3,471 matches
-
omului. cel mai bun prieten e mort cîteva fire de praf pe masa noastră de șah oraș pustiu victimele Înfometate ale războiului hrănesc porumbeii Mile Stamenkovic Victimele războiului găsesc În ele suficiente resurse de candoare și speranță Încît să hrănească porumbeii, simboluri ale păcii. Dacă nu cumva, asta poate doar În traducerea românească, trupurile lor au devenit, fără să și o dorească, doar hrană pentru păsările cerului. În cele din urmă, se poate spune că kigo-urile nu sînt decît o submulțime
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cuvinte este mai mult o joacă decît o tehnică de compoziție pentru haiku. poiana cu maci somnoros a răsărit un copil din flori cu soacra prin munți - o fac atentă: uite, alta viperă statuie În parc persoană Însemnată - stol de porumbei o avalanșă la doi metri sub omăt sunt cam prost dispus afara ninge - in casa doar eu si vara lui Vivaldi sosește soțul - pe culoar se aude doar fuga lui Bach pân-acum credeam ca vecina-i ușoarăacum văd că
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
comun proprietatea materială de a frapa privirea din exterior. Proiect mai puțin ambițios ori mai ambițios decât a nu știu câta estetică de filosof. Mai puțin, deoarece copitele conceptului ar răvăși răzoarele gustului, unde nu-s îngăduite decât piciorușele de porumbel. Dar poate mai ambițios, dacă, dincolo de inexorabila demistificare a imaginilor, urmărim o mai bună înțelegere a ochiului, a plăcerilor și a onoarei lui. Se va fi înțeles că nu există, pe de o parte, imaginea, material unic, inert și stabil
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în sens hegelian, oarecum în joacă, să nu uităm că suntem contemporani cu toate trei, le purtăm în memoria noastră genetică. Dacă nu sunt rupte legăturile între comportamentele animalului și ale omului, "între creastă și panaș, pinten și sabie, plecăciunile porumbeilor și cele de la balurile câmpenești" (Leroi-Gourhan), cu atât mai puțin sunt rupte între imaginea de ieri și cea de azi. Viața noastră cotidiană ambreiază și debreiază palierele vizibilului și schimbăm punctul de vedere cum schimbăm viteza. Idolul, care vine din
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
alternative alese de astronomi în funcție de filozofia pe care voiau s o susțină. La jumătatea anilor 1960 însă, situația s-a schimbat. Teoria stabilității a fost dărâmată de ceea ce oamenii de știință au crezut în mod greșit a fi excremente de porumbei. În 1965, mai mulți astrofizicieni de la Universitatea Princeton își imaginau ce s-a întâmplat imediat după Big Bang. Întregul univers trebuie să fi fost extrem de fierbinte și de dens, orbitor de strălucitor. Lumina respectivă nu ar fi dispărut pe măsură ce universul-balon
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Oricât de mult ar fi meșterit la el, nu reușeau să-l facă să funcționeze bine. Exista un zgomot de fond - ca paraziții specifici radiofoniei - de care nu reușeau să scape. La început, au crezut că era din vina unor porumbei care lăsaseră probabil excremente pe antenă, însă după ce au alungat păsările și au curățat antena, zgomotul a persistat. Au încercat tot ce le-a trecut prin cap pentru a-l elimina, dar a fost în zadar. Apoi, când au auzit
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ce le-a trecut prin cap pentru a-l elimina, dar a fost în zadar. Apoi, când au auzit de activitatea grupului de la Princeton, și-au dat seama că detectaseră radiația cosmică de fond. Sunetul nu era cauzat de excrementele porumbeilor, ci reprezenta țipătul luminii din urma Big Bangului, prelungit și distorsionat într-un sâsâit șoptit. (Pentru această descoperire, inginerii Arno Penzias și Robert Wilson au primit Premiul Nobel. Fizicienii de la Princeton, dintre care merită menționați în special Bob Dicke și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
asupra dușmanului ca un leu hăituit de săteni, 104 ațâțat, gata să sară, cu gura înspumată, bătându-și coastele cu coada; ca un delfin uriaș de care peștii fug să se ascundă în ungherele mării; ca un vultur care fugărește porumbei și-i ajunge din urmă, țipând; ca un foc năvalnic ale cărui flăcări, bătute de vânt, se zbuciumă și se învârtejesc în arborii pădurilor; sau tot ca un pârjol care gonește lăcustele înspăimântate în ape de râu și caii lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
năpustește asupra dușmanului ca un leu hăituit de săteni, ațâțat, gata să sară, cu gura înspumată, bătându-și coastele cu coada; ca un delfin uriaș de care peștii fug să se ascundă în ungherele mării; ca un vultur care fugărește porumbei și-i ajunge din urmă, țipând; ca un foc năvalnic ale cărui flăcări, bătute de vânt, se zbuciumă și se învârtejesc în arborii pădurilor; sau tot ca un pârjol care gonește lăcustele înspăimântate în ape de râu și caii lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
credinței depline ca vedere în duh și adevăr. De altfel, Sfântul Ioan Botezătorul mărturisește acest „a crede lui” Dumnezeu prin faptele sale, înțelegând că această credință este începutul vederii depline, când spune: „Am văzut Duhul coborân-du-Se, din cer, ca un porumbel și a rămas peste El. Și eu nu-L cunoșteam pe El, dar, Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis:Peste care vei vedea (s.n.) Duhul coborându-Se și rămânând peste El,Acela este
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Centrală și de Est, în țări care au căzut sub dominație sovietică în timpul și după cel de-al doilea război mondial. Dar de ce să acceptăm în mod laș pretențiile despoților că ar fi de fapt democrați? O cobră nu devine porumbel pentru că așa spune stăpînul ei. Indiferent de ce ar pretinde liderii și propagandiștii unei țări, sîntem îndreptățiți să considerăm că o țară este o democrație numai dacă posedă toate instituțiile politice necesare democrației. Înseamnă însă acest lucru că pot fi îndeplinite
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și pentru vorbitorul nespecializat: Ariște (< arie + iște), Arsiștea, Cărbuniști, Căprăriște, Cărpiniște, Cînipiște, Coloniște, Curechiș tea, Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară + -iște), Porumbiștea, Rariștea, Zăpodiștea (< zăpodie, „platou în vîrful unei coline sau al unui munte + -iște). În ceea ce privește tema tîrg, se regăsește și ea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
avea capacitatea de a le asimila, adică de a le româniza, nu este deloc atât de benignă precum o vede personajul lui Cezar Petrescu; în ochii tradiționalistului, pledoaria lui Ionel Florinel este la fel de convingătoare precum ar fi aceea a unui porumbel bucurându-se de apariția, în cuibul său, a unui ou străin, lăsat acolo de un cuc. Adevărul este, ca de obicei, undeva la mijloc. Așa cum am precizat mai sus, o mare parte dintre preluările culinare turcești, rusești, poloneze, grecești, bulgărești
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Mendel anumite carențe de aminoacizi. Unele vitamine sunt hidrosolubile, altele sunt liposolubile. între primele se înscriu cele din grupa B, primul descoperitor fiind Christian Ejkman (1858 - 1930) medic fiziolog olandez și deținător al Premiului Nobel (1929). El a observat că porumbeii de Java, mâncând orez decorticat se îmbolnăvesc. Deducția a fost logică: principiul vital este în învelișul boabelor (1897). A. Takaki observase deja (1882) că boala Beri-beri o au și cei care consumă graminee decorticate. Dar cercetătorul japonez n-a avut
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
descoperitorul legilor hidrostatice ale circulației, scrie un tratat de fiziologie în 8 volume, intitulat Elementa physiologiae (1766). Tot acum apar și primele date de fiziologie a respirației, în deplin acord cu constatarea mai veche a lui Leonardo da Vinci, că porumbelul plasat sub un clopot prevăzut cu o lumânare aprinsă trăiește atâta timp cât arde lumânarea, Lavoisier (1777) presupune că la baza funcțiilor vitale nu stau fenomene supranaturale, ci oxidații biologice cu participarea obligatorie a oxigenului. La scurt timp după ce Lavoisier atrage atenția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se înălțau către bolta cerului, uriașe... sus, se întâlneau crengile verzi, fragede... iar, acolo încă mai era soare... Acolo sus, tremura un vânticel cald... acolo sus era lumină și zarvă, pentru că acolo cânta mierla neagră ca tăciunele, uguiau turturica și porumbelul sălbatec, și ciocăneau ghionoaiele. Jos, pe pământ, prin frunzarul uscat, foșnăiau porcii mistreți. Râmau și răscoleau nepăsători pământul și, când găseau jir ori bureți tineri, grohăiau. În depărtare, în inima codrului, se aude un urlet de fiară... „Oare-i lup
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lipi buzele de sânii ei. Știu doar că ești a mea. Și asta mi-am dorit dintotdeauna. A doua zi, Nieve și Lorelei se întâlniră la castelul Rathfinan ca să discute planurile de nuntă. Stephen și Aidan plecaseră împreună să împuște porumbei de lut. La început Aidan se gândise că Nieve o să-l vrea la castel alături de ea, dar își dădu imediat seama că ea prefera să se ocupe de organizare de una singură. Nu că n-aș vrea să te implic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nu așa (strigase călăul care nu înțelegea cum o victimă își poate lua moartea în propriile mâini) nu te poți tortura singur domnule numai eu stabilesc etapele premărgătoare morții unele extrem de dureroase desigur cei prezenți în fața eșafodului așteptau doar doi porumbei gângureau indiferenți (pene de alb geamăt de roșu freamăt de carne sunetul oaselor măcinate) deodată ha ha ha hohotele condamnatului au fost surpriza serii ulterior au apărut legendele evident dar singura certitudine a rămas sinuciderea călăului 4 iunie 2011 Din
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
atras foarte mult un tablou mare ca mărime, era mare dar și prin sfințenia lui aș spune. Pe acea icoana (tablou) vedeai cum un preot călugăr dădea dintr-un potir Sfânta Euharistie unui monah. Deasupra lor era, sub chip de porumbel, Sfântul Duh. Era atât de măreț și frumos, ca nu-ti mai luai ochii de la el. și cum nu-mi venea sa-l las m-am gândit să-i fac o poză, sa-l iau cu mine în film. Doamne
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
cineva m-ar aștepta pe debarcaderul din Piața San Marco să mă arunce în închisorile de odinioară ale Serenissimei pentru că mi-am îngăduit să confund Veneția cu Xochimilco. La debarcader e noapte. Nu sună orologiul din San Marco și, în locul porumbeilor, roiesc câini printre picioarele noastre. Mergem acasă la Dolores Olmedo să vedem o colecție de tablouri ale lui Diego Rivera. Pătrundem, întîi, într-un parc seniorial, pe care mai mult îl ghicim la lumina farurilor. Atmosferă desprinsă, parcă, din Ghepardul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
s-au rupt lianele, oamenii s-au hotărât să se folosească de păsări. Prima care a fost trimisă a fost o rândunică. Ea a atins cerul, dar n-a avut putere să pătrundă în el. A fost trimis atunci un porumbel. El s-a întors mut. Apoi, oamenii s-au hotărât să se folosească de arbori. Au plantat un eucalipt și au cântat și dansat zile în șir, în jurul lui, ca să-l facă să crească. De câte ori se opreau din dans și
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
plutesc în hainele ușoare de primăvară, pantofii, ciorapii de mătase, părul străbătut de vântul blând, parfumul lor adulmecat de nările mele flămânde, vitrinele spălate de două ori pe zi, zumzetul inconfundabil al Romei, Piazza Navona, Fântâna Fluviilor, ceasul din piață, porumbeii, copiii alergând, terasa plină, abia de mai găsesc un singur loc la o masă, aș bea o cafea, Fântâna celor patru fluvii, apa coborând în șiroaie vesele, Nilul, Dunărea, Gangele, nu-mi amintesc cel de-al patrulea fluviu, îl întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
toi?! vorbesc franceza și eu tresar puternic la o îndepărtată aducere aminte când Ana în această limbă cu totul necunoscută mie spunea unui străin ceva despre mine însumi și eu n-o înțelegeam, fără răspuns rămâne întrebarea mea cu fluviul, porumbeii netemători, obișnuiți cu pașii oamenilor, au învățat și ei umblatul pe jos, încetul cu încetul vor uita zborul, cel de-al patrulea fluviu, îmi sorb cafeaua și mă apropii de fântână, E Rio de la Plata! și bătrânul sprijinit cu mâina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
coborâm la cină, mie mi-e o foame, Excelentă idee! 15 iulie, am adormit pe țărm în miezul zilei și am visat, o deschizătură imensă în aerul alb și undeva deasupra, venind în întâmpinarea mea sculptați în marmură alb-albastră trei porumbei, pluteau fără să zboare, nu erau vii și totuși stăteau în aer fără ca ceva anume să-i susțină, în spatele lor trei îngeri, figuri de copii ai cerurilor, albi, ușori, plutind în aer, nici îngerii nu sunt vii, nu înțeleg cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o muțenie absolută. Deși spera să nu fi fost așa, știa că Clodagh va fi la număr, pentru că sâmbăta stătea Dylan cu copiii. Ashling își înjura memoria, care reținuse toate detaliile pe care i le spusese Dylan despre cei doi porumbei. I-ar fi fost mai bine dacă nu știa nimic. Dar era irezistibil, ca atunci când te joci cu coaja unei răni. Într-o tăcere monumentală, își imagina cum Clodagh se uită admirativ la Marcus și cum el se uită înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]