2,965 matches
-
LR, XXVIII (1970), nr. 2, pp. 126-127. 26, 27. Ecaterina Teodorescu, în Propoziția subiectivă, p. 8, nota 8 ș.u. RELAȚII DE DEPENDENȚĂtc "RELA}IA DE INTERDEPENDEN}|" 28. În enunțuri dubitative imperative conjunctivul are autonomie și, în consecință, poate construi predicatul unei propoziții nedependente: „Mai bine ia cornul și sună într-una / Să suni până mor, către cerul senin...” (Șt.Aug. Doinaș) 29. Fapt ce determină pe Marina Rădulescu, art. cit., să înscrie între relațiile de interdependență și unele relații de dependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
agramatismul, în care, pe lângă pronunție, este tulburata și structura lingvistică. PĂrțile de vorbire nu sunt folosite corect în propoziție și în frază pentru că micul școlar nu respectă regulile gramaticale. În vorbirea acestor copii sunt frecvente propozițiile eliptice de subiect și predicat, sau propozițiile exprimate printr un singur cuvânt, ori propozițiile exprimate cu ajutorul onomatopeelor. 7 Dacă dislaliile de evoluție sunt excluse din patologia limbajului, dislaliile organice fac, în special, obiectul terapiei logopedice. Această categorie a dislaliilor se datorează unor modificări anatomice sau
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și propozițiile sunt adesea incomplete și incorecte, cu enunțuri scurte, chiar eliptice. Construcția frazelor este defectuoasă din punct de vedere gramatical datorită lipsei acordului între părțile de vorbire, fapt reflectat de formularea întrebărilor. Se mai observa: omiterea subiectului sau a predicatului, repetarea subiectului/predicatului la sfarsitul frazei etc. În general, elevii cu deficiență mintală nu folosesc până în clasa a IV-a propozițiile secundare sau, chiar dacă le folosesc, ele au o structură simplă. De asemenea, există o coexistența a formelor corecte și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
adesea incomplete și incorecte, cu enunțuri scurte, chiar eliptice. Construcția frazelor este defectuoasă din punct de vedere gramatical datorită lipsei acordului între părțile de vorbire, fapt reflectat de formularea întrebărilor. Se mai observa: omiterea subiectului sau a predicatului, repetarea subiectului/predicatului la sfarsitul frazei etc. În general, elevii cu deficiență mintală nu folosesc până în clasa a IV-a propozițiile secundare sau, chiar dacă le folosesc, ele au o structură simplă. De asemenea, există o coexistența a formelor corecte și incorecte (în exprimarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
care trăgea trăsura [e1'] v. 12: Gardienii se pot apropia [e2'] v. 13: Ei îi găsesc pe deținuți morți cu trupurile ciuruite de gloanțe [e3'] Construcția gerunzială din P8 [e1] permite exprimarea anteriorității unui enunț și deci o înlănțuire de predicate succesive. Astfel este introdusă o succesiune temporală de acțiuni și de legături de la cauză la efect (cum nu este totuși cazul circumstanțialului din P5). Cu acest tip de construcție intrăm într-un domeniu care va fi abordat ceva mai departe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
descrie și el acest fapt, rămînînd în cadrul înlănțuirilor frastice: Majoritatea frazelor nu sînt izolate, ci înlănțuite de altele; o frază aduce o alta, o declanșează; și punctul în care se sfîrșeste o frază este adesea noțiunea inițială a frazei următoare; predicatul celei dintîi devine subiectul celei de a doua, și așa mai departe; sau, în alte cazuri, unul și același subiect primește o serie de atribute succesive. (1928: 30) 2.2. Tipurile de progresie tematică Putem deosebi două mari tipuri de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
verb. Ea este la fel de completă ca oricare alt enunț verbal" (2000: 150). Atît timp cît acest tip de enunț a fost considerat "frază verbală deficitară de verb, natura sa specifică nu putea deveni evidentă" (2000: 157). În special faptul că "predicatul frazei nominale, chiar dacă este adjectiv, are o valoare esențială și exprimă o parte integrantă a ființei subiectului" (2000: 158). T14 exploatează din plin această valoare semantică ce depășește cazul particular al limbilor vechi și al irlandezei din Kerry citate de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
iar pentru propozițiile implicitate care participă la sensul enunțului de suprafață: e0, e00 etc. Din propoziția clasică vom păstra legătura dintre obiectul discursului ("subiect" sau "temă") și ceea ce se spune despre el cu ajutorul (enunț verbal) sau nu (enunț nominal) unui predicat verbal. La aceste două tipuri de unități elementare trebuie adăugate enunțurile monoreme de tipul "Bravo!", "Drace!" sau "Tu?" 2. Am fi putut vorbi mai curînd de clauzulă decît de propoziție-enunț. Punînd în opoziție "sintaxa de recțiune" și "sintaxa de presupoziție
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și La Carrières-sur-Seine (constituent periferic, în poziție de temă proprie, care răspunde la întrebarea referențială Unde?), apoi a unui subiect gramatical: se și Dl. Bresnu (în poziție de temă și care răspunde la întrebarea Cine?). Urmează, în poziție rematică, un predicat de acțiune (răspuns la întrebarea Ce?). Sau, mai simplu din punct de vedere sintactic, primele două fraze-propoziții din T10 încep cu o temă: Un necunoscut și Dujardin (răspuns referențial la întrebarea Cine?) și continuă cu un predicat (Ce?) și cu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
poziție rematică, un predicat de acțiune (răspuns la întrebarea Ce?). Sau, mai simplu din punct de vedere sintactic, primele două fraze-propoziții din T10 încep cu o temă: Un necunoscut și Dujardin (răspuns referențial la întrebarea Cine?) și continuă cu un predicat (Ce?) și cu o indicație de loc (răspuns la întrebarea Unde? integrat într-un mod mai mult [P1] sau mai puțin [P2] strîns în sintagma nominală). Din punct de vedere enunțiativ [B], frazele-propoziții P1-e1 și P2-e2 din fiecare din cele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Stîncă tare și masivă Pasul Ursului Are totul ca să placă 13. Conotațiile euforice pe care le vehiculează cele trei adjective din primele două rînduri (enunțuri descriptive) orientează argumentativ cititorul în direcția dorinței de a se duce într-un asemenea loc. Predicatul verbal final generalizant Are totul ca să placă face implicit loc destinatarului: Are totul ca să [vă] placă sau să placă [tuturor]. ORarg [C1] apare astfel la finalul frazei tipografice, pe baza derivării unei valori ilocuționare [C2] de recomandare care dă descrierii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vorbirii, este identificabilă mai întîi la nivelul enunțurilor minimale. Am văzut că teoria ilocuționară localizează partea descriptivă a enunțurilor în conținutul propozițional (p) peste care se aplică marca forței ilocuționare F(p). Un subiect căruia i se atribuie minim un predicat constituie baza unui conținut propozițional. A vorbi de "decor verde" și de "stîncă tare și masivă" (T19) pentru a califica un perete de escaladă înseamnă a face o afirmație descriptivă despre un obiect al lumii, legată inseparabil de actul ilocuționar
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
parte a întregului (pd2): T67 un tip destul de înalt [pd1], cu părul roșcat [pd2]... Se îmbracă țipător [pd3] și fumează trabucuri [pd4]. Propozițiile-enunțuri pd3 și pd4 sînt de ordinul acțiunii. Ele corespund unui mod de descriere prin acțiune, recurgînd la predicate funcționale ale obișnuinței. A descrie un personaj prin acțiuni prezentate ca obișnuite înseamnă a face din ele proprietățile persoanei sau personajului. Din pd3, interlocutorul britanic trebuie să deducă: el este (proprietate) vulgar, iar din pd4: este un fumător de trabucuri
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Rhèma înseamnă "ceea ce se spune" despre temă (numită și "comentariu"), ceea ce enunțul aduce nou (notat și cu termenul de "focus") și-i motivează enunțarea. În tezele din 1929 ale Cercului lingvistic de la Praga, Mathesius opune diviziunea formală în subiect și predicat gramatical diviziunii sale din fraza cehă în "temă și enunțare" (1969, p. 30). Am fi ispitiți să scriem remă-enunțare dacă riscurile confuziei terminologice n-ar fi mai mari decît cîștigul. 8 Cercul lingvistic de la Praga și-a dat numele de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de ființe perfide, imbecile, naive... pe care să o putem delimita a priori. În plus, prin folosirea în incidentă a substantivelor de calitate, atribuirea acestor substantive unui individ trebuie să fie justificată printr-o legătură semantică între acest individ și predicatul care îi este atribuit: în monologul lui Figaro, Contele nu este perfid decât asociat unui enunț în care "râdea citind". Astfel, substantivul de calitate este strâns legat de subiectivitatea enunțiativă și de actele de enunțare individuale. Este de ajuns să
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
folosirea în incidentă: evaluarea negativă pe care incidenta o asociază unui individ este inseparabilă însăși de conținutul unei anumite enunțări în care se produce; incidenta indică faptul că procesul evocat prin enunț se produce în detrimentul actantului asociat adjectivului. Prin urmare, predicatul trebuie să fie marcat în mod negativ. În afara unor situații speciale, nu putem spune: * A fost recompensat, nefericitul de el! Este nevoie de un predicat cu orientare opusă: Este ruinat, amărâtul de el! Din punct de vedere referențial, grupul nominal
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
indică faptul că procesul evocat prin enunț se produce în detrimentul actantului asociat adjectivului. Prin urmare, predicatul trebuie să fie marcat în mod negativ. În afara unor situații speciale, nu putem spune: * A fost recompensat, nefericitul de el! Este nevoie de un predicat cu orientare opusă: Este ruinat, amărâtul de el! Din punct de vedere referențial, grupul nominal din incidentă nu denotă în sine niciun obiect; el doar reia substantivul anterior. Vom spune astfel că nu are autonomie referențială, deoarece nu denumește ceva
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
avantaj să vină în porturi"235; afirmație pe care enunțătorul o motivează apoi prin cel de-al doilea vers. Operațiunea enunțiativă pe care din nefericire o implică poate fi analizată astfel: (1) enunțătorul îi atribuie subiectului (aici Trădătorii păgâni) un predicat ("au venit în porturi"); (2) el asociază acestei relații un implicit, în sensul că Păgânii au crezut că e bine să procedeze astfel; (3) el stabilește o discordanță între acest element implicit și situația pe care o prezintă în versul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Păgânii au crezut că e bine să procedeze astfel; (3) el stabilește o discordanță între acest element implicit și situația pe care o prezintă în versul următor: vor muri cu toții. Cu alte cuvinte, contrar așteptărilor, nu subiectul din frază, ci predicatul va avea consecințe supărătoare. Conținutul implicit, ideea pe care Păgânii o aveau la sosire, trebuie reconstituit de către destinatar plecând de la cunoașterea valorii lui mar și a contextului. Aici din nefericire are o interpretare "păgubitoare" (Păgânii sunt victime ale procesului); în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
subiectul este, prin definiție, un element care domină domeniul sintactic în care apare (în frază sau în grupul nominal), în cazul de față subiectul pare să fie dominat de elementul verbal. Dacă scriem penele fremătau sau fildeșul scânteia, desemnăm un predicat de tip procesiv pentru obiecte stabile (penele, fildeșul...); dacă scriem o scânteiere a fildeșului sau un freamăt al penelor, punem în prim-plan procesul în sine sau mai degrabă impresia provocată de acest proces, subiectul devenind mai mult o caracterizare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fiind contextul creat de prima frază, cea de-a doua este în întregime rematică. Opoziția "temei" și "remei" nu trebuie confundată cu noțiunea sintactică de "temă" care, în principiu, nu depinde de context. Într-o frază se distinge adesea "tema" predicatului sau a "trimiterii", adică ceea ce este spus despre temă. Fie următoarele trei fraze: (1) Paul, el a băut două sticle; (2) Paul a băut două sticle; (3) El a fost băut două sticle. Din punct de vedere sintactic, în (3
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
corbul fiind împăiat, domnul cu gambetă era ventriloc". Imaginea nebunului este și aici o imagine a omului comun, care se lasă înnebunit, fascinat de fals, de ceea ce e contrafăcut și tinde să confunde spectacolul cu realitatea. Exprimarea lapidară, cu elipsa predicatului în structura enumerativă conduce și ea la impresia de proces-verbal care înregistrează sec informația. Pasărea neagră se transformă dintr-un simbol cultural într-o emblemă a unei lumi răsturnate și titlul descriptiv pune-n evidență destructurarea simbolului, reducerea lui la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aparențele de onestitate diferite ticăloșii. Acesta este laitmotivul românului realist/naturalist, care are ca obiectiv să pătrundă și să dezvăluie realitățile în profunzime. Lumea esențelor se transformă în lumea aparentelor, este vorba despre o nouă percepere a lumii fondată pe "predicatele înșelăciunii și falsității" [v.Giacetti, p.123]. Relațiile sociale, locurile, comportamentele sunt plasate sub semnul aparentei, al măștii. În această lume fiecare își joacă rolul și câștigă, în consecință, cel mai bun actor. Itinerarul personajelor este o cunoaștere a legităților
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dativ care exprimă participarea vorbitorului la acțiune: „Măicuță dragă, cartea mea Găsească-mi-te-n pace...” (G. Coșbuc) „Câinii atunci săriră Și-n grab ți-l jupuiră...” (Gr. Alexandrescu) - elementul predicativ suplimentar - parte de vorbire nominală care se referă deopotrivă la subiect și predicat: „Am declarat tricolorul ca steag național.” „Plecat-am nouă din Vaslui...” (V. Alecsandri) - elipsă - contragere, suprimarea unui cuvânt: „A bătut-o rău; ea a răbdat - nici o vorbă, nici o lacrimă.” (I. L. Caragiale) - inversiune - abatere de la topică: „Degetele pline de Împunsături Nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Iona descoperă că este o „trestie gânditoare”: „Un sfert de viață Îl pierdem făcând legături. Tot felul de legături Între idei, fluturi, Între lucruri și praf. Totul curge atât de reoede și noi tot mai facem legături Între subiect și predicat”. Iona (mut și el) dialoghează cu sine asupra existenței umane: „De ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul vieții? Știu și eu cum ar fi Între pești? Oamenii, mă rog, Își poartă așa ranchiună și o viață Întreagă. Dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]