2,793 matches
-
RONDELUL POLITEȚII Vă rog... Permiteți... Mulțumesc... Mic îndreptar de politețe, Probînd a omului noblețe Și bunul simț cetățenesc. Se mai emit păreri răzlețe Că-i inutil să mai rostesc: Vă rog... Permiteți... Mulțumesc... Mic îndreptar de politețe. Chiar dacă traiul omenesc E plin de grabă și strictețe, Tu nu uita să
RONDELUL POLITE?II by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84333_a_85658]
-
RONDELUL POLITEȚII Vă rog... Permiteți... Mulțumesc... Mic îndreptar de politețe, Probînd a omului noblețe Și bunul simț cetățenesc. Se mai emit păreri răzlețe Că-i inutil să mai rostesc: Vă rog... Permiteți... Mulțumesc... Mic îndreptar de politețe. Chiar dacă traiul omenesc E plin de grabă și strictețe, Tu nu uita să dai binețe Și să pronunți, zîmbind firesc : Vă rog... Permiteți... Mulțumesc...
RONDELUL POLITE?II by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84333_a_85658]
-
riscante, trepidansul, dans ultranervos, și, cel mai iute, looping-pongul. Snobinella, recte dansul prințeselor selecte și men(i)uetul zilei, care se schimbă cotidian, adică de trei sute șaizeș’cinci de ori pe an“. ETICHETA: „Ceea ce se cheamă etichetă, bună creștere și politețe este ținut la mare preț de domnișoarele prințese indiferent de propriul lor rafinament sau de finețe. Câteva, însă, batjocoritoare de reguli, sunt provocatoare de scandaluri, din care se nutresc, la curte, cele mai puțin scurte conversații... De pomină rămas-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
lunea trecută, după o oră etc.), timpuri verbale, adverbe (acum, atunci, azi, ieri, curând etc.), locuțiuni adverbiale (înainte de, în urmă cu, mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis textual: cu ajutorul unor pronume demonstrative ( Acesta ar fi începutul romanului), adverbe și locuțiuni adverbiale de timp și loc (Aici a început povestea), adverbe de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și-mi trimitea diverse texte la Ierusalim sau eu îi trimiteam lui. Erau uneori probleme de decalaj orar și știam că doarme, dar eu trebuia să plec. Îl sculam și gata! Nu era între noi nici un fel de distanță. Nici politețe formală sau așa ceva. Cred că marea noastră afinitate de gândire provenea din vederile noastre comune sau foarte apropiate cu privire la ce este important în religie, ca de pildă extazul. Era ceva mult mai important, mult mai adânc decât faptul că amândoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
nimeni; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frunză; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ re-; * o conjuncție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul bine; * un pronume personal de politețe format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază atent; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele acesta; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -an; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subiect, în timp ce cuvintele-flectiv rol de marcă de tip categorial. În limba română, pronumele sunt diferențiate 100, în general, după: * plusul semantic adus în cazul substituirii unor elemente nominale: pronume personal propriu-zis (eu, tu, noi, dânsul etc.) vs. pronume personal de politețe (dumneata, matale, dumnealui, Măria-Ta) vs. pronume reflexiv (pe sine, se, s-, sieși, sie, își, și+ formele neaccentuate de acuzativ și dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.); * formă/ structură: pronume sintetice simple (el, voi, unul, care, ce, acesta) și compuse (dumneavoastră, ceea ce, nici unul) vs. pronume perifrastice / locuțiuni pronominale: cine știe cine, cine știe ce; * raportarea sau nu la categoria persoanei: pronumele personale pronumele personal propriu-zis (el, voi); pronumele personal de politețe (dumneaei, Înălțimea Ta); pronumele reflexiv (pe sine, se, își); pronumele de întărire (înșiși, însăți); pronumele posesiv (ai voștri, a sa) vs. pronumele nepersonale: pronumele demonstrativ (aceasta, ceilalți); pronumele nehotărât (toți, cineva); pronumele negativ (nimeni, nici una); pronumele interogativ (care? cine?); pronumele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
al meu, însămi etc.) vs. persoana a doua (tu, dumneata, însuți, ai tăi etc.) vs. persoana a treia (ea, dânsul, dumnealui, pe sine, își, însuși, a sa etc.); * genul în cazul următoarelor tipuri de pronume: pronume personale (propriu-zise și de politețe) de persoana a treia (el, dânsul, dumnealui vs. ea, dânsa, dumneaei), pronume de întărire (însumi vs. însămi), pronume posesive (din perspectiva obiectului posedat: al meu, ai săi vs. a mea, ale sale), pronume demonstrative (acesta vs. aceasta), pronume nehotărâte (altul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o horă albă. Cum i-a zărit pe geam, Radu a zbughit-o afară. Le făcea din mâini și-i spunea lui Bumbu..." (Spiridon Vangheli, Hora albă) Formulați enunțuri în care complementul indirect să fie exprimat prin: (a) pronume de politețe în cazul dativ; (b) verb la modul supin; (c) numeral colectiv în cazul acuzativ; d) substantiv în cazul genitiv; (e) adjectiv; (f) pronume negativ în cazul acuzativ; ( h) pronume interogativ în cazul dativ; (i) substantiv propriu, genul feminin, cazul dativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dependența unui complement circumstanțial de mod de: (a) un adjectiv; (b) un adverb; (c) o interjecție. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin: (a) substantiv în cazul dativ, precedat de prepoziție; (b) pronume personal de politețe în cazul acuzativ, precedat de prepoziție; (c) verb la modul infinitiv, precedat de prepoziție; (d) numeral colectiv în cazul genitiv, precedat de prepoziție/ locuțiune prepozițională; (e) verb la modul gerunziu; (f) locuțiune adverbială; (g) adverb nehotărât. Ilustrați, în enunțuri, dependența
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la nivel morfologic: * predilecția, în stilul conversației curente și în cel familiar, pentru forme adresative de tipul tu, fată, iubita, mata, matale, nea + prenume, dom'/ don' + nume/ prenume etc. (în cazul conversației curente, în funcție de interlocutor, sunt actualizate și pronume de politețe de tipul dumneata, dumnealui, structuri de tipul domnule + prenume sau domnule + nume etc.) vs. impunerea, în stilul conversației oficiale, a termenilor adresativi cu trăsătura semantică [+ politețe], [+ diplomație] etc.; * actualizarea, în texte subsumate stilului beletristic oral, cu rol stilistic, a unor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nume/ prenume etc. (în cazul conversației curente, în funcție de interlocutor, sunt actualizate și pronume de politețe de tipul dumneata, dumnealui, structuri de tipul domnule + prenume sau domnule + nume etc.) vs. impunerea, în stilul conversației oficiale, a termenilor adresativi cu trăsătura semantică [+ politețe], [+ diplomație] etc.; * actualizarea, în texte subsumate stilului beletristic oral, cu rol stilistic, a unor arhaisme, regionalisme morfologice; * folosirea, în stilul beletristic oral, a anumitor moduri și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
plus crues, les lignes plus nettes, les angles plus vifs (Georges Simenon)"; s.v. Ellipse de la particule nobiliare: "Particula de se folosește (înaintea numelui de familie) numai dacă este precedată de un prenume, un grad, un titlu nobiliar, un titlu de politețe sau o funcție"; s.v. Les adjectifs dans les noms composés féminins: "Unele adjective, numite "de clasificare" sau "de relație", stabilesc cu substantivul pe care îl determină un raport semantic special (...). Raportul de caracterizare stabilit între adjectiv și substantiv formează un
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
să gândesc despre prinț nimic din ce ar fi putut diminua simpatia mea pentru el. În vagonul regal în care ne aflăm se poartă din nou amabil, în felul special în care un om bine crescut vrea să placă. În politețea lui este o nuanță care nu se regăsește niciodată la regi, conveniențele sociale și respectul bărbaților față de femei fiind răsturnate de conveniențele regale. Această răsturnare de roluri nu mi-a plăcut niciodată, încă din copilărie, când am observat-o, la
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
condiții primare indispensabile desfășurării eficiente a practicii educaționale, descrise într-o lucrare a lui Michel Foucault ca o întreagă micropenalitate legată de timp (întârzieri, absențe, întreruperi ale lucrului), de activitatea propriu-zisă (neatenție, neglijență, lipsă de zel), de comportament (lipsă de politețe, nesupunere), de discurs (vorbărie, obrăznicie), de corp (poziții "incorecte", gesturi nepotrivite, murdărie), de sexualitate (lipsă de pudoare, indecență)199. Ulterior, disciplina s-a transformat într-un canon al normalității, fiind întotdeauna însoțită de un alai de consecințe care a vizat
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de românul transformat în cobai, iertator și, din păcate, atât de repede “uitător”. Mă întâlnesc cu oameni, cunoscuți, foști prieteni, simpli cetățeni și stau de vorbă. Mult, foarte mult, în această perioadă. Unii mă critică, alții nu îndrăznesc și, din politețe, îmi zâmbesc, puțini mă laudă, ca parlamentar, dar îi laudă pe cei care au avut curajul să miște Suceava către lume. De la suceveanul obișnuit, omul de rând, înțelept și profund cugetător, vine, de fapt, “ora exactă”. El nu se va
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
răspundea emoționată, cu uimire, mereu întrebîndu-se, întrebându-te: "oare chiar le merit?" Când ele erau simple. Când erau onctuoase, oficiale, amestec de respect, recunoștință și oportunism, "nu e puțin lucru să fii în conștiința Monicăi Lovinescu, nu?" tăișul rece al politeții ei sticlea cu promptitudine. A refuzat omagiile lui Pacepa, ale lui Măgureanu... Sau, umorul. Am mers odată împreună la ambasada, clădirea diavolească de care nu se apropiase până atunci decât ca să protesteze împotriva regimului de la București. Deferența primirii care i
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
părinții s-a stabilit desfășurarea la grupa a opționalului “Lumea poveștilor”. În acest sens am desfășurat cu copiii o serie de povești cu conținut etic ca de exemplu: ,, Ce a uitat Fănucă să spună”, cu referire la regulile elementare de politețe, salut, forme de adresare, de rugăminte ,,,Cuvântul fermecat” și ,,Ionică mincinosul”, prin care am încercat să combat obiceiul de a minți, o trăsătură negativă de caracter. Pentru a forma obiceiul de a spune întotdeauna adevărul, chiar dacă au săvârșit o greșeală
Coronița prieteniei by Inst. Marcu Daniela - Grădiniţa cu program prelungit nr.2 Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93011]
-
poate fi politician, mafiot, patron al unui club de fotbal, dar și specialist într-ale culturii, tânăr, matur ori bătrân. Care este primul lucru ce se poate observa la omul-furuncul? O ură viscerală și o agresivitate lingvistică păstrând încă aparența politeții, dar ascunzând frustrări, ranchiune și complexe malformatoare. Uneori furunculul urăște pur și simplu femeile frumoase și deștepte, alteori urăște bărbații parțial înrudiți cu el, ca agresivitate și patos inflamatoriu. Nu există o regulă exactă pentru omul-furuncul. Dar logica lui este
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
citea fermierul pe chipurile din fața lui; chipuri politicoase, care se răsuceau ba într-o parte, ba în alta, trupuri cuprinse de nerăbdare, picioare neastâmpărate. Oamenii nu se gândeau decât la colibele lor și la mâncarea caldă ce-i aștepta acasă. Politețea plină de înțelepciune, condescendența aproape cu care era tratat îl înfuria pe fermier; și se opri în mijlocul unei fraze, izbind cu pumnul în masă, încât chipurile se întoarseră spre el și picioarele se astâmpărară. — Jonas! strigă fermierul. În conul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
tip de probleme. Când ne gândim la cultura și societatea din România, este clar că dificultățile sale nu țin numai de mecanismele interne ale puterii. Acum câțiva ani, Chris Hann a observat că în perioada postsocialistă Europa de Est și-a pierdut politețea, acest lucru indicând probleme socioeconomice și structurale mai profunde. Oameni care odinioară ar fi fost politicoși și în spațiul public s-ar fi respectat unul pe altul, acum se ofensează reciproc. A trăi în democrație și capitalism a însemnat a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
al Franței era atașat de vechiul mod de a vorbi îmbrățișat de societatea franceză. Deși a fost acuzat de aroganță, printre multe alte lucruri, putem spune în apărarea sa că era arogant cu stil. Obișnuia să folosească mereu formula de politețe "vous" (dumneavoastră) și niciodată nu a folosit "tu" în relațiile de muncă. Un coleg apropiat l-a întrebat odată dacă se puteau tutui. "Dacă doriți", a replicat Mitterand. Remarcile sale aristocrate făcute de sus aveau cel puțin stil și denotau
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
și niciodată nu a folosit "tu" în relațiile de muncă. Un coleg apropiat l-a întrebat odată dacă se puteau tutui. "Dacă doriți", a replicat Mitterand. Remarcile sale aristocrate făcute de sus aveau cel puțin stil și denotau o exagerată politețe. În viața României, problema politeței se leagă de ideea de gust și "cultură înaltă" deoarece în majoritatea țărilor Europei Centrale și de Est politețea își are originile în trecutul feudal rural, precomunist. Întorsăturile politicoase de frază par uneori greșite, ca
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
replicat Mitterand. Remarcile sale aristocrate făcute de sus aveau cel puțin stil și denotau o exagerată politețe. În viața României, problema politeței se leagă de ideea de gust și "cultură înaltă" deoarece în majoritatea țărilor Europei Centrale și de Est politețea își are originile în trecutul feudal rural, precomunist. Întorsăturile politicoase de frază par uneori greșite, ca fiind fie obiceiuri sătești, fie tabieturi aristocrate, iar mulți tineri din mediul urban par a fi gata să se dispenseze de ele. În plus
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]