5,205 matches
-
Dr. Cornelia Păun Heinzel: „Visuri” / „SUEÑOS”/ ”Träume”/ “Dreams” Când pleoapa superioară a ochiului, O va mângâia pe cea de jos Și genele tale se vor întrepătrunde Vei putea desluși viitorul ca un vis nedefinit Și îți vei putea creiona destinul cu propriile mâini, Te vor învălui visele Brodate de zânele
“DREAMS” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377625_a_378954]
-
paginile cotidienei biblii ce etalează licărind perfid aceleși atitudini chipuri ipostaze infestate precum ciuma bubonică pe toate programele între pauzele de refacere a strălucirii cu make-up -ul cucernicei invocări a numelui Celui de Sus cu râvna rumegat până ce întunericul strivește pleoapa și-adorm strunind cu greu sub frâul limbii galopul de mustangi ai cuvintelor ce-mi tropotesc nebune printre gânduri. Referință Bibliografică: ÎNTUNECARE / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2309, Anul VII, 27 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
ÎNTUNECARE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377666_a_378995]
-
Te trezești și nu știi de ce o faci...Îți plimbi privirea prin casă și totul ți se pare străin, din nou. Ferestrele sunt tot aceleași pe care le știi, soarele, tot pe acolo te inundă în fiecare dimineață, îți mângâie pleoapele, în jurul tău totul pare la fel ca ieri, ca alaltăieri, ca acum o veșnicie...dar tu ești conștient, chiar mai mult decât ai vrea, chiar mai mult decât trebuie, că nimic nu mai e la fel, că nimic nu va
LA MARGINEA NEBUNIEI de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377672_a_379001]
-
în: Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului O umbră văd plimbând sub felinar Sau este vântul frunza ce o rupe. Vreau să-ți citesc târziu dintr-un ziar Ce tâlcul nesperat ar vrea s-asculte. Cad pleoape grele mestecându-mi ferm Priviri cu gene triste și-obosite. Iar luna curge veșnic pe un geam Ce-mi strânge stele ca pe dinamite. Adorm tăcut în vechiul balansoar Cu foc aprins în goala mea odaie. Pâlpâie flacăra furată de
OCHII TĂI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378331_a_379660]
-
contopesc în rugăciune cu Dumnezeu O rază de speranță se zbate la răscruci Când tu vii, pleci, te întreb...unde te duci? Cuvinte dezgolești le îmbraci în tăceri Cu vise ce râd, plâng între azi și ieri Ești răsărit pe pleoape, lacrimă-n noapte Te aud când plângi deși-mi vorbești în șoapte. Să nu mă întrebi de ce zâmbesc ochii mei Anotimpurile au simfonii cu tine și miros de tei Când Luna pășește cu mine pe poteci de gând Eu plâng
ÎN PALME DE TIMP de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378341_a_379670]
-
prooroccând noi ne risipimpe cale.... XXV. NU VREAU SĂ-MI SCRII VREO CARTE..., de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 1936 din 19 aprilie 2016. rugină e prin oase, prin carne și prin gânduri și visul îmi tot coase sub pleoape hâde riduri. privesc a neputință păcatu-mi din oglindă, iar ultima-mi dorință prin gări pustii colindă. nu vreau să-mi scrii vreo carte, cuvântul nu-l robi, că-i prea târziu, și-i noapte... mai bine ne-am iubi. pe
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
iubi. pe ramura cerească, ce-mi bate la fereastră, toți mugurii plesnească iubind iubirea noastră... ca mărul de prin curte, prin floare să rodească. Citește mai mult rugină e prin oase,prin carne și prin gânduriși visul îmi tot coasesub pleoape hâde riduri.privesc a neputințăpăcatu-mi din oglindă,iar ultima-mi dorințăprin gări pustii colindă.nu vreau să-mi scrii vreo carte,cuvântul nu-l robi,că-i prea târziu, și-i noapte...mai bine ne-am iubi.pe ramura cerească
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
tainice chemări , și-mpraștie dorințe și doruri multe pe care doar el știe să le asculte.. Săruta-mă toamnă cu murmur de ape s-aud cum marea pe fermecate clape, cheamă pescărușii din larg mai aproape, să simt mângâierea apei pe pleoape când valuri se sparg învăluind în picături și vis și durere ascunse-n adâncuri. Toamna iubirii... Citește mai mult Săruta-mă toamnă !Sărută-mă toamnă cu adieri de vântși cu șoapte risipite din al tău cuvânt,lacrima ploii așeaz-o pe
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
dintre stele coborând pe pământ, sora ei Noaptea se grăbește să-i lase locul și odată cu ea spiritele se retrag fiecare în lumea lor, iar satul își freacă leneș ochii, încercând să-și scuture somnul în fața răsăritului ce-i gâdila pleoapele. În fiecare noapte își împletesc reciproc conștiințele încercând tardiv să reunească într-un puzzle, drumuri inițiatice care nu mai duc nicăieri, din linii concave, spiralate, frânte, pe fețele crăpate ale oglinzilor atemporale, spiritele eliberate din cuștile carcaselor de lut răpite
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
îi stă mintea! E postul mare, păcătosule! Dispari mai repede și nu mă mai ispiti să zic vorbe rele, că fac pomană azi și mă bagi în păcate. Florica se stropși la el și ochii ei verzi, frumoși scânteiară contrariați, pleoapele colorându-i-se ușor, semn că nivelul adrenalinei îi crescuse în corp, provocată de insinuările lui. Gheorghe râse satisfăcut pe sub mustață, își aruncă pe umeri cojocul vechi de lână să-l apere de răcoarea dimineții, își încălță cizmele de gumă
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
văzut nici umbre. Mă pierd ades când gustul tău mă-mbată și-n coapse pasiunea-ți clocotește, când luna mai privește agitată, dragostea ne cuprinde ca un clește. Când sufletul te mângâie în șoapte , îmi lipsești din glas, de pe buze, pleoape, m-aș minți iar să nu sper să te revăd, nici în vis, nici în gând, și nici aproape... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Nici în vis, nici în gând... Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1808, Anul
NICI ÎN VIS, NICI ÎN GÂND… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378441_a_379770]
-
a timpului. Și plângeam odată cu mama, odată cu lumea,așa din orice. Somnul ei era vegheat de mine. Eu adormeam,parfumat, după ce mâncam căpșuni furate. Aceiași respirație,aceiași dorință, aceleași vise stelare,aceiași umoare, când teama doare. Verde crud,așternut pe pleoapa lumii, eu,coborând pe pământ, ca un scâncet de viață,ca un înger gol, fără să știu, ce tare este aerul vieții, cum viața, ne-a separat mamă! Nesiguri, ochii mei te caută și acum, când matur fiind,am nevoie
PLACENTA LUMII de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378535_a_379864]
-
de rău de lucruri complicate; un vis albastru, la ușa ta, (curând) va bate! ADUNĂ LINIȘTEA Adună liniștea în suflet, căci este anotimpul hărăzit speranței. Clipele --neadormite-- sfâșie vântul din salcâmii cu iz primăvăratec. Sărută ploaia de pe-a cerului pleoapă și sfarmă durerea, picurată de sub geana ta. --umbroasă,mișcătoare-- Când somnul doarme pe sânii stelelor nestinse, adună liniștea în suflet, căci clipa e-nghițită de tulburătoare zile și nopți îndepărtate ȘTII? Sunt versul dintr-un colț de lună și-un ciob
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
Cezar Călin , publicat în Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016. O umbră văd plimbând sub felinar Sau este vântul frunza ce o rupe. Vreau să-ți citesc târziu dintr-un ziar Ce tâlcul nesperat ar vrea s-asculte. Cad pleoape grele mestecându-mi ferm Priviri cu gene triste și-obosite. Iar luna curge veșnic pe un geam Ce-mi strânge stele ca pe dinamite. Adorm tăcut în vechiul balansoar Cu foc aprins în goala mea odaie. Pâlpâie flacăra furată de
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
i-au un loc. Tu mai ridică-n valurile grele ... Citește mai mult O umbră văd plimbând sub felinarSau este vântul frunza ce o rupe.Vreau să-ți citesc târziu dintr-un ziarCe tâlcul nesperat ar vrea s-asculte.Cad pleoape grele mestecându-mi fermPriviri cu gene triste și-obosite.Iar luna curge veșnic pe un geamCe-mi strânge stele ca pe dinamite.Adorm tăcut în vechiul balansoarCu foc aprins în goala mea odaie.Pâlpâie flacăra furată de un jarStârnind în
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
sfârșitul iar n-a venit și iar am pierdut finalul cortină Ce se abate oniric Se abate ca ghiața Și se abate ca o nebună cometă Ce iar și-a pierdut azimutul prin timp Sarmană faptură golasă și firavă ca pleoapa de fluture crin și peruzea Rămâi în Sfârșit cu libelulele tale și priveghează cu răvna cea bună Că vine din nou Acela ce nu-și uită cuvântul promis și jurat niciodată Acela ce Mire ți-a fost din vecie și
COLIND HIERATIC X-COLIND DE SFÂRŞIT DE LUME NEBUNĂ. NEBUNĂ.. NEBUNĂ... de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378611_a_379940]
-
dori! în așternuturi reci de primăvară, când soarele îmi răsfira ninsori, pe holograme decupate-n ceară. Nu, nu mi-ai spus că dori! în țipătul de frunze ce ne-ngroapă, când ger flămând acoperă uitări, pe dorul meu încercănat sub pleoapă. Nu, nu, nu mi-ai spus că dori! pe buzele-mi-ncleștate de absint, când te gustam din fum de lumânări, tu nu mi-ai spus că dori, doar m-ai lăsat să simt! Referință Bibliografică: Nu mi-ai spus că dori
NU MI-AI SPUS CĂ DORI! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378631_a_379960]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ACEST VIS ȘTERS DE MINE Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mai păstrează-ma o noapte într-un vis de grafit, lasă somnul sub pleoape, să mă doarmă tihnit, o să-ncerc, să mă-nalț, peste vârfuri cu dor, alergând, să descalț, tălpi de gheață din zbor. Mi se zbate o noapte în oglinda de clipe, riduri plânse în șoapte, stau sub gene să țipe. Ti-
ACEST VIS ŞTERS DE MINE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378641_a_379970]
-
de doctor vrei să fii dacă te temi de o injecție? Aș fi preferat să nu te supun la așa ceva, dar dacă vrei să te faci bine, este musai să rabzi. Cu inimioara cât un purice și cu lacrimi sub pleoape, bravă, nu scoase nici un sunet, deși penicilina durea al naibii de tare. - Ia spune-mi, te-a durut? - Un piculeț, dar ai văzut, nu am zis nimic! - Bravo, ești curajos! Îmi pare rău, știu că sunt dureroase, dar trebuie să-ți mai
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378856_a_380185]
-
-i zburase sufletul din piept Unde zăpadă încă se mai cerne Și i-a rămas în urmă cu regret Visul curat al păcii lui eterne. L-am dus pe-un mal de ape-ntr-un mormânt Și-am pus pe pleoapa de stejar țărâna Cutremurandu-si fruntea-ndepartat Puterea lui se strânse într-o urna. De-acolo încă el îmi pare viu Că un ecou în noapte ce se-ascunde Se odihnește tata nu-n sicriu Ci-n lumea depărtărilor profunde
IN LUMEA DEPARTARILOR PROFUNDE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378875_a_380204]
-
perfuzie picura încet, ca niște bătăi tot mai lente de inimă. Laura rămase în ușa consternată, nu și-ar fi închipuit niciodată că boala face astfel de ravagii, de transformări, o durea sufletul și lacrimi începură să-i joace sub pleoape. Încercă să-și stăpânească lacrimile și emoțiile și se apropie de patul lui Gheorghe, care se însenină, văzând-o. - Sărut mâna, tăticule! Mi-a spus Nicolae că ești în spital și nu am vrut să plec fără a te vedea
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
inel prin care tu dărui neîncetat din harul tău alteori ne împletim vârfurile degetelor într-un vers unic prelung primit de păsări și totul prin aer umple sacul de nevoi cu litere umbre de litere semne infinite semne pe care pleoapele le închid ca într-un sipet firide în zidul tău alb firidă în șorțul meu alb și jocul păsării și ea albă cu ghearele zdrobind zdrobindu-ne cântecul ce iubire poate fi asta purtată pe sub tălpile Lui când tu uiți
ATÂT MAI PUTEM EXPIRA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378890_a_380219]
-
PENTRU TINE Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016 Toate Articolele Autorului Eu sunt O flacăra în vânt , Un ciob de cer În nopți de vară , Un val purtat Pe-ocean , de dor , O pleoapa-nchisa , În fapt de seară . Eu sunt un zâmbet Printre ploi , O frunza-n pomul Veșniciei , Un stop de roua În ulcior , Un cânt zglobiu De ciocârlie . Eu sunt un picur De nectar , Ce vrea să-ți curgă Printre buze
PENTRU TINE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378986_a_380315]
-
dese Și ne pierdem nume și adrese, Prinși în plasa care-ncet se țese Între egoism și interese. Iar când dragostea părea aproape, A zburat, ușoară, peste ape Și-a lăsat o lacrimă să scape Printre gene lungi și printre pleoape. Fericirea este prea departe, Când zăgazurile-n noi sunt sparte, Sufletul tânjește iar a moarte Și de viața noastră ne desparte. Totuși, se-ntrevede începutul, Când plutim spre-un țărm, necunoscutul, Al iubirii, care ne e scutul, S-o primim
SĂRUTUL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378985_a_380314]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ȘOAPTE CEREȘTI Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016 Toate Articolele Autorului Șoapte cerești Șoapte de frunze din ramuri de dor, Se-aud din ale depărtării zenit... Ochii au pleoape mai grele și dor... Rândunelele zboară spre zări de argint... Pași de solii se-mplinesc printre noi Se aud ale dragostei sacre oftări... Se-mpletesc în cosițe sălcii cu zori Și îngândurate privesc înspre zări. In palmele zilei norii se-
ŞOAPTE CEREŞTI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378994_a_380323]