13,371 matches
-
spațiului, numai aceasta se prezintă că stare pură"16. Femeia, pentru Cioran, este o ființă "cu puține posibilități", ea nu poate rezista exigentelor unui bărbat torturat, pentru care iubirea este doar o parte din viața lui, sensibilitatea feminină e "prea periferica și prea receptiva" pentru a avea resursele unui mister, iar farmecul "absurd" al iubirii adevărate este tocmai "a găsi mister într-o singură ființă, de a descoperi mai bine zis de a inventa un infinit într-o existența individuală de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de "spaimă cosmică" a noului venit față de spațiu, de necunoscut, factori care accentuează "dispoziția metafizica" a argentinianului, cum spune Sábato. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Buenos Aires era o metropola cu bărbați singuri, ateliere improvizate și cafenele sărace; o lume periferica, unde abundă bordelurile, muzicanții creoli, străinii și proxeneții, unde se bea bere, se cântă și se dansează, se insultă, se joacă cărți, se emit ipoteze asupra mamei sau a bunicii, se iscă certuri și bătăi. "Șmecherul" este regele acestei sublumi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
să se zbată câteva minute în iarbă sau în coșul pescarului. Atât. Studii recente au arătat că, dacă reacția la un anumit mediu diferă în mod considerabil de la o specie la alta, peștii sunt dotați cu un sistem senzorial complex, periferic și central, ceea ce ne îndreptățește să credem că și ei suferă. Apărători ai naturii, aveți milă și de confrații noștri înotători! Fiindcă și noi am fost pești înainte de a fi oameni. Se pare că, înainte, aveam înotătoare în loc de mâini și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de adaptare generate de mediul școlar V. Situația școlară - rezultate obținute la învățătură, la concursuri școlare, cercuri VI. PROCESE ȘI CAPACITĂȚI COGNITIVE IMPLICATE ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE 1. Procese senzoriale (senzații și percepții) ο are un câmp vizual central și periferic extins ο are capacitate de a diferenția cu precizie nuanțele cromatice ο are capacitate de apreciere pe cale auditivă a distanței dintre obiecte ο are capacitate de autocontrol asupra propriilor emisiuni vocale ο are capacitate de a diferenția formele geometrice ο
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
teritorială de fapt (poziția geografică, dimensiunile teritoriale, dimensiunile componentei demografice, potențialul economic, gradul de stabilitate, potențialul financiar destinat apărării), ale căror efecte însumate cuantifică cantitativ și justifică în același timp, segregarea spațiului arabofon pe paliere de centralitate (spații pivotale) și periferice. 3.1. Geopolitica integrării spațiale Principiul integrării din teoria generală a științelor geografice reprezintă un element de bază aplicabil și în geografia politică, menit să sublinieze realitatea complexă a existenței și funcționării sistemelor politicoteritoriale, ce derivă din derularea fluxurilor de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de stat-pivot regional pe care și-l dispută cele două state de câteva decenii, pare să se transleze în ultimii ani dinspre Algeria spre Maroc, pe fondul instabilității interne din Algeria (vezi Capitolul 3.1. State-pivot, state mijlocii și state periferice). O primă problemă bilaterală este una frontalieră, dată de pretențiile algeriene asupra regiunii Chirac Pastures din sud-estul Marocului, ce a culminat cu conflictul din 1962-1970. A doua problemă în litigiu o constituie acuzațiile reciproce de contrabandă cu arme în favoarea grupărilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
competiția asupra insulelor Hanish din Marea Roșie, stăpânite de Yemen și revendicate de Eritrea. Arbitrajul Curții Internaționale de Justiție de la Haga a acordat în 1998 Yemenului dreptul de posesiune asupra celei mai mari părți a arhipelagului, iar Eritrea a primit insulele periferice din sud vestul arhipelagului, decizie acceptată de ambele părți. Libia - Sudan - relațiile conflictuale dintre cele două state au debutat după 1971, cu o perioadă de maximă acutizare între 1972-1976, datorită pozițiilor ideologice diferite și intereselor divergente în spațiul african. Libia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
diferite față de cele interarabe, ceea ce explică într-o anumită măsură natura și originea disensiunilor cu statele în cauză. De regulă frontierele exterioare reprezintă limite politico-administrative ce separă însă comunități aparținând acelorași grupuri etnice și confesionale, care locuiesc atât în spațiul periferic al statelor arabofone, cât și pe teritoriul țărilor învecinate: dyadele frontaliere irakiano-turcă și irakianoiraniană divizează comunitatea etnicilor kurzi, respectiv a credincioșilor șiiți ce trăiesc de ambele părți ale granițelor menționate, iar frontierele de contact cu lumea sudică africană separă comunitățile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
geografie variabilă, în care fiecărei piese teritoriale din angrenajul de contact îi este folosit la maximum potențialul strategico spațial, pe momente de oportunitate contextuală. Acest sistem funcțional-teritorial se dovedește a fi un model de organizare și utilizare eficace a spațiului periferic, în procesul gestionării performante a raporturilor conflictuale cu domeniul arab exterior. 3.2.5.2. Dinamica raporturilor conflictuale arabo-israeliene Stările conflictuale iudeo-arabe au o geneză al cărei moment de început se plasează în timp cu cel puțin câteva decenii înainte de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
însemnate beneficii materiale și geopolitice, însă doar din postura de aliați ai puternicului hegemon de peste ocean, alianță care reprezintă pilonul și garantul stabilității lor statale. 3.3.2. Noțiunea de potențial geopolitic în definirea centralității: state-putere, state pivot și state periferice Spațiul politico-geografic este organizat sub forma unui sistem teritorial ierarhizat, în care fiecare stat reprezintă o componentă cu loc și valențe bine definit în structura sistemică. Acest aspect a fost bine evidențiat în literatura de specialitate anglo-saxonă prin intermediul teoriei statelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
anii 1996 1998 de către Robert Chase, Emily Hill și Paul Kennedy. Pentru aplicarea acestei teorii nu s-a conceput însă o metodologie riguroasă în privința încadrării entităților statale în categoria specificată sau stabilirii și altor categorii de state (de exemplu state periferice, state-puteri). Teoria în cauză susține că determinarea caracterului de stat pivot se face după un set de șase criterii, respectiv poziția geografică și geostrategică a statului, mărimea teritoriului, potențialul demografic, potențialul economic, capacitatea organizatorică și potențialul militar, fără a specifica
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
statelor, în formula sa de calcul urmând a fi înglobate valorile diferiților indicatori ce personalizează cele șase criterii enumerate. Ulterior, funcție de valorile indicelui de potențial geopolitic, se vor stabili valențele statelor în cadrul sistemului mondial sau regional: state-puteri, state-pivot sau state periferice. Astfel, pentru criteriul poziției geografice și geostrategice vom lua în calcul trei mărimi: lungimea țărmurilor, numărul de fațade maritime și numărul rutelor strategice din proximitatea spațială a statelor (strâmtori, canale, drumuri rutiere/feroviare cu valențe strategice). Pentru criteriul mărimii teritoriului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
geopolitic va fi calculat pe o scară de la 0 la 100, statele cu valori ale indicelui de peste 40 de unități fiind considerate state-puteri, valorile cuprinse între 20-40 de unități definesc statele-pivot, în timp ce valorile situate sub 20 de unități caracterizează statele periferice. Practic, indicele de potențial geopolitic va fi obținut prin însumarea parametrilor menționați cărora li se asociază câte un factor de multiplicare ce redă ponderea fiecărui parametru în economia generală a potențialului calculat. Ponderile cele mai mari vor fi atribuite poziției
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
nu îndeplinește condițiile pentru a fi catalogat drept stat-putere, adică stat cu vocație hegemonică într-un domeniu sau altul, la nivel mondial (Tabelul nr. 52). La nivelul anului 2008, se remarcă existența a 3 state pivot și a 21 entități periferice, ce alcătuiesc mozaicul politico-geografic al spațiului arabofon și a căror dispunere teritorială determină o serie de raporturi spațiale de tip centru-periferie pe care le vom analiza în subcapitolele următoare. Conform acestui algoritm de calcul, pe Glob există un număr de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cea mai mare rată anuală de creștere de pe Glob (16,5 milioane persoane/an). Într-o postură asemănătoare, dar la limita inferioară a categoriei, se găsește Danemarca. Regatul danez, prin valoarea indicelui I=19,9, se află în nișa statelor periferice, dar la limita tranziției către statutul de stat-pivot, aspect datorat în principal poziției sale geostrategice de excepție, ce asigură controlul importantului complex de strâmtori nord-europene (Öresunde, Beltul Mare, Beltul Mic), aflate la intersecția traseului nord-sud european cu traseul de legătură
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
situate la extremitățile estică și vestică ale domeniului arabofon: arealul estic cuprinde cea mai mare parte a peninsulei arabe și regiunile limitrofe rutei Sudanului, Eritreii, Republicii Djibouti, Somaliei, Yemenului și Insulelor Comore (41,1% din spațiul arabofon). E un spațiu periferic dominat de pauperitate și instabilitate, stări responsabile de scăderea drastică a valorilor indicelui de potențial geopolitic, în baza cărora statele în cauză au fost încadrate în această categorie. B. Potențialul geopolitic al spațiului arabofon și valențele sale la scară macroregională
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
rolul unei arii regionale-pivot, situată într-o poziție intermediară în raport cu unitățile continentale învecinate: Asia nearabă (I=41,4), Europa (I=29,9) și Africa subsahariană (I=16,4). Aceste valori ale indicelui I, plasează blocul arabofon în postura de areal periferic median între trei unități regionale cu ranguri geopolitice diferite 183: o arieputere în Est (Asia nearabă), o arie-pivot în Nord (Europa) și o arie periferică la Sud (Africa subsahariană). Europa și Asia nearabă beneficiază de un potențial mult mai ridicat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
I=16,4). Aceste valori ale indicelui I, plasează blocul arabofon în postura de areal periferic median între trei unități regionale cu ranguri geopolitice diferite 183: o arieputere în Est (Asia nearabă), o arie-pivot în Nord (Europa) și o arie periferică la Sud (Africa subsahariană). Europa și Asia nearabă beneficiază de un potențial mult mai ridicat, datorat în special P.I.B.-ului și bugetului militar mai consistente, precum și stabilității mai ridicate, în timp ce Africa nearabofonă se zbate la limita subzistenței pe linia tuturor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și decât valoarea pentruAsia nearabă (I=41,4), dar înregistrează un nivel intermediar între valorileAsiei nearabe și Africii (Africa subsahariană: I=16,4; Africa arabofonă: I=14,3). Prin urmare, sub aspectul potențialului geopolitic, Asia de sud-vest reprezintă o arie periferică cu caracter de inflexiune ce face racordul între o unitate pivot (Europa) și o unitate-putere (Asia), dar în același timp este o arie periferică intermediară (mediană) între unitatea-putere a Asiei și unitatea periferică a Africii. Africa arabofonă (I=14,3
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arabofonă: I=14,3). Prin urmare, sub aspectul potențialului geopolitic, Asia de sud-vest reprezintă o arie periferică cu caracter de inflexiune ce face racordul între o unitate pivot (Europa) și o unitate-putere (Asia), dar în același timp este o arie periferică intermediară (mediană) între unitatea-putere a Asiei și unitatea periferică a Africii. Africa arabofonă (I=14,3), constituie, potrivit cifrelor seci, o arie periferică de inflexiune geopolitică între Europa (I=29,9) și Africa subsahariană (I=16,4), dar analizând realitățile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
geopolitic, Asia de sud-vest reprezintă o arie periferică cu caracter de inflexiune ce face racordul între o unitate pivot (Europa) și o unitate-putere (Asia), dar în același timp este o arie periferică intermediară (mediană) între unitatea-putere a Asiei și unitatea periferică a Africii. Africa arabofonă (I=14,3), constituie, potrivit cifrelor seci, o arie periferică de inflexiune geopolitică între Europa (I=29,9) și Africa subsahariană (I=16,4), dar analizând realitățile politico-geografice de pe hartă, constatăm o serie de elemente care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
racordul între o unitate pivot (Europa) și o unitate-putere (Asia), dar în același timp este o arie periferică intermediară (mediană) între unitatea-putere a Asiei și unitatea periferică a Africii. Africa arabofonă (I=14,3), constituie, potrivit cifrelor seci, o arie periferică de inflexiune geopolitică între Europa (I=29,9) și Africa subsahariană (I=16,4), dar analizând realitățile politico-geografice de pe hartă, constatăm o serie de elemente care ar putea modifica această percepție inițială, bazată exclusiv pe valorile calculate strict cantitative ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ceea ce ne oferă o imagine mult mai veridică a Africii nordice arabofone, aflată aproape la egalitate ca potențial geopolitic, cu restul de cca. două treimi ale continentului african. Prin prisma acestui raționament, arealul arabo-african apare mai degrabă drept o punte periferică intermediară cu caracter median între mult mai potenta Europă (aria pivotală) din Nord și mult mai puțin înzestrata Africă subsahariană (aria periferică mai îndepărtată) de la Sud. 3.3.3.2. Reconfigurarea raporturilor centralitate - periferie funcție de dinamica potențialului geopolitic A. Tipologia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cca. două treimi ale continentului african. Prin prisma acestui raționament, arealul arabo-african apare mai degrabă drept o punte periferică intermediară cu caracter median între mult mai potenta Europă (aria pivotală) din Nord și mult mai puțin înzestrata Africă subsahariană (aria periferică mai îndepărtată) de la Sud. 3.3.3.2. Reconfigurarea raporturilor centralitate - periferie funcție de dinamica potențialului geopolitic A. Tipologia dinamicii potențialului geopolitic în spațiul arabofon Pentru configurarea evoluției potențialului geopolitic a fost calculată valoarea indicelui I pe ani de referință la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
B. Redefinirea relațiilor centru-periferie în funcție de dinamica globală a raporturilor de potențial geopolitic Pentru investigarea modului în care s-a configurat desenul spațial al repartiției potențialului geopolitic este deosebit de utilă analizarea evoluției cronologice a ponderii diferitelor categorii de state (state-pivot, state periferice) identificate după valorile indicelui I corespunzătoare diferitelor momente din perioada de referință. Dinamica spațiilor pivotale și dinamica spațiilor periferice sunt responsabile și explică în mare măsură structurarea și mobilitatea spațio-temporală a ariilor primordiale ori a celor periferice. Evaluarea comparată a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]