4,422 matches
-
de contracție ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea venoasă. Circulația venoasă face parte din sistemul de joasă presiune, alături de circulația capilară, circulația pulmonară și circulația limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă superioară). Viteza de curgere este mai mica decât în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
câteva ori pe minut), frecvența crescând cu creșterea presiunii. Prezența valvelor determină unidirecționalitatea fluxului limfatic (fig. 61) și asigură coordonarea contracțiilor miogene; contracția unui segment este urmată de distensia segmentului din aval, ce determină contracția acestuia. Presiunea medie crește de la periferie spre centru, atingând 10 cm H2O în limfaticele mari. Similar cu circulația venoasă, circulația limfatică este ajutată de diverși factori: contracția musculaturii scheletice și mișcările corpului, pulsațiile arterelor vecine, compresii locale, ciclul respirator. 16.4. Rolul circulației limfatice Circulația limfatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
războaiele ruso- româno-bulgaro-turce din 1877-1878. Întrucât în cei peste patru sute de ani s-au produs și numeroase amestecuri de populații în anumite zone ale imperiului, după dobândirea independenței au apărut dispute interne pe considerente etnice, religioase și lingvistice. Așezate la periferia estică a Imperiului, Țările Române au avut un amestec mai redus cu etniile asiatice și mai intens cu etnii provenite din celelalte două imperii: Țarismul (Țar, de la Cezar) în Nord-Est și Habsburgii în Vest. Migrațiile unor seminții turcice au fost
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și oponenți precum ideologiile socialiste, teoriile despre "lumea-sistem", teoriile globalizării-mondializării și teoria dependenței lasă să se întrevadă mai aproape de ideal, încurajarea interacțiunii lor, așa cum sunt de altfel și toate "realitățile" la care se referă: Nord și Sud, "dezvoltați"-"subdezvoltați", "centru"-"periferie", "progres"-"stagnare"-"înapoiere". Teoria modernizării Ca toate lucrurile din lumea aceasta, și teoria în atenție a avut un timp ciclic de naștere, maturizare și ieșire din circuitele comunicațional-ideologice. (16) Prima fază de afirmare a ei a fost între anii 1950-1960
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
au fost precumpănitor "culturale", suținea teoria modernizării. Dimpotrivă, agitațiile au fost și rămân de natură politico-economică îndreptate contra neocolonialismului, susțin adepții teoriei dependenței. Unul din argumentele aduse de teoreticienii dependenței era că țările Sudului sunt subdezvoltate pentru că sunt așezate la periferia "sistemului lume", apărut în secolul al XVI-lea, cu Anglia și Franța ca țări dominante (mult timp, acestea au ocupat centrul lumii dezvoltate). Lărgit cu alte țări, acest centru a devenit sistemul "euro-nord-atlantic" de astăzi. Așa s-a ajuns ca
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sistemului lume", apărut în secolul al XVI-lea, cu Anglia și Franța ca țări dominante (mult timp, acestea au ocupat centrul lumii dezvoltate). Lărgit cu alte țări, acest centru a devenit sistemul "euro-nord-atlantic" de astăzi. Așa s-a ajuns ca periferia să fie formată din coloniile din Asia, Africa și America Latină. În era imperialistă a secolului al XIX-lea, lumea s-a așezat în contacte mai directe ori mai mijlocite cu economia capitalistă europeană. Surplusul de valori materiale și brain-drain-ul au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
formată din coloniile din Asia, Africa și America Latină. În era imperialistă a secolului al XIX-lea, lumea s-a așezat în contacte mai directe ori mai mijlocite cu economia capitalistă europeană. Surplusul de valori materiale și brain-drain-ul au mers dinspre periferie spre centrul internațional ori centrul interțări. Acele centre decid ce produse și servicii vor realiza periferiile. Tot ele asigură în mare măsură și desfacerea. Așa s-a născut o relație în care îmbogățirea țărilor prospere este invers proporțională cu îmbogățirea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lumea s-a așezat în contacte mai directe ori mai mijlocite cu economia capitalistă europeană. Surplusul de valori materiale și brain-drain-ul au mers dinspre periferie spre centrul internațional ori centrul interțări. Acele centre decid ce produse și servicii vor realiza periferiile. Tot ele asigură în mare măsură și desfacerea. Așa s-a născut o relație în care îmbogățirea țărilor prospere este invers proporțională cu îmbogățirea țărilor sărace. Altfel spus, dezvoltarea țărilor Nordului presupune subdezvoltarea țărilor Sudului. Acestea din urmă sunt furnizoare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
minereurilor, a produselor vegetale și animale pentru alimente, medicamente, armament tot mai distructiv și altele. În țările dezvoltate, de la economia industrializată se trece la una terțializată, dar nu prin demolarea sectoarelor "primar" și "secundar", ci, cel mult, prin mutare la "periferia" "centrelor" dezvoltate. Țara noastră intră în domino-ul "centru-periferie" după restructurările iraționale de după 1989. Ea este acum mai aproape de eșalonul numeros al oamenilor din țările nedezvoltate prin scăderea calificărilor viabile, creșterea îngrijorătoare a analfabetismului, a inculturii și a infracționalității. Refugiat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
166 Paracelsus / 10, 140, 142-143, 175 Pareto V. / 63 Parsons T. / 56 parteneriate / 13, 218, 249, 280 partitocrație / 64 Pârvan V. / 226 Pascal B. / 138 Pauker A. / 243 Pavel (Sfântul) / 36 Pelassy D. / 63, 66, 345, 354 pelerinaj / 32, 209 periferia "sistemului lume" / 67 personalitatea modernă / 9, 40 pervers / 53, 64, 153, 223 Petrescu Camil / 90, 92, 346 Petrovici Ion / 110 Petru cel Mare (Țarul Rusiei) / 31, 103, 256, 272 Piaget J. / 45, 172, 289 Pillat I. / 161-162 Platon / 15, 78-79
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Lumea urbană este, prin definiție, multiplă, stratificată și doar aventura străbaterii labirintului poate să-i pună în evidență diversitatea, să facă să se ivească marginalitatea, exotismul. Explorările copilului sunt rememorate și reactualizate prin lungile plimbări ale flaneurului. În ambele cazuri, periferia, secundarul sunt investite cu atributele autenticității și devin suportul seducției urbane, în timp ce siguranța burgheză a Berlinului de Vest, pe de o parte, sau centrul orașului, pe de alta, devin repere ale unui oraș „tehnic, instrumentalizat“, străin. Analiza pe care Benjamin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în ceea ce aceste curente au "simbolist", numai că definiția se lărgește printr-o analiză contextuală care duce în cele din urmă la precizarea unei summa de trăsături relevante în raport cu contextul. Am urmat această definire contextuală a simbolismului, pentru că face loc "periferiilor", zonelor de interferență, unei buffer zone, un spațiu de negociere, de reglare a opțiunilor estetice, de asimilare și metabolizare a influențelor și tendințelor. Acest fapt răspunde unei trăsături generale a simbolismului, caracterului său difuz, volatil, generator de "atmosferă". Fără imersiunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
evidență existența unui curent european la care se conectează o parte mai mare sau mai mică a artiștilor fiecărei țări. Secession-ul vienez este un fenomen de amploare în ciuda sentimentului pe care-l au artiștii vienezi că se află la periferia unei mari culturi, cultura germană. De asemenea, și simbolismul polonez este destul de consistent, mai ales prin popularitatea și simpatia de care se bucură o serie de personalități culturale și având în vedere și situația ingrată a Poloniei a cărei unitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o malefică inversiune decadentă. Madona, simbol al unei maternități în care sexualitatea a fost sublimată în cel mai înalt grad, a devenit o femeie abandonată propriilor sale simțuri, în detrimentul instinctului matern. Rodul pântecului, darul maternității, al vieții, este împins la periferia tabloului sub forma repugnantă, derizorie a unui fetus, rezultat rezidual al unui posibil avort. De o femelitate fornicatorie, Madona lui Munch se află în transa unui extaz sexual. În spațiul ramei, într-un lichid roșu plutesc spermatozoizi, parodiere sarcastică a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să o indice pe mireasă, deși relația nu se stabilește la nivelul privirii. Asemeni miresei, acest personaj feminin are o atitudine devoțională condensată în gestul emblematic. Coregrafia ceremonială face posibilă această deplasare către centrul de semnificație a sensurilor acumulate la periferie. Pictura se desface la rândul ei în trei, asemeni unui triptic, două volete laterale și partea centrală. Lectura se organizează fie pornind de la margine către centru, centripet, fie centrifug, de la centru către periferie. Fiecărui volet îi corespunde un dublu simbolic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
centrul de semnificație a sensurilor acumulate la periferie. Pictura se desface la rândul ei în trei, asemeni unui triptic, două volete laterale și partea centrală. Lectura se organizează fie pornind de la margine către centru, centripet, fie centrifug, de la centru către periferie. Fiecărui volet îi corespunde un dublu simbolic al miresei, surprins într-o atitudine emblematică. Toate aceste personaje se mișcă într-un spațiu edenic, pe jos se află un covor de flori pe care ele pășesc cu picioarele goale. Deasupra, într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mișcare secesionistă de la finele secolului XIX, fără a beneficia de o amprentă stilistică proprie, de o estetică particulară, el a fost înregistrat mai mult ca o prezență difuză, ca efect de atmosferă, ca sensibilitate marcând dacă nu un spațiu al periferiei, cel puțin unul al zonelor interstițiale. Caracterul său caleidoscopic, de conglomerat estetic nu este specific numai simbolismului românesc, ci definește simbolismul european în ansamblul lui. În acest fapt, dar și în absența unei școli simboliste propriu-zise în arta plastică spre deosebire de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atinge centrul, spre care privise dintotdeauna. Modernitatea s-a născut în Europa atunci când au început expedițiile de extindere către Vest (expediții care întâmplător au dus la descoperirea Americii) în căutarea Estului, adică a centrului. Rezultatul a fost acela că fosta periferie (Europa) a devenit centru într-un nou sistem, un centru mult mai generos decât cele ale sistemelor interregionale anterioare, care a generat prima hegemonie mondială. Astfel, potrivit lui Dussel, "noul" sistem a reprezentat primul sistem mondial existent în istoria planetei, modern
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
noul" sistem a reprezentat primul sistem mondial existent în istoria planetei, modern în structură, "european ca centru" și "capitalist în economie"253. Cele două Americi, descoperite la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, funcționau ca periferie a noului sistem, iar centrul s-a mutat ușor din India și China spre Europa sudică (Spania, Portugalia, sudul Italiei), apoi către Europa centrală (Olanda, Franța, Austria) și, mai târziu, spre Europa nord-vestică (țările anglo-germanice). Analizând modernitatea ca efect, și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cauză a schimbării centrului din Asia în Europa, Dussel distinge două modernități în cadrul a ceea ce el numește "primul sistem mondial", ambele văzute ca generatoare ale poziției centrale a Europei în sistem. Prima este "modernitatea hispanică, umanistă, renascentistă", care a dominat periferia amerindiană prin limbă, religie (creștină, catolică), ocupație militară, organizare birocratică și politică, expropriere econo-mică și dezvoltare demografică. Cea de-a doua este modernitatea anglo-germanică, a cărei administrare a Amerindiei periferice constă în "simplificare" sau "abstractizare" (descrise ca preferință pentru cantitate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a lui Dussel, este în concordanță cu părerea altor filosofi postmoderni renumiți (marocanul Derrida, canadianul Lyotard, francezul Foucault), a căror "panică" în fața crizei postmoderne e posibil să fi fost generată de schimbarea poziției centru-margine și de anxietatea pierderii controlului asupra periferiei. În articolul său, Dussel discută doar limitele modernității, fără să se avânte să prezică o nouă modificare posibilă a paradigmei centru-margine. Totuși, dacă am considera teoria validă, am putea concluziona că asistăm în prezent la apariția unui nou sistem mondial
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
teoria validă, am putea concluziona că asistăm în prezent la apariția unui nou sistem mondial, în centrul căruia se află America de Nord (dominată de Statele Unite), în timp ce Europa, America Latină, Africa de Nord și o parte din Asia își conturează poziția, economică și politică, spre periferie. Ne confruntăm, așadar, cu un proces de americanizare? Acesta să fie oare motivul pentru care privim spre America ca spre centru și îi acceptăm cultura cu mai puțină rezistență decât ar fi de așteptat? Rob Kroes, americanist din Olanda, afirmă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fost prin procesul de "creolizare"257. Teoria "creolizării", cunoscută în lingvistică, a fost aplicată metaforic de Hannerz și Kroes culturii americane cu scopul de a explica transformările suferite de moștenirea culturală europeană în urma transferului cultural către America, de la centru la periferie. În lingvistică, "creolizarea" se referă la schimbul liber efectuat între limbile-mamă, centrale, și cele creole, periferice. Astfel, spaniola, franceza, portugheza și engleza au servit ca tipar pentru limbile din Caraibe, în vreme ce olandeza s-a creolizat în Afrikaans. În mod concret
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și identificat cu el a devenit reprezentarea complexă a "celuilalt" marginalizat, aparținând unei rase diferite, care poate viețui oriunde și de care ne temem profund. Acesta poate simboliza chiar frica de noi înșine (Auerbach) sau teama de o "invazie" de la periferia "barbară", pe care nu am descoperit-o încă și nu o putem controla. Procesului de metamorfozare a omului obișnuit în supererou prin transfer de forțe supranaturale i se opune procesul de transformare a vampirului în om obișnuit prin umanizare. Ambele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
culturale care au trecut prin procesul de creolizare în America. Dacă acceptăm teoria eurocentrismului, putem explica acest fenomen ca o formă de invadare a centrului de către margine. Dacă susținem însă teoria deplasării centrului și ne plasăm pe noi înșine la periferia culturală a noului sistem, receptarea și acceptarea formelor culturale creolizate pot fi explicate prin fascinația pe care o simte întotdeauna marginea față de centru. Indiferent de teoria pe care o alegem, nu putem nega interesul crescut al europenilor față de formele culturii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]