2,626 matches
-
lignitului, unde n’are loc să se așeze o mână de omăt, atâta e anormal de cald, doar pentru a produce ceva curent electric menit nepoluantului tramvai. Ce spune asta? Nimic altceva decât că suntem egoiști, văzând poluarea doar În preajmă, În oraș, și pe care În loc s’o ucidem o trimitem oleacă mai Încolo... Uitând că poluarea n’are frontiere. Și mai e ceva: Motorul, pe autobuz ori În centrala electrică care alimentează un tramvai, nu face altceva decât să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din spice o cunună cu o cruce la mijloc și se întorceau în sat, cântând cântecul cununii, de la holdă până la casa gazdei unde erau așteptate cu masă întinsă și cu fluerași. Se încingea petrecere până în zori. Gospodarul păstra cununa până în preajma semănatului de toamnă când recupera boabele din spice, le ducea la sfințit la biserică și apoi le amesteca cu restul semințelor ce urmau să fie puse în pământ pentru recolta anului viitor. CAPITOLUL IV Ciocârliile satului Motto: ...Și să cânți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fiind arestat și întemnițat în anul acela, ca agitator, la Câmpu-Lung Muscel. Cei ce l-au cunoscut ne povestesc despre el că era un bărbat voinic, cu o statură herculeană, cu privire pătrunzătoare și întotdeauna înnegurată, impunând respect celor din preajmă. Datorită faptele sale reprobabile, autoritățile vremii, mai ales jandarmii unguri au fost puși pe jar. Foaia Poporului» organul de presă de limba română, cea mai citită de oamenii din Țara Oltului la vremea aceea, foarte pornită împotriva isprăvilor lui Andrei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lui pe sub nasul jandarmilor înarmați până-n dinți și se ascundea fie în pădure, fie în turla bisericii din Oprea, fie în casa preotului Victor Vulcan, fie în șura soră-si Marina, fie la vreuna din drăguțele de prin satele din preajmă. Ba într-una din seri, a intrat la Secția de Jandarmi din Arpașu de Jos, le-a subtilizat, fain-frumos, godacul din coteț, l-au tăiat, l-au tranșat și au agățat o halcă de carne proaspătă chiar în pridvorul clădirii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pantalonilor brănișteriu brigadier silvic briftaș pungă mică din piele pentru bani brotărie cuptor pentru copt la sobe bruș bulgăre buboi furuncul bubou haină de lână piuată buchie literă buctat greșit budihala sperietoare budului(a) a căuta un obiect pierdut prin preajmă bulz mămăligă în brânză prăjită pe jar bumb nasture bumbariu îmbufnat bumben înțepenit, rece buna, bunu bunica, bunicul bundăhaină îmblăită buștină ceață butuc buștean C canapei canapea ce se strânge ziua cale drum îngust de hotar căldărit amețit, beat cănceu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
unii din pasagerii noștri. Unul dintre ei consumând și vin și bere, o cam luase la bord și având chef de vorbă devenise motivul de râs și voie bună al tuturor. Până și niște câini costelivi care se aflau prin preajmă erau chemați de chefliu, care se arăta foarte binevoitor împărțindu-le biscuiți și uneori întărtându-i. Lasă câinii în pace!se aude strigătul patronului acelui restaurant. Unde te crezi? În autocar, răspunde chefliul prompt în râsetele celor din jur. ─ Vezi-ți
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
un pod al holului neacoperit, unde se putea urca pe o scară; mai la vale, cu fața spre stradă, o atenansă, compusă dintr-o bucătărie, o cancelarie și un dormitor pentru băieți, care avea și ea o cuvenită fântână în preajmă. În spatele casei, mai aproape sau mai departe, erau coșere cu porumb, cotețe pentru găini, staule și grajduri pentru vite și porci, iar gardurile parte din nuiele împletite, parte din scânduri bătute, ca la munte, de-a lungul. Desigur, Eminoviceștii se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
iubirii îi dădea de veste, întocmai ca cel al lui Evtușenko: știa că i se va întâmpla ceva, dar nu știa ce, mai exact presimțea, știa că se apropie furtuna, dar nu știa dincotro. O intuia însă, o adulmeca prin preajmă cu extraordinarul său simț, întocmai ca Evtușenko, în tren, călătorind spre mare; o simțea după mirosul sărat, dar neliniștea că nu știa cum arată îi dădea fiori: "Spuneți-mi/ când va fi?/ Și cum e, oare?"/ "Îți vei răspunde singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mini-revista editată de "Jurnalul Național" aduce sumedenie de mărturii ale prietenilor de suflet, ale femeilor ce i-au trecut prin viață, ale confraților din alte țări, toate scrise cu drag, din inimă, cu bucuria de a-i fi fost în preajmă, de a-i fi împărtășit crezul poetic și cu imensul regret al precipitatei despărțiri. Sunt pagini menite să rămână într-o necesară addenda la istoria literaturii române. Deși nu lipsesc exagerările și post-politizările forțate, uneori până la ridicol. Aflăm, astfel, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la necropsie s-a descoperit altceva: nu embolie, ci stop cardiac datorat stării precare a cordului. Inima lui beteagă n-ar fi suportat nici anestezia pentru scoaterea unei măsele, Dacă aceste informații, provenind de la cei ce i-au fost în preajmă, se confirmă, ar fi vorba de o culpă medicală, fiindcă anestezicul se alege și se dozează în funcție de rezultatul unor obligatorii investigații prealabile. Apucase să achite taxa pretinsă de clinică: 1000 de euro. În poemul "Doina", Cezar întreabă și se întreabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lui Nichita, pe Calea Victoriei, bustul lui Marin din fața Naționalului craiovean (care-i și poartă numele), cu acele semi-surâsuri înghețate în piatră și bronz, validează un pariu câștigat cu posteritatea, strecurându-ți insidios întrebarea "oare chiar le-am fost cândva în preajmă?" Cu Marin, în studenție, am schimbat paltoanele dăruite de Asociația studenților (al lui îi era prea lung, al meu mi-era scurt) și nu mi-a lăsat, în vreun buzunar ori cută a căptușelii, rețeta gloriei soresciene... Într-o carte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
trudă dormeam obosit: Era despre ziuă: soția-mi iubită Stătea lângă mine... un vis, vis cumplit! Văzui în bătrâne, păduri depărtate, Părea că mă aflu, eram călător; Dar calea pierdusem, pe ramuri uscate Cânta cucuveaua cu glas cobitor. Copacii în preajmă-mi păreau că-nviază; Din toată tulpina un geamăt ieșea; Flămândă, cumplită, vedeam că-mi urmează O ceată turbată de lupi ce urla. Și eu fugeam iute, fugeam cu grăbire. Dar locul sub mine de sânge-nchegat Silințe-mi zadarnic puneau
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
acei Filipi, din luna noiembrie, care se țin pentru a te feri Dumnezeu de lupi. Și nici n-am mai luat în râs sfaturile bunicii. TURTĂ DULCE Era pe la începutul lunii octombrie. Coborâse peste Valea Siretului, peste câmpia întinsă din preajmă, peste dealurile molcome și terasele râului, o toamnă de aur, bogată, blândă, liniștită, cochetă, încărcată cu toate darurile pământului. Mă aflam în primul an de după absolvirea Liceului "Nicu Gane" din Fălticeni, profesor suplinitor la Școala din Probota. Îi spusesem gazdei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și literatură, memorii, eseuri, filozofie etc., vrând să recupereze ceea ce credea că a pierdut, fiindcă și liceul îl făcuse la seral. De la lumea cărților am pășit, cu prudență, și la cartea cea mare a vieții noastre și a celei din preajmă fără a ne lansa și aventura în judecăți politice. Și aceasta cu atât mai mult cu cât atât eu cât și Ea care m-a și avertizat, chiar din prima zi eram convinși că se putea să ne fi instalat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care ne-a plăcut și care a dat zilelor de tabără o notă aparte de seriozitate, disciplină, prestanță. De obicei, programul nostru de activitate cuprindea: expuneri, dezbateri, excursii, timp liber, întreceri sportive la volei și tenis, plimbări pe potecile din preajmă, discuții libere la o terasă cu bere din incinta campusului, unde membrii celor 11 delegații se întâlneau după propriile lor preferințe, la un ceas de taifas. Prelegerile se țineau, de obicei, dimineața între orele 9-12, de către diverse personalități care soseau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ridicat în secolul al XVII-lea și închinat savantului Olaus Rudbeck (1630-1702), anatomist și botanist celebru, supranumit de urmași "geniul Renașterii"; acesta i-a fost profesor tânărului student Carol Linné; casa acestuia a fost transformată în Muzeul Linné, iar în preajmă sunt grădinile sale botanice, cu peste 1600 plante diferite. Urmaș și adept al lui Rudbeck, Carol Linné (1707-1778) a elaborat și fundamentat teoria că plantele, întocmai ca și animalele se înmulțesc pe cale sexuală. În celebrele sale lucrări "Systema naturae" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pictat într-o manieră clasică întreg interiorul bisericii din Oprișeni, de lângă Fălticeni. Și, chiar după ce-a absolvit studiile de specializare din Franța și s-a stabilit definitiv la București, a revenit aici la socri, la Fălticeni, dar și-n preajma târgului, la Oprișeni, unde s-au stabilit pentru odihna de veci părinții lui, în curtea bisericii pictate de dânsul. Pentru toate aceste motive, maestrul s-a decis, în amurgul vieții sale, să dăruiască orașului Fălticeni întreaga sa operă artistică, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și alte două, alături, de-o parte și de alta primeia. Când i-am văzut această impozantă și extravagantă pălărie, de cawboy, l-am și poreclit în gând "șeriful". Și așa i-a rămas numele, cât ne-am aflat în preajmă. Și, slavă Domnului, că ne-am aflat mai mult decât ne-am fi așteptat până când el avea să ne spună numele lui adevărat. Omul avea o față mare, rotundă, roșcovană, cu fălci puternice, ca de haiduc. Ochii mari și albaștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a plăcut. Când ne-am întâlnit și v-am privit, am simțit această energie pozitivă, care a pătruns și m-a străbătut ca un flux nevăzut. Această energie stimulează producția de serotonină, atât în dumneavoastră, cât și în cei din preajmă... Ce este serotonina? E o substanță care îmbunătățește, întărește sistemul nostru imunitar, starea generală. Serotonina ne face să ne simțim mai bine, mai liniștiți. Și degajăm în jurul nostru acest flux care antrenează, influențează și pe cel din preajma noastră. Aveți, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
întărește sistemul nostru imunitar, starea generală. Serotonina ne face să ne simțim mai bine, mai liniștiți. Și degajăm în jurul nostru acest flux care antrenează, influențează și pe cel din preajma noastră. Aveți, prin urmare, această calitate: să răspândiți în cei din preajmă o anumită bunătate, liniște, încredere, voie bună, stare generală de bună dispoziție... Sunteți medic sau ... biolog? Nu! Nu, nici una, nici alta... Dar am citit despre acest lucru și am simțit adevărul acestor spuse. Dumneavoastră nu vi s-a întâmplat, cândva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
spre miazăzi, pietruit, bun. Dar, ocolim puțin. Ajungem, astfel, în satul său, Chișoda. Într-un pâlc de copaci zărim o căsoaie mare, din piatră, cu 7-8 odăi, cu acoperiș din olane, cu o bucătărie de vară, cu șură mare în preajmă și magazie de lemne toate împrejmuite cu un gard înalt din plase de sârmă și stâlpi de beton. Cu ce v-ați ocupat? Am lucrat în comerțul exterior. Am umblat la vremea mea prin toate țările socialiste. Și, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
își aminti de ceva și zise: Mă întrebați dacă-s fericit?... Eu n-am fost fericit niciodată... Toată viața mea a fost o luptă, o zbatere. Dar cred în fericire și fericirea înseamnă să le aduci bucurii și celor din preajmă. Așa, bunăoară, am fost fericiți câteva ore... Fericirea cred că-nseamnă libertatea și capacitatea de-a face ceea ce-ți place fiindcă atunci dai și randamentul maxim... Bineînțeles că în acest "ceea ce-ți place" se mai include o condiție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de mesteacăn, la 1877-1878; se mai găseau și niște coarne de fier, purtate în Evul mediu, la gât, de către robii de pe moșia mănăstirii Slatina de la acești "robi cu coarne", porecliți și asemuiți cu "niște draci", s-a născut satul din preajmă, care se cheamă Drăceni. Persoanele de la care au fost achiziționate aceste piese de muzeu erau, uneori, prezente în "Buletinul Muzeului" Suceava, care apărea și se răspândea în țară între anii 1916-1919. În anul 1934, Vasile Ciurea a alcătuit și tipărit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Maramureș? Unii istorici susțin că Dragoș ar fi stat, câtva timp, la Câmpulung. Și, abia după câțiva ani, s-ar fi mutat și instalat la Baia, târgul din capul șesului, care s-a numit inițial Moldova, după numele apei din preajmă. Și că numele Baia i s-ar fi dat după invazia tătarilor. Și cu acest nume s-a păstrat până azi! La această dată, în 1959, Câmpulungul care primea statutul de târg, sub austrieci, la 1795 avea circa 7-8 mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
epoca interbelică și venea și ședea aici, vara acea Căsuță Albă, din lemn de mesteacăn, unde-au răsunat prima oară versurile cântecului: "La căsuța albă / Sunt atâtea flori la ferești..." Lui Bițu, noua gazdă de pe strada Deea cu liniștea din preajmă, cu foșnetul molcom al pădurii de-aproape, cu oamenii blânzi și seini i-au plăcut de cum le-a văzut. A îndrăgit dintr-o clipită și casa de pe Deea și locurile încântătoare, și pădurea ademenitoare spre care da tocmai fereastra camerei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]