3,060 matches
-
împărat cu un an înainte intră în vigoare: fiul său unic, Ludovic ce va fi supranumit cel Pios devine împărat al Apusului. Ludovic este un personaj foarte diferit de tatăl său. Impulsiv și pasional, foarte credincios, el suferă în mod pregnant influența mediului său și mai cu seamă pe aceea a clericilor din Aquitania (el fusese rege al Aquitaniei sub domnia lui Carol), care 1-au urmat și la Aix-la-Chapelle. Prima sa preocupare, odată ajuns pe tronul imperial, este să reformeze
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cazul specific al românilor transilvăneni, elita eclezială unită). În concepția episcopului blăjean, tributară gândirii politice a timpului, națiunea română nu includea și țăranii, cu atât mai puțin etnicii români din afara arcului carpatic. În timp, însă, Micu- Klein a utilizat din ce în ce mai pregnant o înțelegere populară a termenului de natio, elasticizând astfel categoria restrictivă pentru a cuprinde întreaga "populație plătitoare de biruri" unită printr-o comuniune de obiceiuri, limbaj și credință. Desfacerea populară a națiunii închise în granițele exclusiviste ale elitei sociale își
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva mențiuni sunt necesare pentru clarificarea schemei de mai sus. În ceea ce privește axa verticală text-context, diferența constă în gradul de focalizare a investigației pe texte individuale vs. centrarea mai pregnantă pe contextul societal înăuntrul căreia textele studiate capătă semnificație. Analizele textuale (orientate mai degrabă înspre texte singulare) țin și ele cont de contextul social, însă fac referire la "contextul proximal", din imediata apropiere a respectivului text. În schimb, analizele contextuale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
creează obiectul în numele căruia vorbesc. Mai exact, între formațiunile discursive și realitatea socială există o relație dialectică: realitatea socială stimulează constituirea unor corpusuri de cunoaștere care să o descrie, însă acestea afectează prin însăși articularea lor realitatea descrisă. Accentul cade mai pregnant pe forța discursurilor de a fasona realitatea pe care se presupune că o reflectă. Analiza de față încearcă să surprindă relația intimă dintre textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și joncțiunile dintre discursul istoriografic propagat prin intermediul literaturii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ales pentru salvgardarea unității statalității prusace, am adăuga noi numaidecât) a continuat să fie gestionat de clerul lutheran până în primul deceniu al secolului al XX-lea, păstrând un caracter predominant religios. Învățământul prusac a preluat o turnură patriotică tot mai pregnantă în urma dezastrului militar de la Jena (1806), unde triumful decisiv al lui Napoleon urmat de tratatul franco-prusac de la Tilset (1807) au precipitat Cuvântările către națiunea germană ale lui J.G. Fichte (1928) [1807], în care marele filosof pleda pasionant pentru educația patriotică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ardeleană doar Budai-Deleanu exprimă în formă completă această năzuință spre unitate politică, în timp ce, în avangarda reflecției romantice, diversele dimensiuni ale unității, inclusiv cea politică, se înmănunchează într-un program care se precizează gradual. Toate dimensiunile constitutive ale unității sunt prezente pregnant în prima generație de manuale de istorie din țările române, mai puțin ideea unității politice - cea mai potentă și consecințională dintre ele. Fără excepție, este lăudată armonia "naturală", granițele "firești" și organicitatea spațiului românesc. De asemenea, unitatea primordială primește un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mult de un deceniu să impulsioneze învățământul primar românesc. După cum arată și tabelul 15, progresele față de anii '70 ai secolului al XIX-lea sunt de-a dreptul impresionante. Totuși, la sfârșitul primului său mandat (1897-1899), analfabetismul general, cu atât mai pregnant cel rural și femeiesc, era covârșitor. Iată tabloul general al situației literalității în Regat la 1899. Tabel 14. Știința de carte în Regat, după sex și regiune, în 1899 Masculin Feminin Total general de la 7 ani în sus Știu carte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
secularizantă, de recentrare a identității naționale de pe piedestalul său creștin-ortodox pe fondul dat de trecutul istoric transpare și la Stef. C. Michailescu, inspector general al învățământului primar în următoarea decadă. Nu doar substanța educației morale trebuie să ia accente mai pregnant istorice în detrimentul celor religioase, dar și iconografia sălilor de clasă se cuvine a fi istoricizată. Inspectorul se declară de-a dreptul izbit de constatarea că "maĭ pe toțĭ pĕrețiĭ sălilor [de clasă] ve'ĭ înșirate tablourĭ cu scenariul Vechiuluĭ Testament
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și liniile de separație ale istoriilor provinciale. Procesul poate fi descris ca unul de naționalizare a trecutului românesc, în urma căruia memoriile regio-centrice ale principatelor au fost omogenizate într-o memorie națională românească. În deceniul al șaselea, și cu atât mai pregnant în cel de-al șaptelea, ale secolului XIX, ulterior reorganizării sistemului de învățământ primar pe baza principiilor de obligativitate, gratuitate și universalitate, literatura didactică a înregistrat o dezvoltare fără precedent. Proliferarea cărților școlare este vizibilă cu atât mai mult în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a trecutului românesc. Formarea statului-națiune în 1859 a adus după sine restructurarea trecutului românesc în conformitate cu o logică naționalistă de periodizare. Tranziția de la logica latinistă la cea naționalistă este reperabilă în evoluția concepției expusă de A.T. Laurian. "Romanomania", atât de pregnantă în Istoria Românilor din 1853, devine serios subțiată în manualul Elemente de istoria Românilor pentru clasele primare (Laurian, 1870), a cărui ediție princeps din 1859 va cunoaște doisprezece noi ediții până în anul 1875 (Murgescu, 1999, p. 242). Două mutații majore
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înseamnă că pe fundalul acestei consensualități generice nu există o marjă largă de variabilitate. Înfăptuirea statului român unitar a ocazionat o bifurcație a discursului care a radicalizat tendințe existente în epoca precedentă. Pe de o parte, discursul românismului (atât de pregnant în pedagogia bărnuțiană a xenofobiei) s-a prelungit într-o formulă extremistă, formând fundația ideologică a extremei drepte românești. Țâșnind cu aplomb din condeiele poetico-jurnalistice ale unui Nichifor Crainic sau Octavian Goga, discursul identitar al acestora poate fi descris drept
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Transilvaniei de Regatul României. Ceea ce se va condensa în conștiința națională românească drept apexul împlinirii unui destin istoric nu figurează ca piatră unghiulară în zidirea națiunii române, fiind tratată ca parte dintr-o secvență unificatoare. Absența este cu atât mai pregnantă cu cât ziua de 1 decembrie, data adoptării Rezoluției de la Alba Iulia prin care Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească a hotărât unirea cu România, va fi declarată "Ziua națională a României" după căderea regimului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe măsură ce statele române intră din ce în ce mai adânc în zodia dominației otomane, a cărei maximă expresia va fi în ceea ce R. David (1937) a numit "Culmea asupririi turcești: Epoca Fanarioților". Din nou, ponderea Transilvaniei este neglijabilă: viziunea regățeană este cu atât mai pregnantă cu cât la sfârșitul manualului este atașat inventarul "Domnilor Țărilor Române" (Petrescu, Ilie și Totoiu, 1935, pp. 393-400), în care sunt listați pe două coloane, în paralel și în ordine cronologică, toți conducătorii Țării Românești și ai Moldovei începând cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
substrat-strat-adstrat (daco-romano-slavism). Tendința generică reperabilă în toate aceste mutații poate fi redusă la procesul de relegare a purității originare (teza latinității absolute) pe fondul unei duble evoluții: i) una mai degrabă ideologică, dar informată empiric, ce ține de afirmarea din ce în ce mai pregnantă a factorului autohton în conștiința istorică și simțul identitar românești; ii) o altă evoluție, mai degrabă impusă de rigorile profesionale și normele metodei istorice și lingvistice, de recunoaștere a influenței slave în constituirea specificului românesc. În epoca interbelicului, paradigma sintezei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
76). După lungi și ezitante legănări, balanța ajunge, în sfârșit, să încline în favoarea autohtonului, formula etnică românească găsindu-și punctul de greutate în componenta dacică. Două concluzii se impun în ceea ce privește chestiunea originii în perioada României Mari: i) afirmarea tot mai pregnantă a slavilor în formula etnogeniei românești; aceasta este corelată cu înrădăcinarea paradigmei sintezei triale substrat-strat-adstrat; ii) afirmarea din ce în ce mai în forță a elementului autohton, pe măsură ce punctul de greutate se deplasează de pe latinitate înspre dacism. În deplină concordanță cu aceste mișcări reconfigurative
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o făcuse neatârnată și-i dăduse o dinastie" (Giurescu, 1942, p. 115). Dinastia. În secțiunea anterioară am arătat cum, începând cu 1881, în trena evenimentului politic al încoronării lui Carol I ca rege al României neatârnate, se configurează tot mai pregnant suprastructura monarhică a memoriei naționale. Ținând pasul cu succesiunea evenimentelor politice, în special cu Marea Unire din 1918, urmată de încoronarea lui Ferdinand I ca rege al României reîntregite, ideea monarhică evoluează înspre principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
elimine coloratura creștină din cronologia convențională. Originea. În lungul secol al naționalismului românesc, chestiunea fundamentală a originii a suferit o serie de prefaceri succesive. De la latinismul pur izvorât în paradigma Școlii Ardelene, s-a trecut apoi prin afirmarea tot mai pregnantă a factorului autohton, ajungându-se în final către asimilarea slavilor și consolidarea modelului substrat-strat-adstrat. Istoriografia comunistă a operat în cadrul acestei paradigme triale substrat-strat-adstrat, însă a revizuit-o prin două modificări substanțiale: i) antagonizarea daco-romană, realizată prin injectarea istoriei, inclusiv a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rând, când se discută totuși despre independența politică națională a românilor, aceasta este total corelată "ajutorului rusesc" căruia românii îi datorează ființarea lor politică autonomă. Unitatea. Cadrul naționalist în interiorul căruia s-a articulat memoria românească s-a răsfrânt cel mai pregnant asupra ideii de unitate spirituală și politică a neamului românesc. Reorientarea antinaționalistă antrenată de comunismul incipient a lovit serios în ideea de unitate națională, urmărind să o relege în dosul idealului unității de clasă a proletariatului român. Am arătat mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru dreptate socială; voința de unire a românilor, a cărei producere stă sub semnul legilor obiective ale dezvoltării istorice; rolul mișcării muncitorești în crearea României moderne și în special a Partidului în împlinirea destinului social-național. Am văzut cum tot mai pregnant, Partidul și-a asumat sarcina nu doar de avangardă politică a revoluționarismului socialist, ci și rolul de avangardă a reflecției istoriografice, decretând versiunea oficială a trecutului românesc lucrată în Biroul Permanent al CC. Restructurarea memoriei naționale pe coordonate indigene a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea memoriei istorice românești pe coordonatele autohtone stabilite de doctrina național-comunismului. Excavarea protocronistă a pionieratelor culturale autohtone din gloriosul trecut național avea să corecteze "conștiința retardatară" generată de "blestematul complex de inferioritate" (Papu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
toate aceste evenimente liberatoare fiind interpretate într-o vădită cheie naționalistă. Prima în ordine cronologică venită în șirul inaugurat de răscoala lui Horea a fost revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Și aici, caracterul național, al eliberării naționale, este pregnant evidențiat, în contrast cu tradiția marxistă stabilită de Istoria RPR în care accentul cade pe dimensiunea socială, clasială, a "răscoalei populare" a lui Tudor. Am văzut cum mișcările pașoptiste cu traiecte și destine diferite în cele trei țări românești au fost unificate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dintre "știință și politică", concluzionându-se că "în fiecare scriere despre originea unui popor există, pe lângă argumente științifice, și multă exagerare și fantezie" (Vulpe et al., 1999, p. 34). Reflexivitatea istoriografică, prezentă încă din manualele gimnaziale, este cu atât mai pregnantă în literatura didactică dedicată clasei de XII-a. De exemplu, N. Dumitrescu et al. (1999) plasează întreaga istorie a românilor sub deviza pronunțată de Catherine Durandin, potrivit căreia "Istoria românilor este o istorie de contradicții nerezolvate" (p. 3). Mai mult
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tradiția discursivă referitoare la trecutul românesc. Înainte de această dată, literatura școlară este tributară unei "etici marțiale", fiind pătrunsă de spiritul belic pe care îl celebrează necontenit. "Idolatria sabiei" (Hervé, 1910, p. 49), fascinația războiului și cultul eroismului militar, atât de pregnante în discursul naționalist despre trecut, se estompează în epoca postnaționalistă a memoriei istorice românești subordonată eticii europene a amintirii. După 1999, războiul își pierde centralitatea narativă pe care o deținea înainte vreme în memoria istorică românească. Spiritul belic al paradigmei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din clasa muncitoare. S. B.: La IMF, în Plenara din 1 noiembrie 198213, Bujor acuză faptul că există presiuni pentru alegerea în structurile ASC a unor studenți ai căror părinți sunt cadre didactice universitare. D. T.: Era un fenomen mai pregnant al elitelor de acolo decât de la alte universități. Voiau să-și introducă beizadelele în structurile ASC, mai ales din perspectiva celor 50 de sutimi ce se acordau la repartiție. Se urmărea lucrul acesta. Eu i-am spus lui Bujor de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Centrul Universitar și anunțat că voi fi trimis la o instruire. S. B.: De ce a nemulțumit Mircea Cranta? D. T.: A început să se cârâie cu cei de la partid și de la organul de învățământ. El a avut și atitudini pro-studențești pregnante, chiar în raport cu UTC-ul, și unele au fost chiar foarte bune. Era tânăr, el făcuse liceul militar, avea disciplină organizațională și avea atitudinea aceasta plină de aplomb, a intrat în rol repede și bine. Dar eu am găsit o atmosferă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]