3,008 matches
-
vile și complexe balneare cu baze de tratament sau de agrement după caz În stațiunile balneare și de odihnă; d) pensiunile rurale și agroturistice sunt de regulă amplasate În vetrele satelor sau În apropierea acestora. - o pondere mică o dețin popasurile turistice, respectiv 4,3% din total, aspect care reanalizat În ansamblu problemelor cu care se confruntă turismul În această zonă, impune necesitatea extinderii acestei forme de cazare, În special În stațiunile de interes local și zonal; - o situație aparte o
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
județul Hunedoara; Baia de Aramă (Cerna - 55 locuri), județul Mehedinți; Bușteni (Vadul Cerbului - 168 locuri), Sinaia (Izvorul Rece - 167 locuri), județul Prahova; Săliște (142 locuri) județul Sibiu; Călimănești (Cozia - 146 locuri), Lotrișor ( 70 locuri), Horezu (54 locuri), CÎineni (41 locuri), județul VÎlcea. Popasurile turistice reprezintă o structură de cazare impusă de evoluția explozivă a turismului modern În special În perioada sezonului estival, care satisfac o mare parte din cererile de locuri de pe traseele turistice, fiind considerate la ora actuală cea mai populară bază
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
traseele turistice, fiind considerate la ora actuală cea mai populară bază de cazare turistică. Formate În principal din căsuțe de lemn, dar și din alte materiale, ele oferă condiții mai modeste de cazare și la prețuri mai scăzute. De regulă popasurile turistice cunoscute uneori și sub denumirea de „camping” dispun și de locuri de campare - deci de amplasare a corturilor. Principalele popasuri turistice din Carpații Meridionali sunt: Sebeș (28 locuri), județul Alba; Corbeni (Dumbrava - 45 locuri) județul Argeș; Voila (Brîncovenesc - 88
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dar și din alte materiale, ele oferă condiții mai modeste de cazare și la prețuri mai scăzute. De regulă popasurile turistice cunoscute uneori și sub denumirea de „camping” dispun și de locuri de campare - deci de amplasare a corturilor. Principalele popasuri turistice din Carpații Meridionali sunt: Sebeș (28 locuri), județul Alba; Corbeni (Dumbrava - 45 locuri) județul Argeș; Voila (Brîncovenesc - 88 locuri), Bran - 54, SÎmbăta de Jos (SÎmbăta - 34 locuri), RÎșnov (81 locuri), MÎndra (FÎntînița - 42 locuri) etc. județul Brașov; Runc (Sohodol
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fi realizate, să nu fie de tipul hotelurilor masive și luxoase, ci vile cochete, confortabile (nu atît prin dotări speciale, cît prin curățenia lor exemplară), lucru care În prezent este vizibil În Întreg arealul Carpaților Meridionali; c) extinderea numărului de popasuri turistice de pe traseele rutiere, pentru a putea prelua În sezonul de vară o parte din fluxul turistic ce presează bazele de cazare cunoscute. Important la această categorie este asigurarea unor condiții bune de igienă așa cum se Întâmplă În toate țările
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de agrement din apropierea orașelor și În special a localităților montane. Hoteluri de dimensiuni moderate; vile mici și cochete, vile familiale cu dormitor, cameră de zi, bucătării dotate cu toate ustensilele necesare - la care suma tuturor calităților să fie curățenia; popasuri turistice cu apă caldă - de la instalațiile solare, dotate cu bucătării, săli de mese, aragaze și frigidere; cabane polifuncționale etc., iată ce paletă largă de construcții vor apărea pe harta turistică a Carpaților Meridionali. Exigențele reclamate de eficiența economică pe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arhitectură (Mănăstirile Cozia, Turnu și Stînișoara, biserica Ostrov etc.), rezervația naturală complexă Cozia, masa lui Traian, izvorul lui Alexandru Ioan Cuza, castru Arutela etc. Puternica bază materială de cazare compusă din 9 hoteluri, 16 vile, 13 pensiuni, moteluri cabane și popasuri, restaurante, baruri, cofetării, pensiuni, o dezvoltată rețea comercială, o ponderată bază de agrement etc., sunt elemente care contribuie la atracția și retenția turiștilor. Turiștii care sosesc În prezent În această stațiune, constată la tot pasul eforturile majore depuse pentru dezvoltare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de odihnă În timpul sezonului estival. d) Construirea unui lanț de cabane turistice pe valea Cernei , practic pînă aproape de Baia de Aramă (una la 14 km, punct deja cunoscut, apoi la 19-20 km, respectiv la Podul de lemn etc.). e) Construirea unor popasuri turistice amplasate la distanță apreciabilă față de cele de la ștrandul de la 7 Izvoare, inclusiv la barajul mare de pe Cerna, eventul poate un al patrulea În Poiana Coronini, sau Între cele două baraje. 7) Dezvoltarea mijloacelor de agrement o necesitate obiectivă. Pornind
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
unor medicamente originale românești, fac din stațiunea Olănești un agreabil, recomandabil și eficient loc de tratament balneo-medical. Stațiunea Olănești dispune de o puternică și nuanțată bază tehnicomaterială de cazare (compusă din 14 hoteluri, 17 vile, 2 complexe balneare, 14 pensiuni, popas turistic, cabană etc.); gastronomică (restaurante, pensiuni, cofetării, barurui, bufete), de tratament balnear, agrement (bowling, bazin pentru ștrand, mese În aer liber pentru șah etc.), ca și amplasarea acestora pe un spațiu destul de restrîns, Îi conferă acesteia o notă aparte. La
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
terenului și a debitelor izvoarelor de ape minerale. Aceasta Înseamnă că, pot fi amplasate noi elemente de bază materială din rîndul cărora am enumera: a) construcția unui hotel sau complex balnear cu bază proprie de tratament pe actualul teren al popasului turistic, un teren solid În Olănești, ce dispune și de sondă cu apă termală sulfuroasă (260 - 280C). Acest element ne conduce la ideea de a propune și construirea unui bazin acoprit; b) construirea unei cabane turistice la punctul Bacea, aproximativ
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
deal la cca 1 km, loc ce oferă o bună perspectivă asupra Împrejurimilor; d) amenajarea unei autogări cu sală de așteptare și cu alte utilități pentru a Înlătura situația actuală; e) consolidarea malurilor rîului Olt pe porțiunea care Începe de la popasul turistic, unde terenul este mai puțin solid; 3) Una din problemele ce se cer a fi puse În discuție asupra stațiunii Olănești, este și cea legată de procesul actual de urbanizare excesivă a localității, aspect ce vine În contradicție atît
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sufragerii, bucătării, care să se constituie În adevărate apartamente. În mod concret se impun a fi realizate două microstațiuni, respectiv una care să Înceapă de la restaurantul VÎnătorul În sus pînă la Trei Brazi, iar a doua În zona Cioplea; un popas turistic În zona Trei Brazi (inclusiv cu locuri de amplasare a corturilor), dotat cu sală de mese, bucătărie, aragaze, apă caldă de la instalații solare etc. și o sală de sport pentru a satisface unele necesități În extrasezon. 3) Spre o
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
hidroterapie, aerosoli, masaj etc. În corelație cu calitatea factorilor naturali de care dispune Stațiunea Sinaia, beneficiază de o bogată, diversificată, nuanțată și modernă bază tehnicomaterială specifică, formată În principal din unități de cazare turistică (31 hoteluri, 46 vile, cabane, pensiuni, popasuri turistice), gastronomice (restaurante, pensiuni, cofetării, baruri, bufete, pub etc.), tratament medical și agrement (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri, baby ski lifturi, pîrtii de schi, pîrtii de bob, piscine acoperite, săli de jocuri electronice etc.), care fiecare În parte și toate la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
neolitic la bronz, - așezare getodacică, - descoperiri numismatice; - m. arh.: cetate taranească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - m. arheologic: citate pe piatră, feudală; - etnografie și folclor: - formație muzical coregrafică (repertoriu român german), - cetate țărănească, sec. XIII, restaurată Între anii 1961-1964; - popas turistic. CUGIR. - săpături arheologice: - cetate dacică, - castru roman, la sud de VÎrful lui Petru; - etnografie și folclor: echipa de dansuri - călușari - la Vinerea; - rezervație naturală: lac glaciar Șureanu; - animale rare: În munții Șureanu - Capra Neagră, Antilopa de munte (singurul loc
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cetate dacică, - castru roman, la sud de VÎrful lui Petru; - etnografie și folclor: echipa de dansuri - călușari - la Vinerea; - rezervație naturală: lac glaciar Șureanu; - animale rare: În munții Șureanu - Capra Neagră, Antilopa de munte (singurul loc În Europa); - hotel și popas turistic. GÎRBOVA. - săpături arheologice: - așezare neolitică: Pianul de Jos, așezare omenească din perioada de trecere de la neolitic la bronz: Pianul de Sus; - cetate și așezare dacică; - m. m.: monumentul eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (Pianul de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai. - serbare popualară, a doua duminică din august „În Poiană”; - animale rare: capra neagră, antilopa de munte; - stațiune balneoclimaterică de interes local; - cabana Oașa, punct de plecare În munții Șureanu, la care se adaugă Încă alte 2 cabane; - hotel și popas turistic; - lac artificial și hidrocentrală. JUDEȚUL ARGEȘ ALBEȘTII DE MUSCEL. - m. arh. Biserica de lemn a fostului schit Ciocanul din Bughea de Sus; - rez. geologică constituită de fostele cariere de calcar, exploatate din timpuri străvechi; - patru izvoare cu apă minerală
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
barajul de la Vidraru (Înălțimea barajului este 165 m, ocupînd În 1966 locul 5 În lume); - lacul de acumulare Vidraru cu o lungime de peste 14 km; - cabanele Cumpăna, Valea cu pești, Capra , Ierbașu; - restaurantul și bufetul rustic Casa Argeșană lîngă baraj; - popas turistic; BEREVOEȘTI. - colecția de artă plastică - amenajată În clădirea școlii vechi - donată de Mihai Tican Rumano (1895 - 1967); - casa memorială a lui Mihai Tican Rumano; BRĂDULEȚ. - m. arh. - biserica de piatră din Brădețul, ctitor Mircea Ciobanu; - izvoare de apă minerală
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
minerală de Brădeț (sulfuroasă, sulfatată) indicată În tratarea unor afecțiuni renale, ginecologice, ale aparatului locomotor (În satul Brădetul); CORBENI. - M.i. și de arh. - biserica din satul Bucșănești (1747), ctitor postelnicu Sandu Bucșinescu; - hidrocentrala de la Oești cu lac de acumulare; - popas turistic Dumbrava (căsuțe Încheiate din trunchiuri de brad); CETĂȚENI. - așezare geto - dacă sec. III Î.e.n.; - descoperirea arheologică la punctul Valea Chiliilor din satul Cetățenii din Vale - urmele unor așezări din sec. III Î.e.n. și sec. XV e.n., precum și ruinele a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Leo, Pomicel. - Vile: Mia, Lucian ȘÎNCA. - așezare dacică; SÎMBĂTA. - mi. și de arh. - castelul construit la 1770 În stil baroc de Iosif Brukenthal; - mi. și de arh. - mănăstirea SÎmbăta (1707) ctitor Constantin Brîncoveanu; - stațiune climaterică de interes local; - han turistic, popas turistic, complexul turistic SÎmbăta, Valea SÎmbetei și cabana Urlea; - păstrăvărie; VICTORIA. - m. arh. „Coliba lui Dumitru Opriș”, locuința de odinioară a pădurarului care era singurul locuitor al acestor meleaguri Înainte de 1948 - 1949; VULCAN. - așezare dacică; - așezare din neolitic și epoca
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii, Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina Peștera-Babele; - cabanele Peștera, Zănoaga, Scropoasa, Bolboci, Cota 1000, Popasul la cruce; - tabere școlare: Căprioara, VÎnătorul, Cerbul, Șoimii; - stațiune balneoclimaterică de interes local. PIETROȘIȚA. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: atelier de țesut covoare, -producție de obiecte de artizanat; - muzee: casa Serb Popescu; - muzeu sătesc (din 1975
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lemn; - mari culturi de nuci (cea mai mare plantație din Europa) și castani; - m.n. peștera Gura Plaiului și pădurea Topeștilor, satul Boroșteni; - lacuri artificiale, iazuri pentru pescuit; - tabăra națională de sculptură În piatră „Brîncușiana” la Hobița; - pensiunea turistică Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic „Cheile Oltului”; - Pensiunea turistică Miraj; RUNCU. - etnografie și floclor: - cor țărănesc laureat - centru artizanal: ii, covoare etc. - muzeu sătesc În satul Dobrița, - taraf cu soliști, vioară, contrabas, cobză. - m. n.: „Inel”pe valea Sohodolului (chei, peșteri); - rezervația “Cheile Sohodolului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ii, covoare etc. - muzeu sătesc În satul Dobrița, - taraf cu soliști, vioară, contrabas, cobză. - m. n.: „Inel”pe valea Sohodolului (chei, peșteri); - rezervația “Cheile Sohodolului”; - plantații (2 km lungime); - centru pomicol-forestier, zootehnic; - faună rară ocrotită (pe rîul Jaliș); - cabana Sohodol; - popas turistic Sohodol; SCHELA. - troița lui Mihai Viteazu. STĂNEȘTI. - colecție muzeală sătească; - etnografie și folclor: - formație de fluierași cu băciță laureată, - centru artizanal: cusături, țesături, - colecție muzeală sătească. - constructori de instrumente muzicale: fluiere. TISMANA. - m. arh.: mănăstirea Tismana (1375-1378), ctitor Radu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare; - formație de călușari; - tabără școlară Costești; - cabana Costești. - pensiunea Popasul Dacilor din Costești. PETROȘANI - m.arh.: Biserica de lemn Sf. Arhangheli, secolul XVIII; - m. m.: element decorativ În fața casei de cultură; - muzeul mineritului (str. Nicolae Bălcescu 2); - m. m.: o cruce memorială dedicată eroilor din 1916-1919 pe dealul de lîngă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]