2,467 matches
-
educație al populației, informația mai abundentă favorizează reconsiderarea valorilor. Influențele culturale care vin din exterior pot incita oamenii să îi imite pe străini, sau le pot sugera că anumite instituții, cutume, moduri de a gândi care le aparțin sunt nepotrivite. Pluralismul pune față în față mai multe sisteme, care se pot "contamina". Inovațiile tehnologice joacă un rol important: să ne gândim la consecințele pe care inventarea televiziunii le-a avut pentru "alimentarea noastră culturală", pentru timpul nostru liber, sau impactul pi-lulei
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a aplanat, dar, în opinia partizanilor, pericolul vine astăzi din direcția islamului. Cei care se opun legii resping o "laicitate prea temătoare". Pentru ei, laicitatea nu trebuie să creeze un spațiu golit de religios, ci mai degrabă un loc al pluralismelor, unde se pot întâlni și influența reciproc opiniile, prin dialog liber. Noțiunea opusă Republicii de către partizanii legii interdicției este comunitarismul (o contravaloare care ia un sens peiorativ în discuții). Republica laică respinge particularismele. Tradiția iacobină franceză preconizează o putere centrală
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Persoana Demnitatea Justiția și corectitudinea Bucuria Cinstea Sinceritatea Respectul cuvântului dat Ospitalitatea, deschiderea, ascultarea Fidelitatea, perseverența Fraternitatea Bunăvoința Spiritul de întrajutorare C. Rațiunea (gândirea riguroasă) Democrația (carte și francize) Inteligența Instruirea Cunoașterea Timpul (măsurat, stăpânit) Munca D. Autonomia individului Relativismul Pluralismul Toleranța E. Știința (și emanciparea ei de religie) Spiritul critic Progresul Spiritul întreprinzător Eficacitatea Economisirea și investiția Banii Economismul F. Rațiunea (instrument universal) Libera conștiință Drepturile omului (constituite prin propria lui natură) Democrația (un sistem elaborat) Justiția (bazată pe dovezi
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
martorii a trei evenimente tulburătoare, din care au luat naștere fie ca o consecință naturală, fie prin contrast valori pe care Europa și le va apropria: din Renaștere derivă apariția individului, descoperirea noilor lumi produce relativismul, Reforma duce treptat la pluralism și toleranță. Să vedem cum. 1. Individul pe care îl distingem de altul, care are un nume, care poate fi identificat prin ascendența sa, prin locul de origine a existat întotdeauna. Individul medieval este determinat de o structură de dependențe
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de sub opresiune. Urmărind punctul de vedere pe care l-am reținut, nu ne vom opri la Luther sau Calvin, actorii principali care conduc ofensiva, nici asupra conflictelor sângeroase, ci la oameni ca Erasmus sau Thomas Morus, care sunt vestitorii toleranței. Pluralismul este anunțat odată cu înrădăcinarea protestantismului luterian sau calvinist. O societate în care credințe și opinii diferite sunt prezente simultan nu va putea supraviețui fără un minim de toleranță. La început, coexistența contrariilor era dificilă: cuius regio, eius religio. Doar prinții
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
liberi, nu și supușii lor. Din 1558, Dieta de la Turda (în Transilvania, unde coabitează ungurii catolici și calviniști, saxonii -luterani, românii ortodocși) face un adevărat act de pionierat: proclamă libertatea de exercitare a tuturor cultelor. Mulțumită evoluției lente a spiritelor, pluralismul nu a fost doar acceptat, ci considerat o ocazie de îmbogățire mutuală, iar toleranța este o virtute vehiculată. Știință, progres și spirit întreprinzător 1. Se poate afirma că în secolul XVII victoria științei devine irevocabilă. Am fost martorii evoluției sale
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
181, 189-191, 195, 207, 211-212, 214, 224-226, 229, 234 Opinie publică, 22, 55, 133, 189, 198, 222 Orbire culturală, 34 P Pace, 67, 123, 142, 151, 153, 173-174, 227, 230 Permisivitate, 122, 129-130, 136, 141 Piață, 115, 150, 171, 230 Pluralism, 28, 99, 151, 161, 164 Postmodernitate, 143, 175 Povești de viață, 60, 82, 84 Pozitivism, 44, 47 Prejudecăți, 88, 103, 168, 226-228 Prietenie, 123, 140, 154, 185, 200 Probleme sociale, 53, 203 Producători de sens, 128 Producători de valori, 22
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
global integrat, permite ca interesele unor indivizi influenți, ale ONG-urilor și OIG-urilor să domine interesele naționale ale statelor 141. O altă ipoteză emisă considera că o nouă formă, mai legitimă, a politicii globale s-ar putea baza pe "pluralismul impus". Această ipoteză ar duce la formarea de instituții bazate pe trei caracteristici: ireductabilitate, în cazul în care unele aspecte trebuie să fie judecate la nivel global; subsidiaritate, care limitează implicarea autorității globale la problemele cu adevărat globale în timp ce aspectele
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
funcțiile de judecători, ceea ce înseamnă că trebuie să urmeze studii superioare de drept, urmate de un stagiu de practică, ambele încheiate printr-un examen de stat. Partidele politice din Republica Federală a Germaniei joacă rolul impus de democrația liberală, de pluralismul politic. Articolul 21 din Constituția federală precizează că organizarea partidelor politice este liberă și trebuie să corespundă principiilor democratice. După primele alegeri din Germania reunificată, în 1990, au fost reprezentate în Bundestag șase partide: Uniunea Creștin-Democrată din Germania (CDU), Partidul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
stalinismului. Un regim bazat pe crimă, ilegitimitate, partid unic, violență structurală, doctrină de extremă stânga și, mai ales, pe concentrarea maladivă a puterii în mâinile unei singure persoane. Pentru că aceasta este adevărata miză a modernizării statului și a garanției că pluralismul și dezvoltarea pot continua: depersonalizarea puterii. De aici, cred, ar trebui să înceapă o analiză corectă, depasionalizată, a deceniului Băsescu în istoria recentă a țării. Adus de Petre Roman, imediat după Revoluție, ca director în Ministerul Transporturilor, Traian Băsescu și-a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Golan, până la lacul Tiberiada,252 cucerit de armata israeliană în 1967 și anexat statului evreu în 1981. În contextul acestui mozaic conflictual specific zonei orientale, lumea arabă rămâne polarizată în ceea ce privește acceptarea anumitor acțiuni menite să submineze unitatea arabă și acceptarea pluralismului politic și implicit a unor politici net diferite, care vizează relațiile externe dintre musulmani; toate acestea indică faptul că integrarea politică pan-islamică continuă să fie încă limitată. În decursul istoriei, dar mai ales în prezent, lumea musulmană a dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
strict monoteista, esențializata în și prin formularea tradițional islamică: "nu există alt Dumnezeu în afară de Allah și Mahomed este trimisul lui Allah", are ca scop restabilirea credinței pur monoteiste a lui Abraham, în pofida faptului că tradiția coranica tolerează sau chiar accepta pluralismul religios.257 Din această perspectivă problemă palestiniană tinde să se transforme din una arabo-israeliană în una musulmano-iudaică, căpătând astfel un pronunțat caracter religios și de aici o luptă între civilizații. Diferența de bază dintre două religii și civilizații de origine
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a religiei lor, atât în privința scopurilor agresiunii, cât și în privința mijloacelor și armelor necesare pentru respingerea ei".268 Potrivit religiei musulmane și tradiției coranice arabii trebuie să se opună opresiunii și nedreptății în beneficiul dreptății și al toleranței, acceptând legitimitatea pluralismului religios explicată prin atotputernicia lui Allah, care a creat umanitatea în diverse forme. Islamul tinde să denatureze univoc religia musulmană și, implicit, tradiția coranica, interpretând-o adesea exclusiv în sensul unei simbolistici legate de orașul sfânt, întrucat "Mahomed s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
spre exemplu: a fost adoptată (în martie 2003) o modificare constituțională legată de includerea postului de prim-ministru al Autorității Palestiniene; Mahmoud Abbas a fost primul premier al AP; Constituția prevede un sistem semi-prezidențial, bazat pe democrația parlamentară și pe pluralismul politic. 773 Consiliul Legislativ Palestinian a adoptat (în 2003) pentru prima dată bugetul și tot pentru prima dată atunci a fost făcut public. 774 Se poate vizualiza la "EU/Palestinian Authority Action Plan", http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
prosperă, între rural și citadin, între maniheismul politic de tip stânga/dreapta și liberalismul centrist devotat standardelor europene de democrație, între etatizare și privatizare, între propaganda culturală dirijată de la centru și inițiativa individuală, personalizată. Programul are, așadar, ca piloni liberalismul, pluralismul, umanismul, convergența și sinteza între valorile naționale și universale, echilibrul axiologic, raționalismul și spiritul critic, implicarea și responsabilitatea individuală. Altă lucrare, Politică și cultură. Pentru o nouă cultură română (1996), prelungește în mod convergent opțiunile unui teoretician al ideilor, pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
John Anthony Godwin 1981. Land, power and the lie. Man n.s. 16:235-250 [206]. Peters, Geoffrey M. 1987. The use of lies in negotiation, Ohio State Law Journal 48:1-50 [163]. Peters, Richard Stanley 1971. Moral development: a plea for pluralism. Mischel, Theodore, ed., Cognitive development and epistemology. New York: Academic Press, p.237-267 [115]. Peterson, Candida Clifford, Peterson, James L., și Seeto, Diane 1983. Developmental changes in ideas about lying. Child development 54:1529-1535 [117]. Pettigrew, John 1981. Notes. Browning 1981
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să revină la calea principală și să înscrie ideologia pe unul dintre cele două trasee amintite. Au făcut-o de multe ori, e adevărat, recurgând la modalități diferite de circumscriere a conceptului, iar de aici a rezultat cum altfel? un pluralism al caracteristicilor proiectate ca aflându-se în relație directă cu ideologia. În această primă secțiune, intenția mea este ca, descriindu-le și încercând explicarea lor, să pot decela un cadru comprehensiv al acelor atribute care, în mod intrinsec, sunt inseparabile
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
puțin importantă în tabloul orientărilor politice de la finalul secolului al XX-lea și începutul noului mileniu. Dimpotrivă, nu trebuie uitat că teoria politică de sorginte creștin-democrată a inițiat arhitectura internațională a Europei unite (prin cancelarul german Konrad Adenauer), impunând ideile pluralismului ideologic, descentarlizării, federalismului și subsidiarității. 5. Coordonate ale ideologiilor totalitare Atunci când vorbim despre ideologiile totalitare, ne orientăm cu o expresie ce îi aparține lui Giovanni Sartori spre ceea ce nu este ideologia democratică, ale cărei coordonate au fost tratate în capitolul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
femeilor", problema condițiilor de legitimitate ale războiului, problema "fundamentelor morale ale democrației" și a "bazelor morale" ale egalității politice sau ale libertății, problema "semnificației normative a comunității, solidarității și apartenenței", problema răspunsului dezirabil al statelor la fenomenul multiculturalității sau al pluralismului religios și valoric, problema naturii discriminării și a temeiurilor morale ale principiului non-discriminării7 etc. - sunt, după cum o sugerează și formularea unora dintre ele, probleme de natură morală sau probleme pe care ei le-au tratat (și) prin apel la argumentarea
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argument a fost avansat de Fabian Freyenhagen. Mă refer aici la una dintre observațiile sale din recentul articol în care încearcă să submineze din interior strategia de justificare adoptată de Rawls în Political Liberalism, observație ce susține că, dat fiind pluralismul valoric rezonabil caracteristic societăților liberale, pare plauzibil că argumentarea filosofiei politice trebuie să fie "non-comprehensivă", neutră atât din punct de vedere religios și filosofic, cât și din punct de vedere moral. Iar cel mai bun mod de a atinge acest
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
voi rezuma, însă, la evidențierea faptului că el poate demonstra cel mult necesitatea adoptării modelului de argumentare realist în cazul teoriilor care urmăresc să ofere soluții la problema principiilor de organizare sau a aranjamentelor, procedurilor și instituțiilor legitime în condițiile pluralismului valoric caracteristic societăților liberale 46. Argumentul lui Freyenhagen nu afectează cu nimic principiile metodologice ale teoriilor care nu caută neapărat să ghideze practica politică (legitimă) a societăților liberale, ci să investigheze și să contribuie la înțelegerea naturii unor valori și
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este, așadar, unul tocmai "neutru". El constituie produsul și vocea unei doctrine controversate. Pe de altă parte, așa cum insista Jeremy Waldron, înțelegerea și alegerea principiilor de organizare, a instituțiilor și procedurilor politice, trebuie să țină cont, chiar și în condițiile pluralismului și dezacordului valoric, nu doar de valorile incluse de realiști printre obiectivele fundamentale ale politicii, ci și de valori morale precum respectul pentru demnitatea umană, echitatea, respectul pentru diversitate și pentru dezacord etc. Or, argumentarea instrumentală de tip realist nu
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este foarte probabil ca moralismul "să producă teorii mai puțin eficace în lumea politicii reale"12; 5) moralismul reduce filosofia politică la studiul idealurilor morale "demne de urmărit în viață"13; 6) teoriile moraliste nu respectă constrângerea, obligatorie în condițiile pluralismului valoric rezonabil, de a nu recurge în argumentare la valori, principii sau intuiții morale controversate 14; 7) teoriile moraliste se ocupă cu probleme false sau mai puțin importante, precum dreptatea, egalitatea, drepturile individuale etc., pe când problemele cardinale ale filosofiei politice
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fie o filosofie a politicii și, de vreme ce politica este o sferă autonomă față de moralitate, filosofia politică trebuie să devină, la rândul ei, autonomă față de argumentarea prin apel la principii, valori sau intuiții morale "pre-politice"; și 3) argumentul că, în condițiile pluralismului și dezacordului rezonabil generalizat specific societăților liberal-democratice, filosofia politică este obligată să se elibereze de recursul la orice fel de principii sau valori controversate (inclusiv principiile sau valorile morale) și să adopte stilul de argumentare realist-instrumental, preocupat exclusiv de contribuția
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
1 (2009), pp. 175-184. --. "Ideal Theory and the Justice of Institutions vs. Comprehensive Outcomes", în Rutgers Law Journal 43 (2012), pp. 169-210. --. "The Case against Moralism", The New York Review of Books 61, 12 (2014), pp. 50-52. Freyenhagen, Fabian. "Taking Reasonable Pluralism Seriously: An Internal Critique of Political Liberalism". Politics, Philosophy & Economics 10, 3 (2011): 323-342. Fried, Charles, "Philosophy Matters", în Harvard Law Review 111, 7 (1998), pp. 1739-1750. Galston, William, "Realism and Moralism in Political Theory: The Legacies of John Rawls
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]