93,928 matches
-
a Constituției. Și am să vă dau exemplu, ce urmare ar fi putut să existe. Poporul, o dată, să decidă prin referendum - că așa zic unii că decide, de fapt e doar consultativ - că vor unicameralism, apoi, când modifici Constituția, același popor, prin vot, să spună că nu vrea așa ceva. Și atunci ajungi la o concluzie eronată, că poporul o dată spune într-un fel și o dată într-un fel. În realitate, acest lucru ține strict de folosirea Constituției", a explicat Eugen Nicolicea
Contre dure între Striblea, Nicolicea și Ghișe: "Ascultați-mă puțin, că riscați să vă faceți de râs!" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/24118_a_25443]
-
să decidă prin referendum - că așa zic unii că decide, de fapt e doar consultativ - că vor unicameralism, apoi, când modifici Constituția, același popor, prin vot, să spună că nu vrea așa ceva. Și atunci ajungi la o concluzie eronată, că poporul o dată spune într-un fel și o dată într-un fel. În realitate, acest lucru ține strict de folosirea Constituției", a explicat Eugen Nicolicea, la România Tv. Eugen Nicolicea: Întrebare: Mă puteți contrazice cumva? Cătălin Striblea: Nu domnule, nu îndrăznesc să
Contre dure între Striblea, Nicolicea și Ghișe: "Ascultați-mă puțin, că riscați să vă faceți de râs!" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/24118_a_25443]
-
și din blocul țărilor estice), dar și ocheadele către actualitatea imediată. De altfel, o observație esențială are în vedere rezultatele în plan mentalitar ale atitudinii TVR-ului față de telespectatori, care din „tribună” se preschimbase într-un fel de „tribunal al poporului” hipermoralizator (în sensul „moralei” socialiste), „un mod de raportare la individ, profund infantilizat”, ce „va avea consecințe importante asupra evoluției societății românești după 1989”. Chiar dacă am lăsat-o la final, la fel de serioasă, în anumite privințe, însă captivantă este povestea scrierii
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
de geniu este cel ce râde de el însuși. De aceea un geniu nu poate fi rău, pe când un om de spirit este întotdeauna rău.” (Mihai Eminescu) (ns. 15 ianuarie 1850, Botoșani d. 15 iunie 1889, București) D Lestine iterare popoarele // Ca să fii tu mereu amintit // marile probleme ale vremii sale, aniversarea sa, an de an, este un prilej Și în veciul vecilor iubit. manifestându-și opoziția față de de rememorare, atât spirituală, cât și (pentru Eminescu, scris de Marta).” nedreptățile ce
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
tu mereu amintit // marile probleme ale vremii sale, aniversarea sa, an de an, este un prilej Și în veciul vecilor iubit. manifestându-și opoziția față de de rememorare, atât spirituală, cât și (pentru Eminescu, scris de Marta).” nedreptățile ce se făceau poporului său. culturală. ” În opinia mea, și din acest punct de Păun Octavian, Oak Harbor, WA, vedere Eminescu e greu de egalat. I l e a n a A n d r e i , A u s t r a l
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
a avut parte de atâtea altuia ” Pe lîngă plopii fără soț“, în nopțile este poetul nostru, al lor, al tuturor. Este odioase atacuri din partea unor de vară mirosind a tină și a iarbă încinsă. poetul, filosoful, astronomul, actorul, neprieteni ai poporului român sau unor Va expr ima întotdeauna m înia sufleorul etc. Este poetul mondial al alogeni. profesorului meu în fața rînduielilor culturii și literaturii universale, sufletului Opera lui Mihai Eminescu își strîmbe, ” Cum nu vii tu Țepeș tuturor. așteaptă, în continuare
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
Cred că nu tainelor a tot ce ne înconjoară, jurnalist foști politruci comuniști sau al greșesc dacă acum reproduc una din cu o operă de o uluitoare actualitate. odraslelor lor pripășite prin cine știe ce caracterizările finale ale marelui George Existența unui popor, a unei țări, este cotloane ale Universului, își asumă Călinescu, acesta spunând că... va marcată de aniversarea celor mai grava răspundere în fața istoriei. Mihai trece multă vreme și multă apă până importante evenimente. Pentru noi Eminescu, nu doar ca autor
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
evenimente. Pentru noi Eminescu, nu doar ca autor de geniu, a când se va ridica un nou poet de românii Eminescu rămâne cel mai avut o atitudine singulară, de mare valoarea lui EMINESCU. Și azi, suntem important dintre fiii acestui popor, iar responsabilitate și angajament față de obligați să credem în aceste spuse.” 24 D Lestine iterare Ben Todică, Melbourne, Victoria, Australia (scriitor, regizor, editor, artist, jurnalist): ”Ce înseamnă Mihai Eminescu pentru mine? Spuneam în ”Între două lumi” că Eminescu e în
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
se recunoștea oficial, de către marile puteri, Marea Unire, în schimbul obligației de a garanta statutul minorităților naționale. Goga se dedulcise însă la funcțiuni ministeriale și - cerea - mărturisește Vaida-Voevod în memoriile sale - fuziunea imediată a P.N.R. cu gruparea generalului Al. Averescu, Partidul Poporului. Ceea ce Maniu, Vaida-Voevod, Al. Mihali, Mihai Popovici și alți lideri ardeleni refuzau. Atunci Goga, în 1920, convingîndu-i pe Vasile Goldiș și pe Tăslăuanu să i se alăture, trece în partidul lui Averescu, ajungînd, toți trei, miniștri, în martie 1920 (pînă
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
Gheorghe Grigurcu Există unele creații pilduitoare pentru popoarele ce le-au produs, în măsura a le aproximă destinul. Odiseea pentru neamul de navigatori al grecilor, Eneida pentru poporul de cîrmuitori al românilor, Robinson Crusoe pentru cel cu impulsuri de civilizatori al englezilor etc. Care ar fi o asemenea
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
Gheorghe Grigurcu Există unele creații pilduitoare pentru popoarele ce le-au produs, în măsura a le aproximă destinul. Odiseea pentru neamul de navigatori al grecilor, Eneida pentru poporul de cîrmuitori al românilor, Robinson Crusoe pentru cel cu impulsuri de civilizatori al englezilor etc. Care ar fi o asemenea creație emblematica pentru noi, românii? Miorița? Fără a se deroba de la aprecierea ca atare a celebrei balade, Sergiu Pavel Dan
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
important, ar fi considerabil știrbite. Opinii coroborate printr-un citat din N. Iorga: "Fără unirea în credința cu Romă nu erau școlile mari din străinătate pentru ucenicii români, aspri în ale învățăturii; nu era mai ales acea școală pentru inimă poporului român, care a fost Romă însăși". Polemismul exegetului ce și-a luat avînt deschide evantaiul următoarei colorate formule comparatist-sarcastice: "îngăduindu-ne o translație comparativa, ne-am putea aminti că, așa cum nu o ținem sus și tare cu eventuala formulă Clasicismul
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
ale Junimii: aceea că nu există salturi în istorie ca și în natură, că progresul este rezultatul unui proces treptat și natural. Delavrancea îi rezumă miezul astfel: "progresul are nevoie de timp, de timp îndelungat, la individ că și la popoare, si firește mai ales la popoare... natură nu proceda prin salturi; deaceea, repedea noastră dezvoltare socială și înzestrarea poporului românesc cu instituțiuni de un liberalism și democratism occidental este un progres silit, anormal și vătămător; responsabili de acest rezultat este
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
salturi în istorie ca și în natură, că progresul este rezultatul unui proces treptat și natural. Delavrancea îi rezumă miezul astfel: "progresul are nevoie de timp, de timp îndelungat, la individ că și la popoare, si firește mai ales la popoare... natură nu proceda prin salturi; deaceea, repedea noastră dezvoltare socială și înzestrarea poporului românesc cu instituțiuni de un liberalism și democratism occidental este un progres silit, anormal și vătămător; responsabili de acest rezultat este generațiunea de la ^48, o generațiune de
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
treptat și natural. Delavrancea îi rezumă miezul astfel: "progresul are nevoie de timp, de timp îndelungat, la individ că și la popoare, si firește mai ales la popoare... natură nu proceda prin salturi; deaceea, repedea noastră dezvoltare socială și înzestrarea poporului românesc cu instituțiuni de un liberalism și democratism occidental este un progres silit, anormal și vătămător; responsabili de acest rezultat este generațiunea de la ^48, o generațiune de ideologi". Delavrancea combate, desigur, această idee (ea apare prima dată încă în timpul revoluției
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
ideologiei îngemănate a incompetentei, veleitarismului și minciunii, ne răcim gură de pomană. Într-o străfulgerare nu lipsită de prost gust, Ion Iliescu făcea o comparație între acțiunea de inspirație kaghebistă a armatei române, care a tras fără milă în propriul popor, și misterul asasinării lui Kennedy. Că și lui Silviu Brucan, care vede în români o adunătură de "stupid people", istoria începe să-i dea dreptate! Nesimțirea etern-abuzivă a guvernanților e egalata, la noi, doar de cinismul ciocoiesc al legislatorilor. Selectați
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
de tip feudal creează, automat, clientelism și corupție în administrație, favorizâd cu fervoare doar incompetență, lenea și conformismul. Absolut toate legile de funcționare a justiției și a ministerului de interne au caracter represiv, punitiv și incriminator. Ele protejează, declarativ, drepturile "poporului", insă dincolo de coaja subțire a principiilor dai imediat de interesul personal sau de grup. Multă lume s-a arătat indignata de acțiunile de tip Sabin Gherman sau partidul moldovenilor al primarului ieșean, Simirad. Însă mai nimeni nu a vrut să
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
glasnostului. Că la nici o lună după ce Ieltîn a tras cu tunul în parlamentul sovietic Ion Iliescu și minerii săi luau cu asalt clădirea guvernului din Piață Victoriei, e doar un detaliu al cruntului război dus de agenții Moscovei împotriva propriului popor. Șase ani le-a trebuit românilor pentru a se lepăda de Iuda comunistă, dar nici atunci n-au avut noroc. Noul președinte a urmat la milimetru politică antemergătorului, multumindu-se să invite la Cotroceni o camarila pe cât de incompetență, pe
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]
-
invite la Cotroceni o camarila pe cât de incompetență, pe atât de slugarnica și cinica. Fericiți că vreme de patru ani (și apoi încă patru, în virtutea filozofiei că în România n-au fost niciodată alegeri, ci realegeri!) vor huzuri pe banii poporului și vor face învârtelile necesare pentru că urmașii și urmașii urmașilor să nu mai aibă dureri de cap, emanații democrației și-au luat lumea în cap. Convinși că nimeni nu-i va trage la răspundere pentru ce vor face, au omis
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]
-
Măcar din unghiul ascuțit al culturii, avem în fața încă un argument din argumentele temeinice ale românilor de dincolo de munți uniți cu Romă. Români prigoniți că în războaiele religioase, făcuți, cu oroare, papistași, urîți cîteodată mai mult decît paginii. E paradoxul poporului român, atît de tolerant și atît de latin, istoria să-l amestece de secole în oală fierbînd de slovele chirilice și de vorbele de la răsărit, - groază, urîtul, năpasta și mai tot ce-i negativ, în raport cu cerul, lumină, apa, stelele, binele
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
spiritualizate. Spre deosebire de "multiculturalism", care a creat modelul identității de grup, democrația transcendență mondializata va crea un nou individualism. Individul liber nu va mai fi considerat un "signifiant", o funcție, o identiate abstractă, ci o realitate incarnata. Un dialog între indivizi, popoare și culturi este astăzi mai necesar decît niciodată. Dar acest dialog, pentru a fi un adevărat dialog, si nu un alt monolog al Omului Tehnologic, va trebui să fie purtat în limbajul individualităților reale, a indivizilor-eveniment animați de sufletul democrației
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
de Florin Constantiniu, în volumul d-sale, Între Hitler și Stalin (Ed. Danubius, 1991): "Cu germanii riscăm să ne pierdem libertatea noastră, cu rușii se pierde sufletul nostru". Întrucît dinspre Răsărit venea pericolul unei alterări radicale a existenței noastre ca popor, al unui dezastru fără precedent, adică al Răului maxim, nu era preferabila acceptarea momentana a unui Rău mai mic, în măsura a-l contracara pe cel dintîi? În lumina de flăcări distrugătoare a posibilei invazii sovietice, putea fi altfel privită
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
diferite variante. Ceea ce nu-l împiedica a se miră de alianța dintre americani și englezi, pe de o parte, si sovietici, pe de alta, care, după cum a dovedit-o evoluția evenimentelor, s-a soldat cu multe decenii de suferință pentru popoarele înrobite de către cei din urmă, din Estul și centrul Europei... Punctul de vedere al filosofului era unul prudent-patriotic, conservator, astfel formulat: Căci noi românii avem o menire pe lumea aceasta, cît timp Europa își păstrează vechile tradiții culturale. Din moment ce aceste
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
domeniul științelor exacte, si chiar în domeniul istoriei, germanii sînt cu mintea turburata cînd este să-și fixeze conduită politică". Și oare următoarele rînduri nu sînt profetice pe termen lung:"După înfrîngerea Germaniei nu urmează o epocă de înfrățire între popoare pe baza principiilor democrației, urmează organizarea unei viitoare dominații"? Să vedem acum care e concepția ca atare a lui C. Rădulescu-Motru asupra conștiinței etnice, id est a conștiinței de comunitate specifică. Aceasta are trei componente: conștiința de origine, de limbă
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
aripi ca să se înalte; cuvîntul, prin virtualitățile lui de a crea convingeri, spiritualizează tot ce întîlnește în jurul lui. Societatea prinde prin limba conștiința unității sale". Pe fundamentul comunității de limbă, iar nu pe acela de origine, a luat naștere conștiința popoarelor europene că entități distincte, avînd o năzuința spre suveranitate. Conștiința de destin, condiționată, în chip aparte, de factorul cultural, reprezintă încununarea trăsăturilor naționale. Ea e precipitata de războaie și se întrupează în vocația unor conducători cu o capacitate vizionara: "Națiunile
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]