. Stînca neagră, rîul spumegos, rîpa
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu toții că un neam se face Mare, sau se pierde cum femeii place”... dînd, În prealabil, o fabulă despre soția domnitorului Neagoe care Își sacrifică bijuteriile pentru a termina mănăstirea Curtea de Argeș. Tema erotică este părăsită În baladele citate În favoarea temei patriotice. Asceza este aici pur morală. Erosul reapare În Macedonele unde femeile au „dulci nuduri” și ciobanii mor conversînd cu mioarele. Erosul intră Într-o mitologie de ordin pastoral. Memorabile sînt versurile din Românele din Cavaia: „Tropotă, bubuie, plaiul Candavii LÎngă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și pune capăt adunării sinistre, iar focul dumnezeiesc trece și purifică păcătoasele locuri. Fantasticul lui Alecsandri nu e pur. El exprimă, de regulă, o morală. Strigoii sînt produse ale păcatului. Discursul fantastic ascunde (În Strigoiul cel puțin) și un discurs patriotic, cu o mică notă profetică. În Grui SÎnger aflăm descrierea orei de mister și de groază, cu mijloacele lirice ale epocii: „E ora de mistere, de groază și de șoapte CÎnd trec fiori În aer și demoni roși În noapte
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
năpraznic cum intră În cîrd omorul”. Eroul lui Alecsandri este totdeauna copleșit de numărul adversarilor, copleșit dar nu Înfrînt: obstacolele se dovedesc, la urmă, a fi trepte ale izbînzii sale. Se observă ușor că Alecsandri mobilizează În poemele istorice și patriotice o geografie specifică, o geologie grandioasă, o faună ce simbolizează forța și măreția (unele care nu aparțin geografiei noastre: leul, pardosul [...], păsări reputate pentru semeția lor, de felul vulturului... Nu el aduce prima oară munții, rîurile și fluviile (ca Întruchipări
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mării. Imagini ale privirii. Scenariul toponimic și onomastic. Conrad și, Încă o dată, tema „tărîmelor lichide”. Tema azurului. Voluptatea simțurilor tinere. Iubirea pentru „categoriile perverse”. Figura seducției. Legendele istorice, Basmele, Macedonene: coborîrea pe uscat și deplasarea spre nord. Discursul moral și patriotic. Peisajul lui Bolintineanu, gustul „vălmășagului”. Elementele fantasticului. Balada Domnul de rouă. Masa: locul și timpul meditației. Stînca și spațiul singurătății. Erosul lui Bolintineanu. Regimul farmecului vergural, „Rumeneala”, cartea de vizită a inocenței. Loialitatea ochiului. Amorul magic. Figura «raptuluiă Femeia la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de aceea satisfacțiile sociale rezolvau parțial drama lui intimă, dîndu-i o proeminență pe alte căi decât pe aceea a creației. Pomponescu nu renunțase complet la ideea de a face un lucru excepțional. Ideea unei "catedrale a neamului" persista în cercurile "patriotice" și religioase, și Pomponescu era omul la care toți se gândeau, numai pentru motivul că era un personaj politic și fiindcă profesa verbal și propagandistic, fără intimă convingere, un naționalism vehement în materie arhitecturală. Intrevedea marea bazilică a națiunii ca
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tu, tată. Nu am deloc impresia căei voiesc ceva rău. Sunt dezinteresați, bravi și vorbesc despre viitorul țării ca cei mai buni români. Au mai fost și înainte în istoria țărilor mișcări, considerate la început trădătoare, care însă au fost patriotice. - Prin urmare, tu îi crezi patrioți. - Dacă n-aș crede asta, n-aș putea sta de vorbă cu vreunuldin ei... - Pica, ascultă-mă pe mine, e posibil ca ei să-și închipuiecă sunt patrioți, altfel nici n-aș mai încerca
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
superbă lipsă de cultură și o performanță trupească excepțională. M-am născut incapabil de a sta sub apă... (Nota lui Ioanide: "Dă-mi voie, amice, faci grozave confuzii. Îți acord să admiri pe marii bărbați de stat pentru fapta lor, patriotică, nota bene, pe un Bălcescu sau pe un Kogălniceanu, fie și pe Jianu, dar să-i confunzi cu hoții și gangsterii e grav. Nu există o adevărată bucurie a acțiunii pure când faci o faptă rea, dăunătoare societății! Dacă în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
le dă un ordin și ei aleargă voioși să-l îndeplinească. (Ioanide: "Prin urmare, de aceea nu sunt ascultat, fiindcă ceea ce cer eu este rațional! Umanitatea degenerează!") Din convorbirile cu tata am ghicit că aprehensiunea lui capitală este în ordinea patriotică. Pentru faptul că suntem ajutați de marele popor german al Reich-ului să întemeiem o ordine nouă el ne consideră trădători. Deși noi punem pe planul întîi națiunea, nu mai avem concepția răsuflată a egoismului. Ca și indivizii sănătoși, națiile sănătoase
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
întocmai ca o corabie cu pânze pe un ocean pacific, lipsit de vânt, aș emigra oriunde, în căutarea de aventură colectivă. Evident, tata are dreptate în aluziile lui, generația noastră, cel puțin o parte din ea, nu mai are sentiment patriotic, a depășit cadrele vechi de gândire. Patria pentru mine e o realitate ce trebuie construită, și dacă n-o pot realiza aici, încerc oriunde. (Observarea lui Ioanide: "Nenorocitul!") Noi, aceștia născuți în timpul unui război mondial, în vibrațiile tunurilor, și în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ardeleană au datoria de a se transfera în regiunea cedată, spre a nu abandona elementul românesc. Își făcuse socoteala că astfel s-ar degaja un număr de catedre din București. Deși Gonzalv era român curat și trăise într-o atmosferă patriotică, obsesia catedrei îl vițiase complet. Când Gaittany îi spuse că vede foarte probabilă o ocupație germană, Gonzalv declară: . - Lasă, domnule, că așa ne trebuie, prea ne-am făcut decap! Numai nemții au să ne arate cum se organizează o universitate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atunci când se studiază Miorița sau meșterul Manole (Destinul culturii românești, În „Împotriva deznădejdii”, Editura Humanitas, București, 1992), interpretări care sporesc și nuanțează Înțelegerea elevului, specificul național al unor motive universale. M. Eliade poate constitui un excelent suport și În educația patriotică, deși astăzi are un statut insuficient de bine conturat, cu atât mai mult cu cât acesta a mărturisit: „cred mai mult În viitorul culturii românești, decât În viitorul culturii europene”, sesizând astfel filoane, potențialități creatoare Încă nevalorificate (Destinul culturii românești
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
utilizate În educația prin sine Însuși. d) Rezultate concrete obținute: În adolescență; În alte perioade. e) Dificultăți Întâmpinate. f) Aprecieri (citate). g) Concluzii pentru propria perfecționare. Deosebit de interesant la orele de istoria artelor plastice sau la cele de dirigenție (educație patriotică) este studiul lui Eliade asupra lui Brâncuși, pentru a pune În evidență geniul sculptorului și, mai ales, comuniunea sa cu spiritualitatea poporului român. În studiul Permanența sacrului În arta contemporană Eliade observă că, este un fenomen general În arta secolului
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
puteau face bănci, imperii universitare, puteau conduce instituții culturale, puteau avea posturi și emisiuni de televiziune, dacă voiau îl puteau lăuda și acum pe Ceaușescu și puteau explica și de ce o făcuseră înainte, puteau spune că Securitatea fusese o instituție patriotică, ba chiar puteau să aducă pe ecrane foști generali de Securitate, care-l tăbăciseră pe Goma și care acum comentau bine dispuși evenimentele curente, își expuneau concepția lor despre lume, făceau bancuri și spuneau că "Monica (Lovinescu) ar fi bine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
studii al institutului, repartiția veniturilor, constituirea zestrilor. Vor putea să delege din parte - li persoane care să, perpetueze dreptul de administrație și să mănție unitatea de direcție a fondațiunei Otetelișanului. În acest bărbat recunoaștem generația trecută a Țărei Românești; binevoitoarea, patriotica generație care forma floarea Țărei Românești înainte de 1848. De la anul acesta începînd, românii au pierdut simțul istoric. Cuvinte nouă fără cuprins, oameni noi fără trecut și fără valoare, o limbă păsărească în locul vrednicei limbe a strămoșilor, instituții nepotrivite cu trebuințele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
guvernul și zice că opoziția nu face deosebire între aspectele politice ale unor afaceri comerciale și rezoanele unei politice mai înalte, el spune în fine că purtarea regimului a fost aprobată de opinia publică și a fost numită politică și patriotică. În urma acestei discuții bilul a fost primit. [1 august 1876] FRANCIA ["RUSIA A PROPUS... Rusia a propus Italiei și Franciei de a mijloci între sârbi și turci spre a-i împăca. Italia a refuzat nemijlocit, iar Francia și-a motivat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zic, ar trebui ca să se bucure că confesiunele iau o mare sarcină de pe umerii lui, și din mijloacele proprii se îngrijesc de cultura credincioșilor lor, ar trebui ca din toate puterile să ajutore și încurajeze pe confesiuni {EminescuOpIX 263} în patriotica lor tendință. La noi însă se întîmplă contrariul: nu numai li se deneagă și chiar întrevenirea oficioasă în necazurile școlilor confesionale, dară li se pun condițiuni nesuportabile de subsistență și prin aceasta sunt silite a se sinucide și se preface
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că pentru Ungaria nu va fi o mângâiere dacă istoria va scrie " a lui Tisza a fost cabinetul care au ruinat Ungaria ". Tocmai pentru că simt aceasta am voit - deși mă razim pe providență și sper că va succede silințelor noastre patriotice - să mântuim patria de pericolele posibile - am voit pentru ca în vacanțe să pot lucra fără piedeci, să fac să se manifeste parlamentul înainte de împrăștierea lui și să văd dacă mai există atâta încredere în acest guvern pentru a putea conduce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Academiei I. C. Maxim. Ceremonia înmormîntării a avut loc sâmbătă la 4 a l. c. la cimitirul Șerban-Vodă. Cu greu ne-am putut hotărî să păzim zicătoarea latină "De mortuis nil, nisi bene". Intențiile sale vor fi fost de sigur bune și patriotice, deși nu putem susține acelaș lucru despre scrierile sale. E destul a pomeni colaborarea la Dicționarul fantastic al Academiei, al cărui singur principiu a fost: de-a nu lăsa neschimosit nici un cuvânt românesc, pentru a arăta că filologul închinase viața
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi cheltuit pentru premiile lor; după analogia anilor trecuți, lipsindu-se astfel de această dulce răsplată a muncei lor de un an, pentru a ușura suferințele fraților lor, cari cu arma în mână apără drepturile noastre strămoșești. Iată o acțiune patriotică care merită să găsească imitatori și la alte școli. [17 iunie 1877] CARTĂ STRATEGICĂ D-nii F. Budicu și V. Havrda, ingineri în București, au publicat o cartă strategică a teatrului războiului turco-rus din Europa și Asia. Această lucrare, altfel curat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]