3,259 matches
-
ca poetului să i se potrivească în vreun fel recomandarea stereotipă de a se căuta, încă o vreme, pe sine. Stoian G. Bogdan s-a găsit, cred eu, de multișor. O știe bine și-o mărturisește cu o sinceritate totodată polemică și atașantă, încă din prima pagină: „Nu sunt un poet care-ar putea scrie cu sânge-/ le lui./ Sunt mai degrabă un copil care-a îmbătrânit prea/ devreme./ Nu mi-am propus niciodată să cobor arta în stradă,/ dar am
O poezie de succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6776_a_8101]
-
piața culturală are nevoie de jurnaliști proaspeți și inteligenți) se prezintă și numărul 39 al revistei Cultura. "1917-1937. Alegeri Ťlibere, dar nu corecteť" este un serial în ton cu perioada, articol realizat de Ioan Lăcustă și propus de rubrica "Trecutul polemic". Un fragment de proză în engleză din romanul Fric al lui Ștefan Agopian, interviu cu Anamaria Beligan ("Suntem poveștile noastre și, dacă ne pierdem poveștile, ne pierdem pe noi!"), studii culturale, articole despre cărți, reviste, film, artă plastică, arhitectură, muzică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
pe decembrie al Ideilor în dialog la fel de "solid" ca și cele de până acum. Alex Leo Șerban scrie despre Vertigo (partea a doua) al lui Hitchcock, Dan C. Mihăilescu pune evenimentele literare ale lunii noiembrie sub semnul "Mișcărilor de forță, polemicilor, premiilor literare", Florin Cântec analizează "Fabricarea unei mitologii politice: Ceaușescu & Nixon", Dan Lazea se întreabă " Ce este gândirea slabă?", Ioan Stanomir scrie despre Titu Maiorescu, iar Cătălin Partenie despre Alexandru Dragomir. Mai semnează comentarii de carte Radu Paraschivescu și Vladimir
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
Ciulinii Bărăganului), Camil Petrescu (Ultima noapte", Patul lui Procust), G. Călinescu (Cartea nunții, Enigma Otiliei, la care se vor adăuga celelalte două romane postbelice), Ionel Teodoreanu (La Medeleni, Tudor Ceaur Alcaz, ultimul, reținut printr-un gest neconvingător de istorie literară polemică), Anton Holban (O moarte care nu dovedește nimic, Ioana), M. Blecher (Inimi cicatrizate, Întâmplări în irealitatea imediată). Din canonul (aproape) unanim acceptabil mai fac parte și scriitori incluși cu un singur roman: Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, Adela
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
chinuite ori strivite de gândirea care le îndepărtează de existență. Premisa tematică și teoretică a autorului este aceea că există o fatalitate a complicației și doar o aparență a simplității umane. Mediul umil, ales pentru demonstrație, devine, în acest fel, polemic într-un mod aproape ostentativ. Oamenii de prisos, roși de idealuri nu doar nerealizate, dar și nelămurite, niște îngândurate firi involuntare, ajung incapabili de a începe ceva, dar se trezesc continuându-și din inerție, demobilizați, viața agonică. Ei sunt niște
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
Iconar fiind ales să "devină lozincă și simbol de activitate", el însemnând "afirmarea unei concepții de artă, în care întoarcerea către icoanele sufletului se lămurește din nădejdi spirituale". Așadar, Iconar-ul se voia o revistă de "redeșteptare națională", mai mult polemică și ideologică, decât literară. Pagina întâi era rezervată unui editorial, textele fiind semnate de Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile I. Posteucă. Paginile a doua și a treia erau dedicate constant poeziei, aici semnând și nume mari
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
a nenorocitului meu - vorbă să fie - Ghiță și, cu ajutorul hârtiilor sale postume, am reușit a complecta Trei zile și trei nopți din viața unui student". Un evident plus textual (singurul!) în al doilea caz și un mai puțin evident plus polemic în această zonă nodală. După ce excesul prezenței verbului ,a plăcea" într-o epistolă a unui coleg era pretext de amuzament pentru Tăciune, iată-l, lucid, folosind de trei ori termenul în cauză. Și asta mai mult parodic decât din nesiguranță
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
privește pe Creangă, lipsa "unui studiu românesc serios asupra unei opere capitale." Nu-l ignoră, ba chiar îl apreciază pe acela francez al lui Jean Boutière. Viața fără operă i se pare un non-sens. Criticul este și de astă dată polemic (la adresa lui G. Călinescu), rabelaisianismul de care vorbise acesta, constituind, opina el, o formulă riscată. Accentul e pus pe folclor, care, spune Vladimir Streinu, efectiv inspirat, curge de pe conștiința humuleșteanului, "ca apa de pe o mare vidră." Dat la o parte în
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
în mediul său geografic și istoric, reconstituie minuțios ramificata încrengătură genealogică a familiei Creangă, încearcă să stabilească mai exact anul nașterii și data la care povestitorul a început să frecventeze "Junimea", să-i definească ființa morală. Istoricul literar devine mai polemic la adresa vechilor comentatori, ca Iorga și Ibrăileanu, dar mai ales a contemporanilor. El combate ideea cărturărismului, încă o dată, apropierea de Rabelais, susținute de G. Călinescu, "renascentismul" și asocierea cu pictori ca Bosch și Breugel, de care vorbise Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Vladimir
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
tradiții însă foarte serioase: tradiția religioasă și tradiția proprietății. Celelalte ne lipsesc. Atunci trebuie să fim foarte prevăzători când în evoluția noastră n-avem în seama noastră decât acești factori care ne creează o individualitate." Lăsând la o parte reducționismul polemic al autorului, cuvintele sale se dovedesc profetice din perspectiva timpului nostru: instaurarea comunismului în România și consecințele sale aveau să se petreacă tocmai pe fondul suprimării acestor două tradiții despre care vorbește Marghiloman în Doctrina conservatoare (1923). O altă secțiune
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
friends) și deparazitate de vreun fel de tezisme, răspunsurile lui Codrescu se citesc sub o anumită tensiune a atenției și a încântării care le imunizează față de eventuale, vagi, prejudecăți dogmatice. În vreme ce întrebările lui Lazu vin asiduu, pasionat (și nu arareori polemic) replicile, ample, se succed pe oricâte claviaturi, disjuncte chiar, fără suportul predeterminat al vreunei ideologii. Deși subiectele devin adesea delicate (de la religie până la opțiuni politice), Codrescu își asumă riscul unor poziții constant imprevizibile, chiar șocante. Și totuși, niciodată scandaloase. Există
Sine qua non-ul occidental by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10803_a_12128]
-
Gabriel Chifu Ce este normalitatea? Eu mă consider un tip normal, numai că sunt diferit de ceilalți. De aceea normalitatea mea s-a constituit și există polemic, în răspăr, împotriva normalității comune. Nu înțeleg și n-am să accept niciodată de ce mereu și mereu individualitatea trebuie sacrificată pentru ceea ce atât de vag se cheamă valorile comunitare, regulile sociale. Mi-am construit întreaga existență ca un triumf al
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
componentă a limbajului propriu-zis, ca material din categoria culorii înțeleasă ca pastă, ca substanță, artistul folosește de multe ori obiectul, obiectul oarecare, determinat de o anumită funcție, care poate ulterior, prin preluare integrală, prin citare, prin intervenție sau prin referire polemică, să devină artistic, să se reconstruiască formal, expresiv și moral. Astfel, toate obiectele din această categorie sînt identificabile simultan în două realități: într-o realitate a memoriei, a contextului funcțional, și într-una a gratuității, a jocului formal care le
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
merita să fie relevat la centenar. Dialogul ideilor Idei în dialog nu-și dezminte rangul aparte pe care și l-a cîștigat în rîndul revistelor noastre de cultură: o gazetă serioasă și consistentă, ale cărei dezbateri filozofice, în ciuda tonului adeseori polemic pe care îl ating, nu depășesc niciodată pragul civilizat al unor dialoguri de factură umanistă. Părerile semnatarilor sînt felurite, iar uneori convingerile lor diferă în chip radical, și poate tocmai de aceea eseurile, articolele și recenziile scrise în paginile Ideilor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
cu trimiteri nonșalante la o cultură asumată, dar mereu trădat prin pasul de distanțare față de rigori, chiar dacă practică trimiteri bibliografice tipicarnice la subsolurile paginilor, adică la Note. în totul însă e în această literatură o mare capacitate de inventivitate insinuant polemică la actul percepției realității...reale: "Nu numai foile volante pot să zboare, - sau, mai degrabă, să zburătăcească aidoma frunzelor desprinse, toamna, de pe ramuri./ Cu toate că mai grea, chiar cartea zboară; dar nu în sensul că planează precum avionul de hârtie, cică
Cartea Micului Print (Șerban Foarță) by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/7646_a_8971]
-
calitate, scrise cu bun-gust și vervă, pe care publicul cultivat din capitală ar fi meritat să le citească. E drept, nu lipsesc excepțiile belicoase depășind pragul de toleranță psihică a cititorului: de pildă, înverșunarea cu care Laszlo Alexandru continuă foiletonul polemic împotriva cărții lui Sorin Lavric (Noica și mișcarea legionară, Humanitas, 2007), în cele două numere ale lunii aprilie. Dar cum e vorba, totuși, de o excepție, cronicarul o pune în seama unei scăpări a colectivului redacțional: unui apucat ca Laszlo
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
titaniană din studiul rezervat poeziei lui Eminescu, am găsi punctele de rezistență ale unui discurs critic echilibrat, ale cărui argumente își trag substanța din studiul de sinteză eminescologică. Sinteza lui D. Popovici propune și un tip personalizat de discurs critic. Polemic prin atitudinea de disociere (principii, metode) cu critica impresionistă și estetismul formal, psihologizant (cazurile Dragomirescu, Lovinescu, Călinescu), studiul oferă și prilejul activării unor disponibilități ironice, procedând fie prin analogie (Gherea "Aducea în această operație bunăcredința maestrului potcovar care-și închipuia
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
pe copertă, lipsa descrierii CIP a Bibliotecii Naționale Române, care să te lămurească ce variantă este corectă și, în genere, un aspect grafic modest, neplăcut ochiului. Expeditor: Mircea Dinescu Lansată la Tîrgul Gaudeamus, cartea de scrisori deschise, pătimașe, civice și polemice ale lui Mircea Dinescu se citește cu parti pris pentru expeditor. Acesta are, fără îndoială, vocația implicării în viața cetății, talentul de a spune lucrurilor pe nume și pe cel de a-i sfida pe “sfinții” zilei, fie ei președinți
Expeditor: Geo Bogza by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13255_a_14580]
-
a lui Marian Papahagi, transformate într-o veritabilă profesiune de credință. În tumultul vieții, căci cronicile din prima parte radiografiază în bună măsură pagini din exil, din carcera comunistă sau din subteranele torturii, "cronicarul" înregistrează nu culisele senzaționale, nici scenele polemice, care macină energii, ci dovezile unei etici exigente, mărturiile scrisului văzut drept conștiință a unei misiuni. De altfel, gravitatea raportării la un text (văzut întotdeauna ca semn al unei ființe) este consecința acestei etici, care înseamnă și refuz al acelei
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
extraordinară. Un exemplu de luptă între piesă și public. În acel moment piesa a învins, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna.' Opera lui Pinter e împărțită de unii critici în etape, evoluând de la lirism spre politic, de la calitate dramatică la calitate polemică. În 1966 Pinter însuși declară că nu-l interesează să facă politică și nu scrie teatru politic. În ultimele câteva decenii tot el își descoperă - ajutat și de critici - o coerență politică a operei, care a dus la prezenta lui
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
extraordinară. Un exemplu de luptă între piesă și public. În acel moment piesa a învins, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna.' Opera lui Pinter e împărțită de unii critici în etape, evoluând de la lirism spre politic, de la calitate dramatică la calitate polemică. În 1966 Pinter însuși declară că nu-l interesează să facă politică și nu scrie teatru politic. În ultimele câteva decenii tot el își descoperă - ajutat și de critici - o coerență politică a operei, care a dus la prezenta lui
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
s-au implicat în dezbaterea culturală. Vasta materie este foarte bine sistematizată, autoarea lucrează cu documentele pe masă, nu o dată lăsându-le să vorbească singure. Comentariul ne apare ca al unui ghid extrem de informat, abținându-se în genere de la atitudini polemice și afirmându-și opinia personală în spiritul obiectivității numai atunci când consideră strict necesar. Ana Selejan alcătuiește și ne oferă o amplă antologie de articole integrale sau fragmentare profund semnificative. Cu minime excepții, ele n-au fost editate niciodată în volume
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
comodă, căci azi femeile sunt cu totul intrate în lupta pentru existență." Concursurile de frumusețe unde și România se alinia țărilor europene emancipate, având o reprezentantă, pe domnișoara Marioara Gănescu un alt fenomen tipic al "modei feminine", au declanșat articole polemice în epocă. Bilete de papagal este una din piblicațiile care au luat atitudine împotriva acestor căutări ale celei mai frumoase femei. Tudor Arghezi, într-un articol intitulat sugestiv Cea mai frumoasă femee, este convins că "Americanii neliniștesc Europa cu teze
Femeia idilică din interbelic by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13721_a_15046]
-
afirmație a lui Andrei Pleșu din prefața Mass-Comediei - au fost gîndite sub forma capitolelor unei cărți. Mircea Vasilescu se plimbă, atent și plin de vervă, printre știrile din ziare, de la televizor sau de pe internet. Comentariul lui e unul ironic, subtil polemic și inteligent. Poate părea ciudat, dar citite acum, împreună, articolele au și mai mult haz. Cititorul descoperă portretul lumii românești în tranziție - tot lumea lui Caragiale: „În zilele noastre, renașterea «clasei de mijloc» - spune autorul într-un Cuvînt înainte - adică
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13564_a_14889]
-
exigent și memorabil, în ciuda faptului că se declarase din capul locului un adversar al "formulelor fericite". Anii petrecuți în Franța pentru pregătirea doctoratului în Drept adaugă un definitiv accent european culturii sale, oricum de mare complexitate și acuratețe. Între nebuloasele polemice stîrnite de apariția romanului De două mii de ani, compus în stilul confesiunii totale după model Gide, se detașează vocile libere de prejudecăți ale lui Șerban Cioculescu și Pompiliu Constantinescu, critici preocupați doar de realizarea estetică a prea sincerei "descărcări personale
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]