5,361 matches
-
întâmpla asemenea incidente nu sunt mai presus de bănuială. Acum, repede, Seal, dă-mi banii! Nici un răspuns. Trișorul dispăruse. Nici cei doi acoliți ai lui nu erau nicăieri. - Uite ce e, spuse ofițerul care părea să fie comandantul. Lasă jos pistolul și să dăm uitării toată treaba. Cayle nu se lăsă: - Ies pe ușa aceea, și făcu un semn spre dreapta. După ce trec dincolo, vedeți pistolul. Asta îl învioră și Cayle nu irosi nici o clipă. Cercetă nava, de la prora la pupa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
nu erau nicăieri. - Uite ce e, spuse ofițerul care părea să fie comandantul. Lasă jos pistolul și să dăm uitării toată treaba. Cayle nu se lăsă: - Ies pe ușa aceea, și făcu un semn spre dreapta. După ce trec dincolo, vedeți pistolul. Asta îl învioră și Cayle nu irosi nici o clipă. Cercetă nava, de la prora la pupa, dar nici urmă de Seal sau de cei ce-l însoțeau. Într-un acces de furie se repezi după căpitan și-i spuse glacial: - Ticălosule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
care o trăda maniera lui. Îl privi cu ochi luminoși: - Probabil îți umblă prin minte tot felul de planuri. Ai vrea să inversăm locurile. Clătină din cap ca să-l descurajeze: - Să nu încerci nimic că trag. - Văd că ai un pistol de la Arsenale, zise Martin, surprins. - Exact! făcu Lucy. Nu se descarcă decât dacă mă ataci. Nu era întru totul adevărat. Membrii și funcționarii Arsenalelor aveau și arme speciale gata să tragă și cu restricții mai mici decât pistoalele vândute consumatorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
ai un pistol de la Arsenale, zise Martin, surprins. - Exact! făcu Lucy. Nu se descarcă decât dacă mă ataci. Nu era întru totul adevărat. Membrii și funcționarii Arsenalelor aveau și arme speciale gata să tragă și cu restricții mai mici decât pistoalele vândute consumatorilor. Martin oftă. - Mă rog, firma de avioane se cheamă "Transporturile Aeriene Lowery". Acele aparatului arătau că numele era corect. Lucy se întoarse cu spatele spre ușă, avertizându-l: - Ai scăpat ușor. Sper că-ți dai seama de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
cu o mișcare bruscă, și-l apostrofă: - De ce nu te duci la magazinul de arme? N-ai nimic de pierdut, oricum nu mai poți merge mai departe. Fara ieși, parcă orbește. La început, sugestia că ar trebui să cumpere un pistol și să se sinucidă nu părea să fie o aluzie la persoana sa. Dar se simți îngrozitor de jignit că o făcuse tocmai soacră-sa. Să se omoare? Era ridicol. Era încă tânăr, abia se apropia de cincizeci de ani. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
un metru optzeci diametru până la cincizeci de metri depărtare. Șurubul acesta slujește la adaptare. Și arătă un dispozitiv minuscul instalat chiar pe țeavă: - Răsuciți-l spre stânga pentru a împrăștia razele și spre dreapta pentru a le concentra. - Bine, cumpăr pistolul, spuse Fara. Cât costă? Îl văzu pe bătrân cum îl privește gânditor, șoptindu-i: - V-am mai explicat și altădată regulile noastre, domnule Clark. Sper că le mai țineți minte, nu? - A, zise Fara și se opri, holbându-se. Adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
o lume în care, de la un an la altul, avem tot mai puține privilegii. Cât despre prețul acestui revolver, el costă patru unități. - Patru... numai patru unități! se minună Fara. Rămase uimit. "Vai de mine, dar numai plasticul... și tot pistolul cu mecanismul său fin și complicat ar fi fost ieftin și la prețul de douăzeci și cinci de unități". Un fior de interes îi străbătu trupul. Deodată, misterul Arsenalelor i se dezvălui la fel de vast și de important ca și sumbrul său destin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
rostiră: - Nu trebuie să presupui că ai scăpat de necazuri. Pentru a-ți recăpăta atelierul de reparații din Glay ai nevoie de forță și curaj. Fii înțelept, viteaz și hotărât și nu vei da greș. Nu șovăii să recurgi la pistolul pe care l-ai cumpărat pentru a-ți apăra drepturile. Planul de acțiune ți se va explica ulterior. Și acum treci pe ușa din fața dumitale. Fara se încordă, pentru a-și aduna toate puterile, deschise ușa și trecu pragul. Păși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
furat aproape imediat după aceea. Așadar, după ce ți se epuizau toate resursele disponibile, prezente și viitoare, te aflai definitiv pe Marte, fără șansa de a mai părăsi planeta. "Vor fi câțiva amatori - se gândi Clark. Indivizi I. voinici, înarmați cu pistoale care să se asigure că nu-ți primești banii". Era un mijloc bun de a coloniza o planetă neprietenoasă, poate chiar singurul mijloc posibil, ținând seama de faptul că pe oameni nu-i mai interesau prea mult munca de pionierat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
înșfacă de gât și-l strânse cu toată puterea. Individul guiță, incapabil de a se lupta. O clipă, Clark fu cuprins de teama acută că planul lui de atac avusese o bază falsă. Presupusese că celălalt are și el un pistol și că, panicat, va încerca să-l folosească. Degete lungi și descărnate bâjbâiră prin haina voluminoasă. Apucă un detonator mic și strălucitor pe care Clark i-l smulse din mână, de fapt cu mână cu tot, și-l strivi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
lungi și descărnate bâjbâiră prin haina voluminoasă. Apucă un detonator mic și strălucitor pe care Clark i-l smulse din mână, de fapt cu mână cu tot, și-l strivi în palma lui. Văzu că "funcționarul" voinic și-a scos pistolul și se strecoară în partea cealaltă încercând să tragă fără să rănească și reptila. Clark îl împușcă în picior. Flacăra strălucitoare se concentra într-o rază subțire, cu o lumină orbitoare. Se stârniră un miros de piele arzândă și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
fără să rănească și reptila. Clark îl împușcă în picior. Flacăra strălucitoare se concentra într-o rază subțire, cu o lumină orbitoare. Se stârniră un miros de piele arzândă și un șuvoi de fum albastru. Cu un țipăt, individul scăpă pistolul din mână și se trânti la pământ. Începu să se zvârcolească, apucându-și cu amândouă mâinile piciorul. La îndemnul lui Clark, "directorul" ridică mâinile în sus, fără prea multă bucurie. Clark îi înhăță repede arma, o ridică și pe cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
cabină își numără banii care-i rămăseseră - optzeci și una de unități. Plătise reprezentantului băncii comisionul de opt la sută la cele o mie de unități. Restul se dusese pe biletul de călătorie, pe jocul de pocher și pe un pistol în "stil imperial". "Cel puțin, se gândi Clark, curând mă voi afla din nou în Orașul imperial și cu ceva mai mulți bani decât data trecută". Se lăsă pe spate, foarte degajat. Pierderile de la pocher nu-l tulburau. Nu avusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
crimei din punct de vedere psihiatric poate fi rezolvată ori de câte ori depistăm o persoană afectată de o maladie psihică. Dar care este soluția? Între timp se înfierbântase de amintirea furiei ei trecute. - Descoperim că unui psihopat i s-a vândut un pistol de la magazin. Tot așa este protejată și proprietatea unei "case a iluziilor". E adevărat că în cazul acesta există o înțelegere între poliție și aceste "case" prin care sunt autorizate raziile. Dar dacă vreun proprietar individual s-ar hotărî să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
de indivizi care-i râd în nas legii pentru că au arme de Ia Arsenale. Ar fi cu totul altfel dacă aceștia - fabricanții de arme - și-ar vinde produsele numai unor persoane onorabile. Dar când tot soiul de ticăloși pot cumpăra pistoale... - Arme defensive... o întrerupse cu blândețe generalul. Numai de apărare. - Exact, spuse Innelda. Un om poate comite orice crimă și apoi se poate apăra împotriva justiției. Ah! De ce mă mai obosesc să-ți vorbesc dumitale? Domnule general, ascultă-mă. Avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
am putea introduce legi pacificatoare, care să nu mai fie călcate în picioare. - Exact, zise Sanders. Doar atât. Împărăteasa continuă cu amărăciune: - Dacă crezi cu atâta fermitate în magazinele de arme, de ce nu te-ai apărat cumpărând de la ele un pistol defensiv? - Ba am cumpărat. Innelda șovăi, apoi îl întrebă cu răceală: - Atunci care a fost chestiunea? Te-a părăsit curajul în momentul în care trebuia să-l folosești pentru a te apăra de arestare? Îl supraveghea atentă, dându-și seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
seama că n-ar fi trebuit să rostească aceste vorbe. - Nu, Maiestate, am făcut exact ceea ce au făcut și alți... ăă... dezertori. Mi-am scos uniforma și m-am dus la un magazin de arme cu gândul să cumpăr un pistol. Dar ușa n-a vrut să se deschidă. În timp ce vorbea, ochii i se luminară, dar în scurt timp se întristară din nou: - Sunt exact în situația în care vreți să-i aduceți pe toți. N-am încotro. Trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
blând, apropiindu-se de ei. - Mă tem că nu, zise el. Ați uitat planurile pe care le aveați? Cel mai greoi dintre ei băgă mâna într-un buzunar al hainei și apoi dădu din umeri: - Văd că nu aveți vreun pistol de la magazinele de arme, zise el, cu mult subînțeles. Nu sunteți deloc înarmat. Hedrock îi răspunse: - Vreți să mă supuneți unui test? îl privi pe individ drept în ochi. Cartoforul fu primul care coborî privirea: - Haide, Jay, nu e senul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
și valoare. Unul dintre inelele de pe degetele lui dizolvă materialul din care era făcută plasa. Se desfăcu sub el ca o ușă care se deschide. Când ateriza pe picioare, zise: - Hai, vorbește, prietene, mă grăbesc. Fără să ia în seamă pistolul pe care îl apucă în grabă Martin, trecu pe lângă el. Când vorbi din nou, i se simțea deplina siguranță în glas. Mai fii nevoie doar de câteva momente pentru ca, resemnat, operatorul de la cazinou să se hotărască să colaboreze cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
în picioare, iar apoi, cu o mișcare rapidă, își băgă mâna în decolteu și scoase o armă energetică strălucind de albeață. - Dacă nu pleci în clipa asta, trag. Hedrock își depărtă brațele de trup ca un om supus percheziției. - Un pistol obișnuit, zise el uluit, împotriva unui om care poartă o armă defensivă a Arsenalelor? Maiestate, dacă m-ați asculta măcar o clipă... - Nu vreau să am de-a face cu oamenii Arsenalelor. Asta era pur și simplu enervant. Hedrock vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
mai fac încă o dată. Dar ea protestă: - Nu asta vreau să spun. Ești sigur că Împărăteasa n-o să ți-o scoată pe nas? Cayle Clark își privi soția cu un zâmbet firav și întunecat: - Domnul Hedrock mi-a dat un pistol de la Arsenale, zise el încet. Și pe urmă, i-am adus o mulțime de servicii Maiestății sale, pe care - cel puțin așa mi-a spus azi prin teleecran - le apreciază foarte mult. De obicei nu e falsă, așa că am convenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
o iei pe femeia asta și de câte ori o duci cu mașina. Ținea într-o mână o fotografie a lui Ghazal, care era clar chipul ei mărit dintr-o poză de pașaport, și i-o puse sub ochi ca pe un pistol: Ia zi, o recunoști? Când ai dus-o ultima oară și, mai ales, însoțită de cine? Omid se topise ca untul, ghemuit tot pe manetele mașinii lui adaptate pentru un infirm de război: — O recunosc, frate, dar nu-i știu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
la Frănție. Da Frănția-i mânioasă. El prinde cartea de loc Și o țipă cătă foc Că-i fecior fără noroc. Maică, maică, draga mea, Colo sus s-o scăpătat, C-acolo-i steagul plecat Și badea pe drum picat, Cu pistolul la picioare, Cu sabia p-îngă foale; Nu știu, maică, nu știu dragă, Nu știu somnul l-o lovit O pușca l-o prăpădit Că - nnapoi n-o mai vinit Să beie apă din isvor Ca să-mi treacă de-a lui
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Las-să vie hătu-i în cruce Cum or veni, așa s-or duce. Cine trece luncile? Pietrarul cu slugile. Cine-mi trece și o luncă? Pietrarul numai c-o slugă. Cine trece lunca mare? - Iancu Pietraru călare Cu trei rânduri de pistoale, Cu carabina-n spinare, Cu cealmaua denspre soare, De nime frică nu are. 227 {EminescuOpVI 228} 206 - Oltule, râu blăstemat, Ce vii mare turburat Și cu sânge - amestecat? Or la coadă te-a ploat, Or v-un mal ți s-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tu nici nu i-i simți. Iancu iute se scula Și pe murgu-ncăleca Și s-așterne drumului Ca și pana vântului. 211 Ține, nana mea, calul Până ce oi urla dealul; Oi urla din deal la vale, Căci eu am patru pistoale, Două-s goale două-s pline - Dracul se teme de mine. 230 {EminescuOpVI 231} 212 Slugă, slugă, măi Ioane, Tu ești slugă pe simbrie Cum ți-oi spune așa să fie. Scoate șeaua din cămară Și-mi înșală murgul iară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]