3,039 matches
-
materie de literatură română contemporană (Istoria dedicată acestei teme în 1937 era pentru mine o carte de căpătâi), doamna Bengescu constituia un fel de descoperire de mine însumi, citindu-i și recitindu-i ca un obsedat operele. Ea întemeia, pe plaiurile României interbelice, farmecul vieții urbane, în sensul unui balcanism sclipitor, și nu existau alte personaje ale literaturii noastre - deja destul de larg și cu aplicație străbătută de mine - care să-mi vorbească mai mult decât ele. Trăiam în lumea lor mai
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
singură și murea, sub pletele mestecenilor cu trunchiuri albe...” Multe ramificații în creația lui Labiș se arată a avea și un alt poem, intitulat Miorița. Străvechea baladă deschide aici zăgazurile pentru revărsarea unui bogat tumult sufletesc: „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai Zbuciumat se plânge fluierul de fag. Inima mi-o strânge și-mi pătrunde-n sânge. Acest cântec dureros și drag. Stelele făclii, păsărele mii Jalea își descântă-n fluierul de os... Tainic își frământă cadențarea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
modificări suferite în timpul eroziunilor. Are următoarele microforme de relief: a) o vale fără terase - Valea Proviței - în centrul regiunii, b) dealul Sultanu, altitudinea maximă a regiunii - 848m - în nord, (Fig. 5) c) dealul Babanuța - 647 m - pe stânga Proviței, d) plaiul Giurcăi - 636 m - la sud de Babanuța, e) dealul Teișu - 714 m - în sud-vestul regiunii, f) dealul Pițigaia - 575 m - pe stânga Proviței, în sud-estul regiunii, g) dealul Măgura - 647 m - pe stânga Proviței, h) dealul Vf.Crucii - 598 m
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
fiind atenuată în principal de existența pădurilor. Culmile fragmentate au profile de creste larg vălurite, dominate însă de vîrfuri rotunjite (Teișu, Măgura) în timp ce platourile și înșeuările sunt foarte mici. Întâlnim de asemenea pante foarte abrupte (versanți puternic înclinați), interfluvii ascuțite (plaiurile Giurcăi sau Babanuței) sau chiar interfluvii plate (Pitigaia care corespunde terasei Prahova). În zonă nu lipsesc nici marile depresiuni de versant numite „râpi”(Râpa Comorii, Râpa Calului, Râpa Babanuței). II.1.4 PROCESE DE MODELARE A RELIEFULUI În volumul „Introducere
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
prin simbolurile lui îi anticipează pe Eminescu și Ion Barbu (din poema Riga Crypto și lapona Enigel este Domnul de rouă: "Cu tot coșmarul de convenții ("luna ca o sferă, dupe-o stîncă verde", "copila jună" cu părul bălăior ce trece "plaiul dalb" etc.), Bolintineanu figurează aici un mare mit poetic, acela din Strigoii și alte poeme plutonice. Lero-împărat iubește o scită "dulce ca un vis" și ursita rea i-a prezis că soarele dimineții, de-l va prinde, îl va risipi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la întemeietori, în cel mai înalt grad conștiință artistică. În erotică femeia este un înger, dar îngerul în cazul poetului nostru, subliniază eseistul, este o ființă retorică, nu o ființă metaforică. Spațiile iubite de poet sînt spații ale dublei reverii: plaiul, valea, dar mai ales lunca, ultimul acționează ca un adevărat drog asupra simțirii sale. Nici cîmpia nu-i ocolită, dar nu mai are efect euforizant; șesul nemărginit, consemnează cel care a scris Întoarcerea autorului, "cheamă "figura singurătății": "mută, sterilă, nepătrunsă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de ticăloșii. în acest fel, prostia și trufia omenească au avut undă verde să distrugă ceea ce au încercat să clădească alții. Iar starea actuală a României se datorează în principal acestui fenomen. ,,Să moară capra vecinului” cuvinte care ,,caracterizează” astăzi plaiurile mioritice, își au originea tot în regimul bolșevic, atunci cînd singura modalitate a politrucului neisprăvit de a ieși în evidență era să-i atace din umbră pe cei mai buni ca el, să- i saboteze pentru ca aceștia să nu iasă
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
ști să arate cât de mare a fost rolul acelui care, venit Într-un moment când studiile de trecut se opreau la cercetarea migăloasă a unor amănunte Înfățișate fără interpretare și când cugetarea asupra lor pornea fără metodă pe verzile plaiuri Înflorite ale genialității romantice, a știut să introducă În orânduirea și tălmăcirea acelor lucruri de trecut, care condiționează așa de mult prezentul, metoda științifică obișnuită În alte domenii, mai puțin deschise ipotezei“. Azi Înclinăm a privi mai amplu această operă
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
trimitere la provincia nordică. Totuși, nu putem ignora faptul că ritmul acestei vieți în surdină a favorizat formarea unor intelectuali de valoare, a constituit tărâm de inspirație și cadru benefic creației pentru cei care, precum Eugen Lovinescu, reveneau adesea pe plaiurile natale din Bucureștiul îmbâcsit de forfotă. Paradoxul proporționalității inverse dintre liniștea provincială și efervescența culturală a fost conștientizat de observatori ai provinciei ce au reliefat că "mediul provincial, prin esență, dispune la melancolie, la subtilizarea gândurilor, până la irizarea lor, sub
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Fălticeni, membru corespondent al Academiei Germane din München, înființează la Fălticeni Societatea Prietenii culturii. Din opera sa: Album istoric al județului Folitceni, f. a., Curs de limba și literatura română, 1927, Istoria pedagogiei cu specială privire asupra învățământului popular, 1923, Prin plaiurile noastre, 1926. 35. Paul Verona (1897-1966), artist cu studii la Iași și Paris, primar al Dorohoiului în 1931, fondează în anii '30 Societatea Artiștilor Plastici din Bucovina, expune la Salonul Oficial și colaborează cu cronici la Viața Românească. 36. Neculai
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
trecut, extras din culegerea Limbă și literatură, vol. III, Societatea de Științe, Istorie și Filosofie din R.P.R., 1957. Valeriu, Al., "Geneza și rolul cultural al liceului din Pomârla", în Revista generală a învățământului, XXVI, 1-2, 1938. Vlădică, Mircea, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007. Memorialistică Aderca, Felix, Mărturia unei generații, Editura Simart, Craiova, 2007. Artzi, Itzhak, Biografia unui sionist, Editura Hasefer, București, 1999. Chelariu, Traian, Zilele și umbra
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
8 Paul Miron, Grigore Ilisei, Fălticeni, mon amour; o scurtă istorie aproape sentimentală, Editura Polirom, Iași, 1996, 104 p.; Eugen Dimitriu, Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002, 262 p.; Mircea Vlădică, Vatra Dornei - plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, 556 p. 9 Filaret Gh. Furtună, "Centenar Dumitru Furtună", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 521-529; Stelian Mândruț, "Simeon Florea Marian", inedit, AF, 1987-1990
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Orașe din România..., 113. 66 Enciclopedia României, vol. II, Imprimeria națională, București, 1938. 67 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Câmpulung Moldovenesc, dosar 45/1927. 68 G. Vlăsceanu, I. Ianoș, Orașele României..., p. 343. 69 Mircea Vlădică, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, p. 239. 70 Ibidem, pp. 250-251. 71 C. Dan Pantazescu, "Provincia literară se nesocotește...", publicat în Seara, reprodus în Noua gazetă de Vest, III
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
deșert: ,,Întotdeauna Fiii Luminii au trăit acolo unde se bucură în-gerii Mamei Pămîntești, în apropierea rîurilor, în aproprierea pădurilor, în apropie- rea florilor, în apropierea muzicii păsărilor, unde Soarele și ploaia le pot îmbrățișa corpul, care este templul sufletului.” Descrierea plaiurilor mioritice este explicită iar amintirea Maicii Pămîntești elimină orice încrengătură a celor care au tot dat ta-re cu revelațiile pentru ,,misterioasele scrieri mozaice de la Qumran”. Așezările lor erau asemănătoare cu cele din Carpați, adică niște mănăstiri pentru bărbați, care trăiau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe ivriți că ar fi fost în Egipt sute de ani și chiar ar fi condus această țară prin Iosif și Moșe. Și nouă ne dau peste nas cu aceeași obrăznicie atît de specifică mozaicilor, că ar fi venit pe plaiurile mioriti- ce ,,din vremuri imemoriale”, fiind stăpîni aici mult înaintea geților și a românilor! O altă plăsmuire de aceeași factură pentru a ,,demonstra” traducerea Torei în se-colul lV î.e.n. este cea intitulată Fragmentele lui Aristobul, făcută în aceeași pe-rioadă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Satana, adică toate Neamurile să stea în bot numai cu Întunecimea Sa, Iao sau Hypsistos. Dar păcătos cum este, el mărturisește că lumea a fost creștinată la început prin Miel așa cum spun tradițiile noastre despre creștinarea blajinilor, vechii locuitori ai plaiurilor mioritice sau cum găsim în textele esene despre care nimeni dintre purtă- torii de anteree nu vrea să vorbească. Iahwe și cu Moșe au ieșit mult mai tîrziu de sub talpa iadului, să alerge pămîntul în lung și-n lat să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Mitrovița de astăzi din estul Ser-biei. Aurelian a stat mai mult prin campanii militare, iar Probus a adus capitala la Sirmium. Dioclețian a mutat-o în cetatea Nicomedia din ținutul ariminilor bitini iar Galeriu a mutat-o la Tesalonic, alt plai plin de arimini. Constantin cel Mare a clădit Constantinopolul să-i fie capitală dar simțind șărpăria greacă cum s-a strîns în jurul lui, a dorit să o mute la Serdica/Sofia. Constantius o mută din nou la Sirmium iar Iulian
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
curva și au lăsat-o goală. Cît i-a avut de soldați, i-a plăcut curvei să se destrăbăleze cu dulăii arimini, unii mai focoși ca alții, dar cînd aceștia au ajuns împărați și au plecat cu jucărica imperială pe plaiurile lor, rău a pălit-o sărăcia. La 18,1-3 scrie că această cetate mare s-a prăbușit și în ea s-au cuibărit dracii ,,pentru că toate Neamurile au băut din vinul curviei ei, și împărații pămîntului au curvit cu ea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
taurul ceresc, dovedindu-se prin acest artefact practicarea religiei geților, pe care liftele au numit-o arianism și mitraism, încă din secolului Vll î.e.n. dar cultul era legat de religia crucii și deci vechimea lui este mult mai mare pe plaiurile mioritice, cum apare pe tăblița rotundă de la Tărtă-ria datată pentru anii 6250 î.e.n. Imaginea de pe coiful de la Coțofenești, diferă de cea de pe medalionul lui Gordian lll prin faptul că Mitra de pe coiful getic poartă pe cap masca unui lup dar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
chiar pedepsele ce aveau să le suporte din cauza greșelilor originare. Parcă prea aduce a iz creștin hoțomanilor, dar deloc a iudeo-creștinism pentru că în Tora și Talmud asemenea vorbe de duh nicicînd nu se aud! Povestioara este asemănătoare cu una de pe plaiurile mioritice care spune că Sfîntul Ilie este personajul care va apărea la sfîrșitul lumii trimis de Dumnezeu să îi sfătuiască pe oameni să-l respingă pe Anticristul sau Iahwe care ne-a tot călărit de vreo 1600 de ani. În
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
geților și budism precum și zoroastrism dovedește că o parte dintre ei și-au reformat cultul după modelul get și chiar mai mult, iar perșii i-au făcut pe mioritici, niște schismatici care ar fi furat înțelepciunea de la Zoroastru, spunînd că plaiurile din Carpați sînt iadul unde ard cei răi. Vechii perși dar nu zoroaștri, îi mai spuneau lui Mitra Aryaman - Ospitalierul, fiindcă era diriguitorul sufletelor strămoșești. Mitra se prezintă în cultul religios sub două forme, una fizică și alta morală. În
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a însemnat totul: cadrul de viață, sursă de supraviețuire, adăpost și loc de refugiu în fața marilor vicisitudini ale istoriei. De aici un profund și milenar atașament; vom avea nu o contemplare exterioară a naturii ci un raport de interferență. Frumusețea plaiurilor românești, bogățiile solului și ale subsolului, marele obiective economice și-au găsit loc important în cadrul literaturii românești. A cunoaște formele de relief, a călători real sau imaginar prin toate regiunile țării înseamnă a descoperi și recrea tot atâtea orizonturi spirituale
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
vânturi și ape. Măreția lor impunătoare se datorează vârfurilor înalte și culmilor stâncoase ascunse în nori sau învăluite în praful zăpezilor și în cristalul ghețarilor. Poalele unui munte se numește picior. Când e domol și acoperit de pășune se numește plai". Din acest fragment reies caracteristicile esențiale ale munților din țara noastră, factorii naturali care contribuie la modificarea lor și noțiuni despre părțile componente ale munților (picior, plai, etc.). La predarea dealurilor este bine venit fragmentul: „În mijlocul pământului românesc, munții formează
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
munte se numește picior. Când e domol și acoperit de pășune se numește plai". Din acest fragment reies caracteristicile esențiale ale munților din țara noastră, factorii naturali care contribuie la modificarea lor și noțiuni despre părțile componente ale munților (picior, plai, etc.). La predarea dealurilor este bine venit fragmentul: „În mijlocul pământului românesc, munții formează un inel ca zidul unei cetăți. Dar tot cuprinsul cetății și toată marginea e plină de înălțimi mici (dealuri și coline) ce se pierd încetul cu încetul
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
Bolintineanu care surprinde diferite aspecte și momente din lupta dusă de marile personalități pentru eliberarea țării: Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Petru Rareș. Tot aici Îl amintim și pe Vasile Alecsandri cu poemele istorice Dan, căpitan de plai și Dumbrava Roșie. În primul poem glorifică bărbăția, curajul și priceperea În luptă a doi bătrâni, foști oșteni În armata lui Ștefan, În timp ce În cea de-a doua, inspirată dintr-o legendă a lui Neculce, Îl are În centrul atenției
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Geraldina Deniss () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93534]