7,838 matches
-
altfel spus, constatînd bogăția jocurilor de limbaj prin care actul mincinos poate fi definit, ar trebui să constatăm și că dispunem de tot atîtea moduri operaționale de a minți cîte semne (cuvinte/sintagme) definitorii avem asociate pentru acest act. O pertinentă sinteză a formelor pe care minciuna le poate îmbrăca în relația sa cu adevărul realizează Constantin Cucoș [1997:28-29], care deosebește: minciuni totale și minciuni amestecate cu o doză oarecare de adevăr, minciuni care ocultează adevărul sau îl prezintă sub
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
complice, ipocrită, cooperantă, respingătoare) sînt tot atîtea situații structural-funcționale profunde (cărora li s-ar putea adăuga de către specialiști și altele) prin care receptarea minciunii ar putea fi definită. Desigur că, pornind de la cunoașterea acestei profunde trame, am putea desluși mai pertinent o serie de aspecte psihosociologice, cum ar fi bunăoară predispoziția unui subiect uman oarecare de a fi mințit. Cadrul acelorași trăsături de personalitate pe care le-am enunțat cînd am încercat să descriem tipurile de mincinoși ar putea fi utilizat
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în efortul de a preda această carte pentru tipar. Jessica Kuper mi-a fost de un real folos în depășirea inevitabilelor dificultăți de comunicare între Australia și Marea Britanie. În fine, trebuie să-i mulțumesc lui Frances Barnes pentru comentariile ei pertinente pe marginea versiunilor preliminare ale capitolelor, precum și pentru sprijinul constant și răbdarea de care a dat dovadă, în toți acești ani în care m-am preocupat de minciuni. Mulțumiri Le sînt îndatorat lui Raquel Ackerman și Charles Richard Snyder pentru
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
semnificații: zumzetul și vibrația consoanelor inițiale se bucură de o reverberație amplă În cuprinsul bine rotunjit al unei vocale aptă să susțină freamătul prelungit cu tonurile Înalte de orgă nazală ale ultimei consoane. Inconsistent pentru a mai alimenta cu informație pertinentă activitatea eficace, angajată utilitar pentru a atenua inconfortul cotidian sau secular, zvonul deșteaptă o harnică rumoare de roi gata de un alt Început, amorsează reconfortarea ce relansează sufletul pe drumul imperios al căutării altor rosturi. Zvonul recules al brumelor muiate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
să sporească, statele noi și cele vechi puteau să se înțeleagă asupra unor principii universale de coabitare și asupra unor valori morale universale, cum este principiul egalității rasiale. Modul în care diferite societăți ajung să se înțeleagă asupra principiilor universale pertinente pentru o concepție pluralistă sau solidaristă a societății internaționale este tema centrală a unor forme de analiză care se îndepărtează în mod clar de fatalismul neorealismului și de credința naivă în inevitabilitatea progresului global, care apare ocazional în formele triumfaliste
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
economice globale funcționează la scară globală, se pot găsi soluții numai dărâmând structurile de putere globale care le-au generat, prin acțiuni locale și crearea unor comunități politice la scară mică și a unor economii autosuficiente. Unul dintre cele mai pertinente argumente în favoarea descentralizării din cadrul teoriilor politice ecologiste este susținut de John Dryzek în Rational Ecology (1987). Dryzek rezumă astfel: avantajele descentralizării; comunitățile mici sunt mai responsabile în ceea ce privește protecția mediului din imediata lor apropiere, pentru că depind în mai mare măsură de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
odată cu statele-națiune, orașele, ș.a.m.d. Nu înseamnă neapărat că acest tip de etică se va menține atunci când societățile moderne cu sensibilități moderne, universaliste, vor încerca să se reorganizeze pe coordonate ecoanarhiste. Indiferent dacă ecologiștii au sau nu un răspuns pertinent, această obiecție împotriva poziției anti-statiste este foarte ciudată. Obiecția conform căreia comunitățile mici ar fi prea parohiale poate fi la fel de bine îndreptată și împortiva statelor suverane. Practica suveranității este cea care face ca statele să fie preocupate mai întâi de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
polemic arghezian În ambiguitatea conceptuală de azi, când răsar la tot pasul colportori de concepte și când diletanții ieftini fac contrabandă cu noțiuni din "arsenalul" filosofiei îndeosebi, este cât se poate de necesar (având totodată și funcție profilactică) un studiu pertinent despre polemică și pamflet, aplicat, mai ales, gazetăriei unui autor celebru, cu gena polemicii în cromozomi. Nu vom trece însă peste existența unui precedent, cu beneficii critice nu atât de mult sesizate la vremea respectivă, și anume: excursul prin care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
teoretician de conjunctură al polemicii de idei sau, bunăoară, mai apoape de noi, într-o vreme de coerciție spirituală și, implicit, de nostalgie a polemicii literare autentice, la Al. Paleologu, O. Paler sau Al. George acesta din urmă cel mai pertinent și aplicat -, autori care vor face considerații valoroase asupra semnificației polemicii, ca realitate social-discursivă, dar și ca act literar). Am aminti, în acest punct al demersului nostru, și o altă abordare, de asemenea meditativ-eseistică și reflexivă asupra polemicii, și anume
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cu cât situația lui e mai înaltă, cu cât vârsta-i dă mai multă autoritate și lumea e mai deprinsă a-l asculta, cu atât mai puțin se cuvine a-l cruța"64. Prin anii '80, într-o scurtă, dar pertinentă pledoarie pentru polemica de calitate, Alexandru Paleologu repune în discuție legitimitatea mult contestatului argument ad hominem: "Atacul la persoană are proastă faimă, dar nu întodeauna este ilegitim, fiindcă persoanele pot reprezenta sau discredita ideile. Când o mare idee e proclamată
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sau puncte de vedere opuse, ci doar să aprofundeze o latură insuficient explorată. De aici, uneori, senzația de prea-cuminte conștiinciozitate academică, de oarecare obediență în (re)-formularea aprecierilor. Rigoarea observațiilor relevă însă un ochi analist pătrunzător și predilecția pentru taxinomii pertinente, de care nici un cercetător al publicisticii argheziene n-ar trebui să facă abstracție. Cu o altă energie hermeneutică, abordarea Ruxandrei Cesereanu, focalizată pe imaginarul violenței argheziene, oferă o perspectivă inedită, interdisciplinară prin care discursul pamfletar devine obiect fundamental în studiul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
faptul că dimensiunea agresiv-deformatoare a pamfletului polemic reprezintă o inepuizabilă sursă interpretativă pentru toți cei seduși de magia verbului arghezian. "E semnul indubitabil că e viu, că nu e un "capitol de istorie literară" clasat în formule definitive, oricât de pertinente și exacte ar fi ele". În efortul său, autorul mizează pe spectacularul aceluiași univers în alcătuirea căruia intră: "menajeria fabuloasă", grotescul portretistic, alegoria ca spațiu al libertății absolute de a recrea realitatea. În concluzie, interpretările care au ca obiect pamfletul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un deceniu în urmă, când a atacat suburbanitatea unui pamflet ineficient cultural (avându-l ca exponent pe Arghezi), dar de pe o altă poziție, reabilitată ulterior. Dacă acești doi "cititori" marcanți ai generației '30 resping, pe temei subiectiv, lipsit de argumente pertinente, creația argheziană, un tânăr și entuziast critic precum Șerban Cioculescu citește Bilete de papagal pentru deliciul zilnic al lecturii unui text insolit, bine scris, așteptat matinal cu nerăbdare, după cum însuși mărturisește. Iată doar două opinii, traducând percepții aflate la antipod
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
trei articulații. Logosferei i-ar corespunde era idolilor în sens larg (de la grecescul eidôlon, imagine). Ea se întinde de la inventarea scrierii până la cea a tiparului. Grafosferei, era artei. A cărei epocă se întinde de la tipar până la televiziunea în culori (mai pertinentă, vom vedea, decât fotografia sau cinematografia). Videosferei, era vizualului (după termenul propus de Serge Daney). Aici ne aflăm. Fiecare dintre aceste ere conturează un mediu de viață și de gândire, cu strânse conexiuni interne, un ecosistem al viziunii și deci
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lentă aproximare, a unei realități obiective redată în sfârșit adevărului ei, având ca urmare perceperea directă și fidelă a unui spațiu absolut; sau o "formă simbolică" printre o sută altele posibile, o metodă și un cod subiectiv, ilegitime științific și pertinente cultural, relative la o stare de civilizație. Totul pare să-i dea dreptate lui Panofsky și școlii lui: e vorba de o stilizare, nu de o imitație. În teatrul lumii (scenografia are rolul ei în invenție), omul îi fură primul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
creștinismul de zi cu zi, la ele acasă. Termenul „idolatrie“ a fost el însuși instituit și aplicat greșit încă de la bun început. Devine din ce în ce mai clar faptul că, deși nu era menit a descrie practicile străine ca urmare a unei raportări pertinente și adecvate la ceea ce sunt ele, a fost utilizat pentru a le incrimina. Miza introducerii acestui termen ar fi trebuit să fie alta, dacă cercetătorii în cauză ar fi avut o mai bună cunoaștere a tradițiilor monoteiste. Mai precis, termenul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
etc.), și a ciclurilor de schimbare (autoorganizarea, auto-producerea, autogeneza); identificarea științifică a acestor procese ne-ar putea ajuta să estimăm gradul de viabilitate al organizării societale actuale); • viabilitatea societății poate fi consolidată dacă aceasta are o imagine de sine mai pertinentă decât cele produse de disciplinele specializate; în acest sens, cercetarea, educația în vederea dezvoltării durabile sunt foarte importante 70. Paradigmele sunt dificil de schimbat, dar nu imposibil. În sociologie putem pleca și de la alte moduri de a vedea lucrurile, oamenii, grupurile
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
care îi vor furniza informații accesibile, trebuie să vadă dacă nu are nevoie de aprobări pentru a le contacta (de exemplu, în cazul unei cercetări asupra persoanelor care consumă droguri, aflate în spital), să vadă dacă va putea obține informații pertinente în condițiile în care nu cunoaște limbajul specific al persoanelor contactate (de exemplu, dacă urmează să se ocupe de minoritari cărora nu le cunoaște limba, obiceiurile). Opțiunea pentru un titlu, pentru o întrebare de plecare este dificilă și adesea descurajantă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
abilitățile necesare indivizilor pentru a face față cerințelor vieții moderne și globalizării: a. Folosirea interactivă a instrumentelor folosirea limbajului, simbolurilor, textelor (înțelegerea conținutului textului scris, îndemânarea de a face calcule matematice), folosirea cunoștințelor și a informațiilor (recunoașterea și identificarea surselor pertinente de informații, ordonarea cunoștințelor și informațiilor etc.), folosirea tehnologiilor în mod interactiv (conștientizarea importanței NTIC în viața de fiecare zi, integrarea acestora în practici). b. Intercunoaștere, comunicare și acțiune laolaltă abilitatea de a stabili bune relații cu ceilalți (luarea în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ființă prin știință), în Cybernetics and Human Knowing, vol. 4, 1997. Autorul a extras caracteristici comune ale unor abordări diferite și a construit modelul, fiindcă cele mai bune teorii științifice disciplinare (biologie, ecologie, științe sociale, politice, economice) nu dau seama pertinent de multe dintre problemele cu care se confruntă societatea actuală. Este necesară o transformare a modului nostru de a decodifica lumea. 65 Convulsii microscopice de cuantum spatio-temporal, zgomot termic etc. 66 Dezvoltarea formelor unui organ sau organism viu. 67 Holonul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
revoluție" sau "societate". Și totuși, chiar surprinsă de apariția publică a acestor "anunțuri finale" teoretice (specifice unei gândiri "dezrădăcinate" sau care ambiționează să-și găsească un alt "sol" pentru "înfigerea rădăcinilor") ideologia continuă să-și afirme prezența. Iar cea mai pertinentă dovadă în acest sens este aceea dată de recuperarea conceptului de către gândirea postmodernă însăși. În acest sens, chiar discutarea "sfârșitului ideologiei" poate reprezenta un indiciu al recuperării termenului ca instrument în explicarea și înțelegerea socialului, câtă vreme asupra unor astfel
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
universalului, se îmbină dialectic cu acesta, iar problema identității comunitare devine la rândul său una care reașează solidaritatea de grup pe alte baze decât cele specifice modernității, atât cunoașterea, cât și ideologia se află în situația de a oferi răspunsuri pertinente. Înlocuirea rațiunii (în sensul modern, ce-i conferea rolul de instrument al cunoașterii realității) cu imaginile, eliminarea rolului central al eului individual, precum și exaltarea pluralismului axiologic sunt numai câteva dintre tezele postmoderne 440 în raport cu care atât conceptul de cunoaștere, cât
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
În lucrare, este de remarcat că momentul culminant al evoluției gândirii fiziocrate poate fi considerat apariția pe scena istoriei a școlii clasice engleze care a avut menirea de a corecta erorile mercantiliștilor și ale fiziocraților și de a da explicații pertinente diverselor fenomene și procese economice. Principala ruptură a școlii clasice engleze față de gândirea fiziocrată o reprezintă teoria privind ordinea naturală. Astfel, fondatorul doctrinei clasice, Adam Smith, consideră că ordinea naturală este lipsită de orice fundament teologic și se realizează de la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Spre exemplu, văzul percepe culoarea, auzul percepe sunetul, sim tul tactil percepe caldul și recele, umedul și uscatul etc., dar simțul comun le poate percepe pe toate acestea: (ÎI.3.1.) Videmus quod diversă quae în inferiori ordine po tentiarum pertinent ad diversas potentias, în superiori ordi ne pertinent ad unum: sicut sensus communis apprehendit sensata omnium sensuum propriorum (S. c. G., ÎI, 74, n. 10). Vedem cum cele diverse, care, într-o ordine inferioară a puterilor, se raportează la puteri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sim tul tactil percepe caldul și recele, umedul și uscatul etc., dar simțul comun le poate percepe pe toate acestea: (ÎI.3.1.) Videmus quod diversă quae în inferiori ordine po tentiarum pertinent ad diversas potentias, în superiori ordi ne pertinent ad unum: sicut sensus communis apprehendit sensata omnium sensuum propriorum (S. c. G., ÎI, 74, n. 10). Vedem cum cele diverse, care, într-o ordine inferioară a puterilor, se raportează la puteri diferite, într-o ordine șu pe rioara aparțin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]