4,234 matches
-
sau sub efectul anumitor droguri, nu ajung să-și controleze diversele impresii ce năvălesc din subconștientul lor. Ei se lasă copleșiți de frică, angoasă și de obsesii inconștiente care, în majoritatea cazurilor, rezultă dintr-un exagerat de mare complex de persecuție. Atunci când psihozele nu sunt consecințe ale unor insuficiențe psihice ireversibile, singurul mijloc de vindecare a persoanelor în cauză este de a le aduce în mod progresiv la regăsirea păcii interioare de care au nevoie și de a le solicita cât
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mai mult de 7 în teză. La oral, din două-trei note una cel puțin era din oficiu: 4 sau 5. Media de trecere fiind 6 la școlile normale, abia ajungeam la linia de plutire cu aceste note nedrepte. Colegii observau persecuția mută. Mă sfătuiau și ei să nu-l provoc pentru a nu-i da ocazia să-și arate toată micimea sufletească. Anul școlar 1941/42 l-am absolvit cu o mențiune specială pentru însușiri deosebite pedagogice. Părea că se oprise
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
simț. Căci una din două: sau legionarii nu sunt blânzi, și atunci înseamnă că nu mai există legionari în România - căci dacă ar exista, ce de răzbunări ar fi trebuit să fie după Decembrie ‘89, avându-se în vedere necontenitele persecuții și masacre la care au fost supuși; sau, dîmpotrivă, există legionari - existența lor fiind atestată de intensitatea alarmei dată de cohorta de lichele care se teme de marele suflu de cinste și adevăr pe care îl poartă cu sine Mișcarea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai mire - așa cum făcea odinioară păgânul lui Tertulian - că un cărturar ca Mircea Eliade a aderat la Mișcarea Legionară sau că un Frate de Cruce ca Valeriu Gafencu a murit în temniță cu faimă de sfânt! De asemenea, nici nesfârșitele persecuții la care au fost supuși legionarii nu trebuie să contrarieze sau să dezarmeze pe cineva. Istoria a demonstrat că destinul Adevărului este de a fi mereu persecutat. Pe brațele Crucii de pe Golgota au fost pironite Adevărul și Iubirea. Spune același
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de vedere neortodoxe în privința problemei evreiești în România, el se vede obligat să dea (nu de bunăvoie) unele informații autobiografice. Autorul este evreu, provenind din una dintre vechile familii evreiești sefarde (dar asimilate de maghiarism) din Transilvania. A suportat toate persecuțiile naziste posibile, cu excepția morții. În legătură cu antisemitismul din Europa central-răsăriteană (și din România) ar vrea să declare că este de acord cu opiniile lui Hugh Seton-Watson: "Antisemitismul este deci o boală deosebit de periculoasă, incompatibilă cu pacea și civilizația, din trei motive
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ar fi acceptat-o. Faptul că evreii au fost forțați să exercite anumite profesii, umilințele degradante, masacrele și expulzările cărora le-au fost victime au contribuit la instituirea unui fel de "Legămînt de colonizare" evreiesc. Dar evreii au preferat degradarea, persecuțiile și chiar moartea decît să renunțe la spiritul lor național-religios atît de aparte. Într-o astfel de situație, numai Dumnezeul lor (identificat cu spiritul lor național) și supraviețuirea lor și a familiei lor contau. Din punct de vedere istoric, familia
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ale partizanilor într-un teritoriu aflat sub ocupație dușmană. În secolele XIX-XX, o fantastică explozie demografică și-a făcut apariția în rîndul evreilor, înainte de a se manifesta în rîndul populației locale 27. Creșterea populației, adăugată la intensificarea la maximum a persecuțiilor, umplea viețile evreilor cu un simțămînt de neputință economică. În această perioadă, localnicii polonezi, ucraineni, ruși sau baltici manifestau toate simptomele unei deșteptări a naționalismului. Acest lucru, pe lîngă viața mizerabilă pe care o duceau, i-a adus la disperare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a transformat într-o minoritate care nici nu voia să fie asimilată, nici nu era în stare să se integreze. În partea austriacă, evreii erau supuși numai unor presiuni economice și demografice. În partea rusească, în schimb, erau supuși unor persecuții tot mai intolerabile. Evreii au reacționat la brutalitate ca de obicei: i s-au supus, au încercat să o atenueze, dar au refuzat să se integreze într-o națiune care îi brutaliza sau să se lase asimilați de ea. Prin
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Prin secolul al nuăsprezecelea, mulți evrei au încercat să evite această situație emigrînd. În deceniul 1820-1830, în timpul domniei lui Ioniță Sturdza, asistăm la o creștere rapidă a populației evreiești în Moldova la granița teritoriilor Legămîntului de colonizare. Întoleranța religioasă și persecuția erau aproape necunoscute în principate. Pămînturile românești nu au cunoscut nici o Noapte a Sfîntului Bartolomeu, nici Inchiziția, nci o Ioana d'Arc arsă pe rug. La Huși (după cum arată și numele), pe la 1500, s-a stabilit o numeroasă comunitate husită
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
măsură și României. Dar în România a existat o asimilare minimă a evreilor deoarece nu era încurajată. Evreii puteau fi naturalizați numai în cazuri excepționale, dar li se cerea să presteze serviciul militar. Existau multe incapacități și restricții. Atît permanentele persecuții cît și corupția atotputernică demonstrau că guvernul român încerca să le facă situația insuportabilă. Bătrînul Brătianu a ilustrat aceasta relatînd o poveste populară în care o vulpe care se strecoară într-o livadă printr-o spărtură în gard se îngrașă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
1907. Evreii nu vorbeau românește, ci nemțește, se îmbrăcau altfel și aveau o ură neîmpăcată pentru gentili. Erau străini și cuceritori, neavînd nici un sentiment față de România și nu făceau nici un sacrificiu față de ea. Iorga nu considera toate acestea drept o persecuție religioasă sau rasială, pe care, personal, le detesta. Pentru el erau în joc existența națională și caracterul românesc al României 20. Iorga (chiar și Cuza) și mulți alți români îi simpatizau pe evreii sefarzi din România. Iorga și-a manifestat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
profesor Pippidi; Valentin (1912-1977) și Alina (1914-1979). Trăsătura esențială a personalității lui Iorga a fost ego-ul său. Chiar și familia lui recunoștea că ego-ul său era imens și multă lume vorbea despre "complexul exagerat de moralitate" sau despre "complexele de persecuție" ale lui Iorga 115 . Simțul său accentuat al rectitudinii morale nu era produsul unei copilării împovărate și nefericite (la urma urmei, pot fi trase concluzii diferite din încercările provocate de sărăcie). Poate că este păcat că puțini din cei din
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pot fi trase concluzii diferite din încercările provocate de sărăcie). Poate că este păcat că puțini din cei din viața publică păreau să aibă un astfel de simț, atunci cînd România avea nevoie de mai mulți. Putem înțelege "complexele de persecuție" ale lui Iorga dacă ținem seama de numărul dușmanilor lui, căci chiar și paranoicii au dușmani. Talentele și realizările sale i-au făcut pe oameni să-l invidieze, iar pozițiile lui politice, istorice și literare i-au iritat pe mulți
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
omniprezentă a antisemitismului est european: erau imitate accentul lor, afectarea, religia și veșmintele lor. Într-un cuvînt, caracterul lor uman. Antisemiții din Europa de Răsărit nu învățaseră că, indiferent de ceea ce devenise evreul "Legămîntului colonizării" (grație secolelor de umilințe și persecuții necreștinești), nu-l puteai schimba bătîndu-ți joc de el. Situația evreilor din România după ce le-a fost acordată cetățenia mai curînd s-a înrăutățit decît s-a îmbunătățit, studenții fiind în primul rînd responsabili de aceste excese. Majoritatea românilor (mai
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
României, i s-a promis un grad foarte ridicat de autonomie. Promisiune care nu a fost niciodată onorată. Existau în schimb o brutalitate polițienească aproape fără limite, guvernare proastă, corupție de toate felurile, neglijență și stagnare, toate acestea însoțite de persecuții antisemite îndreptate împotriva numeroasei populații evreiești. Sesizînd acest lucru, Iorga scria: "Niciodată nu a existat o politică mai oarbă în fața unei amenințări atît de mari". Invitat în 1928 la parada militară prilejuită de a zecea aniversare a revenirii Basarabiei între
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
îi privește pe evreii americani, trebuie să rememorăm începuturile comunității evreiești din Statele Unite. Vom folosi drept document un apel al Președintelui George Washington adresat comunității evreiești din Newport, statul Rhode Island: "Țara noastră nu pedepsește bigotismul, și nu sprijină nici persecuțiile". Astfel de începuturi au dus la formarea unei comunități diferite de aceea din România Mare. În perioada aceasta, Iorga era partizanul boicotării comerțului evreilor, ca răspuns la refuzul acestora de a se identifica cu România. Îi vom boicota pe cei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
adept al dictaturii," sublinia el. "Am văzut ce a făcut democrația pentru popoarele Franței, Angliei și Statelor Unite. Eu optez pentru o alianță cu Franța și Marea Britanie. El (Codreanu) vrea o alianță cu Germania. El este antisemit; eu nu cred că persecuția poate rezolva problemele". Dar cred din tot sufletul că este un om sincer și cinstit; nu s-a repezit niciodată să pună mîna pe putere"43, încheia Maniu. Cuvintele acestea erau demne de Maniu. Totuși, în ce măsură trebuie să-și fi
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Boeru s-a exprimat în termeni mistici în legătură cu răzbunarea Căpitanului, cu trădarea lui Iorga și a lui Madgearu și cu pretinsul ordin al lui Codreanu de a fi răzbunat. A vorbit și despre "cei douăzeci de ani de suferință și persecuții¨ pe care Legiunea fusese nevoită să le îndure. Sima s-a simțit mișcat și a înlăturat bănuiala unei provocări care îi trecuse prin minte. El a trecut cu vederea "cele trei zile de răzbunare" după care Legiunea avea să revină
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de Franța. Și Iorga știa acest lucru. Sămănătorismul era de neconceput pentru mentalitatea evreiască a celor care făceau parte din "Legămîntul de colonizare", iar în regiunea respectivă se aflau foarte mulți evrei. În cele din urmă, pe la sfîrșitul anilor '30, persecuțiile brutale din perioada aceasta au spulberat speranțele lui Iorga în privința asimilării evreilor. În disperarea lor, aceștia își căutau adesea salvarea peste graniță, în sionism (chiar și în comunism) și în intervențiile străine (occidentale) în favoarea lor. Iorga era împotriva sionismului, văzînd
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
calea asimilării, nereușind să-și dea seama că aceasta nu era decît o consecință a încercărilor eșuate ale evreilor de a se asimila. Etichetat de către mulți drept "năimit evreilor", Iorga și-a pierdut răbdarea, fără însă a propune recurgerea la persecuții. Cu toate acestea, prin 1937, atitudinile "în funcție de toane" ale editorialelor lui Iorga au devenit discutabile. Poziția lui nu era deloc ușoară. "Susținătorul" și "lefegiul evreilor" era insultat aproape zilnic, amintindu-i-se de legăturile sale cu Aristide Blank, plus considerațiile
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mărunți și de spirite, pe care magia teatrului i-a exorcizat sau i-a absorbit. Se știe că oamenii de teatru sunt superstițioși. Și acum, eu și spiritele, suntem cu toții singuri, laolaltă. Mă rog, niciodată n-am suferit de mania persecuției și nu-mi propun să mă las acum robit de ea. Curând, va trebui să mă duc la hotelul Raven, să-mi reînnoiesc provizia de vin. Cred că voi înceta să mai discut la „Leul Negru“ despre strigoi și despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dar nu numai. Astfel, cei intervievați descriu instaurarea comunismului, motivele și metodele arestării, derularea anchetelor și a procesului, eliberarea și reinserția. Accentul este pus în special pe anii de detenție, rezultând informații interesante despre condițiile de viață din închisoare, masa, persecuțiile, condițiile de muncă, viața religioasă, cotidianul de detenție, descrieri de penitenciare precum și portrete de gardieni și deținuți. Deși potrivit temei proiectului ar fi trebuit să ne axăm doar pe viața din detenție, în cele mai multe dintre cazuri relatările vizează și viața
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
trei sau patru, și cum îl ghicea’, cum îl dădeau afară. Și era vesel. De dimineață, cum se dădea deșteptarea, cobora de la patul 3 cântând imnul lui Othello: „Orgoliul musulman s-a spulberat”... „O, musulmanule!”. Era nemaipomenit că după atâta persecuție, foamete, cum era în închisori, veselia îți crea un minim de confort, care altfel nu exista. Da’ faptul că te simțeai bine sufletește, că te deschideai sufletește, suportai toate rigorile și mizeriile mai ușor. Haideți să ne oprim puțin asupra
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și o duceam bine, pentru că veneau băieții de la bucătărie, și întotdeauna când venea să-ți dea mâncarea, avea’ turtoaie sau pâine, și ne băga acolo... Nu era izolarea teribilă... Poate iarna, ar fi fost rea... Dar când era timp de persecuție, ne persecuta pe toți. Atuncea îți căuta motive când veneai de la muncă, de la câmp, și te băteau. Te oprea în poartă și-ți dădea 10, 15, 20, 30, după cum apreciau ei... Dumneavoastră de câte ori ați primit bătaie la poartă? M-au
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu ele la Sibiu. Și-a’ dat rezultatul: a câștigat Partidul Comunist, Blocul nu știu ce, democrat... cum se numea atuncea, cu 90%. Deci așa s-au făcut alegerile. Și au început tot felul de represiuni împotriva populației românești. Au început și persecuțiile împotriva Bisericii Greco-Catolice. Mi-aduc aminte că în comuna noastră, în Racovița, au fost greco-catolici, și a venit Preasfinția Sa Ioan Suciu, mitropolitul de la Blaj, a venit la liceu și ne-a ținut o conferință în sala de mese. După
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]