2,403 matches
-
a trăit și a precedat "vârstei de aur" și ale căror texte au îmbogățit domeniul SF-ului. Vom începe cu Jules Verne, H. G. Wells și Aldous Huxley; apoi, ne vom apleca asupra unora dintre inventatorii temelor clasice menite unei frumoase posterități: Ray Cummings, A. E. Van Vogt, Isaac Asimov, Ray Bradbury și Arthur C. Clarke. În încheiere, vom studia patru autori complecși, care întruchipează modernitatea SF-ului. 1. Câteva repere pornind de la cei trei piloni ai genului Jules Verne (1828-1905) este
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
etc. Aci se vede o definiție mai mult decât un nume vag. Cine voiește să mai știe cum s-a chemat mai înainte acest martiriu eroic, de această victorie ce i-a consacrat numele adevărat ce se cuvenea să aibă. [...] Posteritatea nu-l cunoaște decât după faptele lui ce i se arată în numele ce i s-a dat de la nație. Este un erou drept, virtuos până la ultima consecință? Din gură în gură fama îl proclamă de filiu al aristului Aristide etc.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nume dat de societate în urma unei percepții definitorii pentru un personaj istoric 116. Prin acest "nume" justificat societatea recunoaște faptele cele mai semnificative săvârșite de acea personalitate, un mod de a face, sau o conduită. În cuvintele lui Heliade Rădulescu: "Posteritatea nu-l cunoaște decât după faptele lui ce i se arată în numele ce i s-a dat de la nație"117. Să încercăm să pătrundem în miezul acestei utopii onomastice. Heliade Rădulescu își imaginează că societatea își va "boteza" artiștii în funcție de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
oamenii mediocri și toate nulitățile cu toate geniurile, talentele, facultățile, virtuțile, vocațiunile, pasiunile și însuși vițiurile tuturor. În Adam, ca să zicem așa, a existat și Cain și Abel, și Enoh și Tubalcain, și Noe cu descindenții săi, și Abraham cu posteritatea sa, toate gințile pământului, cu bărbații lor cei mai mari, și cu oamenii lor cei mai mici; Iovii, Moisii, Orfeii, Homerii, Davizii, Pindarii, Socrații, Platonii, toți poeții, toți profeții, toți sapienții, toți oratorii publici, toți oamenii de științe și de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
asupra limbajelor social-politice, Polirom, Iași, 2010. Nietzsche, Jane Chance, The Genius Figure in Antiquity and the Middle Ages, Columbia University Press, New York, 1975. Papadima, Ovidiu, Cezar Bolliac, Editura Academiei, București, 1966. Pavel, Eugen, " Prima bucoavnă tipărită în limba română și posteritatea ei", Dacoromania, vol. III-IV (1998-1999), pp. 217-229. Pénisson, Pierre, J.G. Herder, la raison dans les peuples, Editions du Cerf, Paris, 1992. Perrin-Saminadayar, E. (ed.), Rêver l'archéologie au XIXe siècle: de la science à l'imaginaire, Publications de l'Université de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
adăugată trăiniciei edificiului realizat de cercetători cu renume. N-am făcut decât să mă alătur lor, cu îndemnul către intelectualii care lucrează alături de restul cetățenilor români îndemnându-i că este momentul prielnic ca fiecare așezare să aibă monografia sa, folositoare posterității. Să nu risipim șansa de a le-o întocmi și lăsa zestre despre existența noastră, ca cei care facem de mult parte din comunitatea europeană a civilizației lumii. Cu minusurile pe care le are și le duce cu sine fiecare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
50 Dorința de a fi gazdă / 56 Ulise la Polifem sau curiozitatea batjocorită / 67 Inversarea rolurilor / 75 Visul Nausicăi / 81 Rusticitatea unui porcar / 90 În seara unei zile frumoase / 95 Filemon și Baucis / 96 O teoxenie / 98 Învățăturile poveștii / 105 Posteritatea și avatarurile unui topos / 113 Ospitalitate și dragoste conjugală / 116 Dorința de Itaca / 123 Arhitecturi ale dorinței / 153 Deliciile surprizei / 156 "Doliul rozelor" / 172 Un singur castel. Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea / 189 Pipăitul ospitalității
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și se oprește în apropiere aude murmurul blând al frunzelor deasupra capului său și se minunează de cât de mult se aseamănă freamătul lor cu vorbele: "Bine ai venit, drag călător, bine ai venit!" (Welcome, welcome, dear traveller, welcome!")162. Posteritatea și avatarurile unui topos Există numeroase versiuni, fără a mai pune la socoteală numeroasele opere și balete, care povestesc istoria bătrânilor Filemon și Baucis și această bogată tradiție literară 163 a inspirat, mai ales în secolele XVI și XVII, gravuri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în interiorul ei, un grad de diversitate pe care studiul de față îl relevă. În cazul lui Theodor Rosetti și cu precădere al lui Mihai Eminescu, critica intelectuală este dublată de un filon tradiționalist și de o propensiune către stigmatizarea xenofobă. Posteritatea formelor fără fond va fi marcată de predilecția noilor generații intelectuale (influențate de exegezele lui A.C. Cuza și Nicolae Iorga) pentru stratul vizionar și antisemit al gândirii eminesciene. Acel Eminescu al junimismului clasic este ignorat de cei ce zămislesc mitul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ale legatului junimist. Există, indubitabil, o întreagă mitologie pe care literatura memorialistică a țesut-o în jurul acestei asocieri libere de spirite. În Gh. Panu și Iacob Negruzzi, Junimea își află, în mod strălucit, doi cronicari ce vor desăvârși imaginea în posteritate a cercului din care au făcut parte. Ne parvin, pe această filieră a amintirii, efigiile care oscilează între nostalgie și ironie casantă, ecouri ale unei lumi ce nu mai are decât foarte puține puncte în comun cu România secolului XXI
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
unor Rosetti sau Eminescu va fi marginală. Dincolo de acest cerc al „conducătorilor“, se plasează „guvernanții“ și „executanții“. Dacă primii exercită poziții de autoritate politică de rang secund, cea dea doua categorie îi regrupează pe câțiva dintre cei pe care memoria posterității îi va asocia cu canonul lite rar țesut în jurul Junimii - Mihai Eminescu ori Ioan Slavici. Ceea ce îi definește pe acești „executanți“ este relația de dependență cu cei care le pot oferi, după caz, ocazia unei formări intelectuale în străinătate sau
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
lectura teleologică marxistă, receptarea junimismului din anii de după 1964 duce mai departe sugestiile de lectură ale primului E. Lovinescu, cel din Istoria civilizației române moderne. Plasând junimismul în tabăra „reacționară“, E. Lovinescu deschidea o linie de interpretare extrem de influentă în posteritate. În pofida meritului istoric deținut de junimism în materia descurajării mediocrităților, acesta rămânea, fundamen tal, parte din trunchiul „reacțiunii“. Critica junimistă se situează, sar putea spune, contra sensului progresului istoric. Ea ignoră, în mod fatal, sugerează E. Lovinescu, determinismul ce obligă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pragmatism și reformism, care, la rândul lor, erau rezultatul unei profunde cunoașteri a istoriei. Că acest aliaj sa dovedit la rândul său impur și problematic, abia dacă mai este nevoie să mai adaug: dovadă stă tocmai judecata aspră pe care posteritatea ia rezervato doctrinarului francez.<ref id=”1”>Aurelian Crăiuțu, Elogiul moderației, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 158.</ref> Nașterea acestui liberalism conservator în Franța, ca și aiurea, nu poate fi disociată de ascensiunea religiei politice a socialismului. Anul 1848 în
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
familii politice. În cele din urmă, o aproximare corectă a semnificației juni mismului nu poate fi realizată în absența clarificării relației dintre liberalismul conservator/moderat, pe de o parte, și radicalismul politic de extracție iacobină, pe de altă parte. Memoria posterității este dominată de o schemă de interpretare pe cât de simplă în articulațiile sale, pe atât de influentă în capacitatea ei de a genera „legenda neagră“ asociabilă gândirii conservatoare. În această paradigmă de lectură, câmpul politic de după 1848 poate fi organizat
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
învingă în mod durabil civilizația, și în lupta acestor două elemente nu încape îndoială al cui va fi viitorul!<ref id=”1”>Ibidem, p. 500-501.</ref> Formele fără fond Progres și adevăr Puține texte din cultura română au avut o posteritate mai încărcată decât articolul lui Maiorescu, În contra direcției de astăzi în cultura română. Și poate că Maiorescu ar fi anticipat el însuși cu dificultate poziția canonică pe care o va deține în imaginarul intelectual românesc campania sa de la 1868. Laconic
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ultimei generații care lucrează, în 1913, alături de Titu Maiorescu, în circumstanțele Păcii de la București, el însuși gânditor politic care duce mai departe, cu fidelitate și obstinație, campaniile Junimii după 1920, Filitti este vocea unei lumi excentrice în raport cu direcțiile postbelice dominante. Posteritatea Junimii este marcată în plan ideologic, odată cu Ioan C. Filitti, de un gust al cenușii și al zădărniciei. Marile ei bătălii au fost pierdute, iar lumea de astăzi nu pare să mai păstreze decât memoria îndepărtată a unui proiect de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de onoare”. Un liberal, D. Brătianu, declara despre același Maiorescu, un nomina odiosa, că „este din opincă și trebuie să muncească pentru a trăi”. Tacit spunea că îndepărtarea mărește respectul, iar scurgerea timpului crește prestigiul unor personalități. Cu toate acestea, posteritatea critică a lui Maiorescu și a „Junimii” a înregistrat nu doar discipoli, ci, mai ales, adversari (două tarafuri de hagiografi și iconoclaști, cum plastic se exprima cercetătorul ieșean Dan Mănucă), între contestatarii din perioada interbelică numărându-se, exempli gratia, L.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fim bine înțeleși: eu nu sunt indignat că Tolstoi a fost așa cum a fost, ci sunt indignat că există un document care îl arată pe Tolstoi așa cum a fost, scris de însuși Tolstoi" (p. 32). Demnitatea artistului trebuie apărată în fața posterității: "Când moare artistul dintr-un om, ceea ce rămâne este îngrozitor de coborât și lipsit de sens". Astfel că o verificare a propriei imagini prin prisma jurnalului obligă la evitarea eventualelor "pasiuni josnice sau a unei rătăciri nedemne de spiritul" nobil al
Beneficiile nevrozei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12518_a_13843]
-
pietros, viforos, pentru moți,/ pentru cei săraci și goi, pentru toți.../ și-ai despicat în două istoria,/ țăran de cremene/ cum n-a fost altul să-ți semene/ Horia!". Pe fundalul social pe care e proiectat, personajul mitic se multiplică, posteritatea sa fiind de natura colectivității insurgente a oropsiților. Duhul său răzvrătit apare sub alte măști, se rostește prin alte guri: "te-ai ridicat, peste mormînt, mai dîrz, mai tare.../ și te-ai însutit,/ te-ai înmiit,/ necontenit,/ ca iobagii-n
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
avea însă din belșug poeți și oameni inspirați, pentru a slăvi fapte bune, iar nu pentru a lua apărarea fărădelegilor (...) Dacă toate acestea ți se par basme și poezie, îmi vei îngădui, de bună seamă, Aper, lucrul următor: în ochii posterității. Homer nu se bucură de mai puțină prețuire decât Demosthene, iar gloria lui Euripide și a lui Sofocle nu este cuprinsă în hotare mai înguste decât aceea a lui Lysias și Hyperides. Vei întâlni astăzi mai mulți oameni care să
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
scriitoarea a "prins" omul viu, suspicios, polemic și a scos tot ce era mai bun din experiența acestei întâlniri. A creat, s-ar zice, un muzeu kinetic, cu panouri pe care rulează filme și casete care pot fi ascultate, pentru posteritate. Așa stau, însă, în realitate, lucrurile? Dacă o structură își atingea, în cea mai mare parte, scopurile, de ce a mai trebuit ea, ulterior, îmbunătățită? Ce rost mai are reeditarea din 2004 de la editura Paralela 45? Mai ales că noua versiune
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
cecități e și mai vizibil în alcătuirea dosarului de repere critice despre receptarea lui Bacovia, o diagramă fără aproape nici o relevanță, o suită de extrase care nu e în măsură să sugereze măcar, necum să releve extraordinarul fenomen critic al posterității bacoviene. Dar cred că îi cer prea mult. a fost într-o continuă, vertiginoasă urcare, fără sincope din deceniul șapte încoace " o evoluție estetică extraordinară a receptării, pe care nu o pot compara decât cu aceea a lui Mircea Eliade
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
fost într-o continuă, vertiginoasă urcare, fără sincope din deceniul șapte încoace " o evoluție estetică extraordinară a receptării, pe care nu o pot compara decât cu aceea a lui Mircea Eliade, din alt plan și cu alte conotații, deși acestuia posteritatea mai recentă i-a proiectat umbre politice dezavantajoase, de al căror efect Bacovia a fost ferit (încă nu i s-a intentat un proces politic sau moral, deși s-ar putea, nu fără dezvăluiri insolite; niciodată nu e prea târziu
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
comparabile. Să cataloghez pentru curioși și pentru pasionații subiectului cărțile de critică și de istorie literară apărute, în speranța că nu mi-a scăpat nici una (Mircea Coloșenco, în bibliografia critică a ediției sale, este extrem de superficial și lacunar): ciudata broșură Posteritatea lui Bacovia și Istoria" lui G. Călinescu (eseu polemic) de optzecistul americanizat Alexandru Buican, Ed. Științifică, 1994; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică, Ed. Dacia, 1994; Ioan Milea, Lecturi bacoviene, Ed. didactică și pedagogică, 1995; Daniel Dumitriu, Bacovia după
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
stă de strajă titlul filmului Omul de fier. Urmează o frază plină de înțelesuri, reținută din "Le Monde", aparținând regizorului A. Wajda. Ea ține loc de mărturie de credință pentru diarista care își asumă investitura dată, aceea de a lăsa posterității semnele unei istorii grave pentru Estul Europei nelibere. Intenția publicării e, deci, de la sine înțeleasă. Investitura era resimțită ca venind de la "puteri fantastice - spune autoarea, emblematic - care mă delegau în fața istoriei cu transmiterea a ceva mai puternic decât arta cinematografică
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]