2,744 matches
-
gând mi-e Întotdeauna contrazicerea, m’a lăsat fără replică până deunăzi, când simpatica pisicuță, se vede treaba percepută astfel și de congenerii de sex opus, a „descărcat căruța“: acum sunt trei... iar cutia de Whiskas a trebuit dată de pomană pisicilor mai puțin favorizate de soartă. Acum nu mai acceptă decât mâncare naturală, evident carnală. Ceva a obligat-o să-și uite viața, dar să și-o amintească pe aceea a speciei, una de felul ei liberă. Mă gândesc la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe zi ce trecea, mă uitam cu jind spre dealurile golașe din jur, unde aș fi vrut să mă Împământenesc. Dar zilele treceau; venea vremea să Înfrunzesc, și-l auzeam acum pe inginer spunând că m’ar da și de pomană, deși Încă spera că de pe scoarța mea va putea să-i plătească pe cei care mă chinuiseră trei ani. Însă, laolaltă cu câțiva frați ai mei, am rămas mai departe În brazdă, acolo unde Încep acum să sufăr de sete
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
paralizie; sau pe surdul Beethoven; pe al nostru Luchian purtând penelul cu piciorul; pe contemporanul Hawkins revoluționând fizica complet imobilizat el Însuși. Unde e totuși eroarea? În faptul că Înțelegem să asigurăm, de bine-de rău, doar nevoile biologice, ca o pomană - ne ajută aici și religia - În loc de a dirija resursele, câte sunt după un caragialesc buget, spre a valorifica taman cutare beteșug. À propos: orbul, chiar parțial, este compensat de ascuțirea incredibilă a celorlalte simțuri. Și sunt mulțime de nevoi sociale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori de câte ori avea ocazia să dea peste un bragagiu (eventual turc) foarte bun, aducea acasă bragă proaspătă din abundență. Obișnuia să spună mai în glumă, mai în serios : - Dragii mei, când bunica n-a mai fi, bragă să-mi dați de pomană. Din păcate însă, n-am putut respecta această dorință a bunicii, braga aproape c-a dispărut și cea care ocazional se mai găsește, nu mai are savoarea celei turcești, tradiționale. Tot în camera bunicii, în vitrina șifonierului mi-aduc aminte
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a ploii, un obicei străvechi de fertilitate a ogoarelor. Când ajungeam acasă, cortegiul funerar se oprea din cântat și urma să îngropăm păpușa de lut într-un perimetru cu pământ afânat și multă verdeață. După toată această procesiune avea loc pomana mică a Caloianului, doar cu plăcinte, gogoși și ouă vopsite. Joi, tot pe la orele după-amiezii, ne reîntâlneam pentru a finaliza procesiunea. Scoteam păpușa de lut din pământ ceea ce simboliza sincron dezgropăciunea și învierea, ulterior aruncând corpul Caloianului fie într-o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
joacă în ritmul incantat de ruga pentru ploaie, pentru sănătate și belșug. Același lucru făceam și noi, alergam desculți în iarbă, ne stropeam cu apă de la canal, iar fetițele aveau în păr flori de iasomie și salcâm uneori. Urma apoi pomana mare a Caloianului la care participau toți copiii, rareori și părinții acestora. Sarcina organizării revenea mămicilor noastre, iar tăticii supravegheau în tăcere. Mama a organizat ceremonialul Caloianului de două ori, mesele fiind pe cinste și cu o audiență foarte mare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mai importante repere, noi copiii le-am adaptat nevoilor noastre de suflet tocmai pentru că țin de patimile noastre, de frământările și eul fiecăruia. De pildă, Adi și-a fixat un gen de cutumă în a-i da tatălui nostru de pomană, alături de cele rânduite în mod obișnuit țigări și brichete. Odată, ne întorceam împreună de la cimitir și pe toată distanța până acasă a dat bărbaților întâlniți țigări și brichete, unii chiar insistând să le arate principiul de funcționare, deoarece erau cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
capul lui sfleder burghiu slăbănog deșirat spoit văruit stelaj dulap de bucătărie staghilă scîndură la pat așezată la perete pentru protecție împotriva frigului stingheriu singur, singuratic strai plapămă din lână străjac saltea cu paie stropșit zdrobit struț chiflă, folosită la pomeni sucăciță bucătăreasă, femeie ce servește la mesele comune la țară surupiș prăpastie S șerpar cingătoare, curea lată din piele, chimir șfencuri figuri ce se fac ca drept glume nu întotdeauna reușite la adresa cuiva șirof șurub șop, sușop spațiul liber de sub
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
oameni pentru scandalul ce-l făcea... s-ar fi lăsat și bucuros de palamarie, da de colaci nu. În taină o putem comunica că-i plăcea și coliva; să-l fi văzut pe mândrul Nicodim îmblând pe la prohoade și pe la pomene cu Basaltirea și cu Vanghelia (așa-i zicea el) după părintele și luând acel aer de seriozitate și mândrie care-i ședea atât de bine, mai ales când era cu ciubote lungi. Era un spectacol de invidiat. Dar ceea ce făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
că, de fapt, în acele bătălii n-a fost capturat un steag turcesc, ci... două: "Prințul Carol ordonă să se trimită trofeul la București" (cel de al doilea drapel turcesc). Ce simplu era totul! Și câtă cerneală a curs de pomană, ce de energii s-au irosit în gol, câte destine maculate! Imposibil să nu se fi știut, atunci, despre steagul al doilea dar nu conta decât compromiterea liberalilor. Ferește-ne, Doamne, de alegeri, că, în fierbințeala electorală, prea se-ntunecă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de Andrei cu sfinte Dumnezeule și sfinte tare. De un an și ceva se Învârtea prin ciorba aia de aranjamente și interese de familie, foarte sigur că numai de obrazul lui Îl ține moșu' pe Laur să ardă gazul de pomană și să-l mai și fure, și nu i-a venit să-l bage pe Cosmescu pe fir până când Laur n-a dispărut definitiv și fără urmă din Unitate, ieșind astfel de sub protecția tacită a lui Viorel. — Mă vedeai tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
arată deja boțiți și prăfuiți În ultimul hal, da’ cu dada Leontina știu că te-nțelegeai bine: ea te trăgea de curent și tu o văitai că cine-o mai fute-o și pe biata Leontina. Să-ți fi făcut pomană cu ea. După cum eram io cu Viorel, mai rămânea să se-mbârlige văru' Relu cu moșu' și-am fi domnit-o acolo În familie, tot Într-un belșug și-o armonie. N-am mai fi bătut atâta drum după altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să dea din părințelul Andrei, vechiul meu tovarăș de baros, de grilaje și de tuburi și Buceaguri fărâmate, că-n ce mă privea nu l-aș fi bănuit până Într-atât de neghiob pe Laur ca să mai ardă gazul de pomană pe aici cu douăzeci de mii În buzunar. Și totuși până spre seară am bântuit aiurea prin oraș, În pulovăre, prin lumea aia care Începuse să poarte paltoane și canadiene. Se strâmbase și vremea, uite că nici vremea nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
prin ninsoare spre blocul ei, iar pe drum a avut destul timp să-mi spună ce nu izbutise să dea afară din ea În vară. Nu era mare lucru. Știu, știam că sunt o bestie, și-și răcea gura de pomană spunându-mi că-s o bestie fără suflet și Întrebându-mă dacă am iubit vreodată pe cineva. Știam bine c-am iubit-o pe ea și pe mă-sa și pe fii-sa și pe soră-sa și tot neamul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ăla care să se Înhame la o astfel de treabă, să le aducă bucureștenilor la nas ziarul cu ultimele știri din Orașul Revoluției? Ar fi meritat mai mult de un leu efortul elocvenței sale, și oricum Își răcea gura de pomană. - Să vă fie rușine obrazului! Păcat de tinerii care și-au dat viața și sângele! Ca să faceți voi speculă și bișniță, d-asta a murit tinerii! Huooo! Unde-i domnu’ Iliescu să vă vază? Să vază pentru cine a murit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
clătita, nene. Mai trebui’ o sută douăzeci de lei. - Auzi, prietene, o să-ți meargă vânzarea toată ziua, dacă de dimineață la prima oră... Dar p-asta o știe. Mi-o retează prompt. - Ți-am dat un sfert de clătită de pomană, bre, nu-ți face griji că n-o să-mi meargă. - Mai dă-mi o clătită, prietene. Și după-masă când te-ntorci, mă găsești tot aici ca să-mi spui că am avut dreptate. Și stai puțin jos să-ți mai tragi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
apucat de prăjit mici și c-o bere. Am zis: "Hai să facem și noi o masă la GAZ! Nu bem în cazarmă, să nu ne vadă soldații". Majoritatea cadrelor s-au organizat pe grupulețe. S. B.: Nu erați la pomana porcului? În presă s-a scris că, în noaptea de 22 decembrie sau pe 23 decembrie, generalul Voinea era în unitatea dumneavoastră unde se tăiase un porc. M. M.: Nici vorbă! S. B.: Eu vă spun ce am găsit în
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
în unitatea dumneavoastră unde se tăiase un porc. M. M.: Nici vorbă! S. B.: Eu vă spun ce am găsit în presa din 1990. M. M.: Păi, dacă eu eram în Piață!? S. B.: Deci, nu va prins Revoluția la pomana porcului cu generalul Voinea. M. M.: Asta e legată de ce v-am spus, că înainte de a pleca pe 22 fusesem cu comandanții de batalioane la mici și la bere. S. B.: Când mi-ați povestit, m-am gândit că de
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
M.: Asta e legată de ce v-am spus, că înainte de a pleca pe 22 fusesem cu comandanții de batalioane la mici și la bere. S. B.: Când mi-ați povestit, m-am gândit că de aici a plecat zvonul cu pomana porcului și generalul Voinea. M. M.: Asta-i realitatea, am fost la mici, am băut bere și am plecat, dar să se ajungă la porc, asta nu. Așa, sunt mulți binevoitori! S. B.: Se insinua că i-ați crescut un
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
care mă accepta pe lângă el. L-am vizitat de foarte multe ori acasă. Era altfel de om, un om drept, la locul lui. Nu știu ce se speculează. S. B.: Deci, nu îi creșteați porci la GAZ și nu ați organizat împreună pomana porcului. M. M.: Nici unitatea și nici GAZ-ul nu erau moșiile mele. Înainte de '89 lucrurile nu semănau cu cele de azi. S. B.: Care-a fost poziția lui Voinea când a fost pus Militaru ministru? M. M.: Nu am
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
întâmpla cu tot patrimoniul acela nu putem ști. Acum putem vedea doar clădiri care se degradează, cu toate că ele constituie un patrimoniu ce ar trebui cel puțin conservat. M. M.: Se așteaptă să nu mai aibă valoare, ca să se dea de pomană. Astea-s ciubucuri, domnule, ciubucărele, cibucărașe. Haideți să fim realiști! S. B.: Este, într-adevăr, dezolantă atmosfera de acolo, când vezi cum a cuprins paragina spațiul acela în care acum 25 de ani, vorba aceea, "lingeai mac" de curat și
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
mai curând dă seama de încercarea de a găsi propriul chip. Abia având un sine, este posibilă uitarea lui. * Românul se consumă în scurte eforturi pentru a se face remarcat în prezentul comunității, indiferent față de judecata timpului. Nunțile, botezurile, cumetriile, pomenile etc. toate dau conturul unui remarcabil efort de a înlocui prin evenimente sociale deficitul de perseverență în a construi în timp ceva demn de remarcat. Caracteristica lui este intermitența, sub semnul ei stându-i întreaga existență. Ca români trăim prejudecata
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în vânt grăiaște popa când nuînțeleage au el, au oamenii (CM.1567: 249v) b. că apoi-ț va părea rău și nuve<i> pute folosi (AA.1708: 61v) c. Doamne, miluiește-ne, că pre Tine nedejduim, nune urghisi foarte, nice pomeni fărălegile noastre (DDL.1679: 15) (30) a. Iară de vor cunoaște egumentul și epitropii cănu să va putea chivernisi casa cu atâtea slugi (AAM.1713: 12v) b. Muiarea ceea ce va bea ierbi sănu facă feciori (Prav.1581: 205r) c. care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și adaptare s-au transformat în cele din urmă într-un mare avantaj, în sensul că am putut intra mai ușor în pielea personajelor de pe teren. Succesiv am fost asimilat unui pelerin, jurnalist, jandarm, polițist în civil, infirm, distribuitor de pomană, infractor, cerșetor, colector de fonduri, agent provocator, propagandist neoprotestant, preot „în civil”, sărman cu duhul, agent electoral etc. Am căutat mult, nu am știut mereu ce doresc de fapt, am fost câte puțin și tot din cele de mai sus
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prezență obișnuită de altfel în zona în care este amplasată biserica. Un polițist comunitar încearcă fără succes să-i țină la respect, dar ei nu renunță. În aer începe să se simtă un miros îmbietor, pătrunzător, inconfundabil de sarmale. O „pomană”, având ca autori o familie ce descarcă toată logistica necesară, în frunte cu o oală uriașă de inox, dintr-o autoutilitară marca Citroën. Opinii împărțite se aud în jur. Unii pelerini laudă mirosul, se bucură că vor putea mânca ceva
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]