5,618 matches
-
semnificativ mai mult între ei decât cohortele obișnuite. 5.2.2. Statutul socioprofesional tc " 5.2.2. Statutul socioprofesional " Dincolo de ceea ce majoritatea tinerilor cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de roman), Petru Vulcan, Artur Gorovei, Edgar Th. Aslan, I. Ciocârlan. Se publică pagini de Mihail Sadoveanu (Morarul), Gala Galaction (Adamova), fragmente dramatice de Anton Bibescu (actul al doilea din drama psihologică Gelosul) și Grigore Ventura (drama în patru acte Prejudecăți). Sunt, de asemenea, inserate studii de Pompiliu Eliade (Ce este literatura?), Aurel Șuluțiu, I. Tanoviceanu, Mihail G. Holban (Victor Hugo și critica contemporană), N. Zaharia, N. Petrescu-Coman, Petre V. Haneș, Ovid Densusianu (Poeții noștri și lirica populară). În numărul 2
REVISTA IDEALISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289216_a_290545]
-
pronunțat polemic, monografia Ion Creangă. O biografie a operei (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din București) își face un titlu de glorie din a combate toate interpretările anterioare. Criticul bate însă uneori la uși deschise, pledând pentru eliberarea lui Creangă de prejudecata „scriitorului poporal”, sau lansează ipoteze extravagante, văzând în autorul Amintirilor din copilărie un precursor al unanimismului lui Jules Romains. Cu toate acestea, sunt emise o serie de puncte de vedere pertinente și originale, cum ar fi accentuarea „conformației de constructor
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
la Teatrul Popular, în 1922), e dedicată celor care înțeleg să se sacrifice pentru interesul obștesc. O privire mai degrabă plină de umor decât de intenții satirice aruncă autorul asupra periferiei capitalei. Defecte mărunte, rivalități femeiești, ilare apucături de mahalagii, prejudecăți sociale sunt prezentate ca elemente care colorează viața, fără să o degradeze prea mult. Este cazul comediilor Pălăria și Urechea mahalalei (ambele jucate la Teatrul Național bucureștean, în 1924, respectiv în 1926), simpatice defilări de „caractere”, gesturi și limbaj specifice
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
În Manasse (1900) el avea să încerce o reabilitare. Piesa, care a declanșat fie reacții de contestare violentă, fie elogii exagerate, este o operă de maturitate. Tema ar fi aceea a dragostei care triumfă asupra oricăror opreliști - în acest caz, prejudecățile de rasă. Manasse Cohen e un bătrân venerabil, învățat și evlavios, tip de evreu habotnic, devotat cu fanatism idealului său religios. Față de orice încălcare a vechilor rituri, a tradiției, se arată intolerant, cu reacții de o fervoare aproape sălbatică. Orice
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
figură a științei noastre în domeniul bizantinisticii și al legăturilor greco-române” (Constantin C. Giurescu). O rigoare care nu îl lăsa să treacă neanalizate nici o ipoteză, nici un detaliu, indiferent dacă era vorba de clarificarea atmosferei (umbrită, la noi, multă vreme din pricina prejudecăților legate de fanariotism) din jurul Bizanțului și a bizantinologiei sau despre cercetarea in extenso a poemei lui Stavrinos sau a cronicii în versuri a lui Matei al Mirelor. Istoric cu o bună școală, el a dezbătut chestiuni fundamentale ce interesează și
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
feminine le cuprinde pe Irène Joliot-Curie, Anna de Noailles, Katherine Mansfield, Virginia Woolf, George Sand, Colette, surorile Brontë. În cronici S. le susține pe Elena Farago, Hortensia Papadat-Bengescu, Otilia Cazimir și, fidelă principiilor feministe, vorbește cu implicare despre greutățile și prejudecățile pe care le au de surmontat scriitoarele. Memorialistica, editată postum, în 1980, cuprinde portrete ale scriitorilor de la „Viața românească” și mai ales ale fruntașilor mișcării socialiste. Atmosfera entuziast-revoluționară de la începutul secolului al XX-lea din mediile socialiste și radical burgheze
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
piață, socialismul de stat și ideologia statului-națiune. Modernitatea, argumentau gânditorii postmoderniști, este profund eronată În Însăși esența sa. În special noțiunile de realitate obiectivă care poate fi cunoscută, progres liniar ireversibil și perfecționare umană erau concepute prea rigid, sufereau de prejudecăți istorice și nu luau În considerare alte perspective și puncte de vedere ale condiției umane și sfârșitului istoriei. Noua generație de studioși se temea de metanarațiunile atotcuprinzătoare și viziunile utopice care Încercau să creeze o imagine unificată a comportamentului uman
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Analiștii americani de politică externă nu sunt de acord că se poate discuta rațional cu personaje negative și Întreabă cum ar trata domnul Patten cu regimuri falimentare, cum ar fi Coreea de Nord și Irak sau regimuri cu probleme În care vechi prejudecăți și animozități sunt atât de adânc Înrădăcinate Încât par imposibil de depășit, cum este cazul conflictului israeliano-palestinian. Patten raspunde folosind experiența europeană drept exemplu. Argumentul său destul de convingător este că „integrarea europeană ne arată că reconcilierea și compromisul sunt posibile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atât de adânc Înrădăcinate Încât par imposibil de depășit, cum este cazul conflictului israeliano-palestinian. Patten raspunde folosind experiența europeană drept exemplu. Argumentul său destul de convingător este că „integrarea europeană ne arată că reconcilierea și compromisul sunt posibile după generații de prejudecăți, război și suferință”44. Profesorul Joseph Nye Jr. de la universitatea Harvard, descrie noua abordare europeană În domeniul politicii externe și de securitate comună ca un exemplu al „puterii benigne” pe care o definește drept cooptarea oamenilor și nu constrângerea lor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a grupurilor și identitatea socială. De atunci, mai cu seamă datorită profesorului ieșean Adrian Neculau, s-a produs o adevărată „explozie” de carte de factură psihosociologică, îndeosebi de „filieră franceză”, fiind prezentate cercetări și teoretizări de vârf pe tema stereotipurilor, prejudecăților și discriminărilor sociale, a grupurilor și dinamicii lor, o focalizare aparte primind reprezentările sociale. Și nu întâmplător, deoarece „reprezentarea socială”, așa cum a conceput-o Serge Moscovici încă în anii ’60 și cum au demonstrat ulterior alți renumiți psihologi sociali europeni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
însă, numeroși oameni - și pentru multiple probleme - au, ca suport cognitiv al atitudinii, stereotipiile sociale, adică propoziții gata confecționate, care circulă într-un anumit mediu cultural și care prin socializare devin „adevăruri” personale. Împreună cu evaluările (atitudinile propriu-zise), ele funcționează ca prejudecăți, iar traduse în comportamente, ca discriminări. Nu însă în toate împrejurările - înseși stereotipurile nefiind automat și integral „false judecăți sociale” (vezi pe larg Iluț, 2000; Chelcea, 2003). 2.2. Funcțiiletc "2.2. Funcțiile" E de menționat întâi că atitudinile au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de comportare și prin modalități mai complexe, cum ar fi relatările altora, lectura, deducția logică sau reflexivitatea cotidiană mai „moale”, „slabă” (soft) ca strictețe pur logică, dar foarte flexibilă. Multe dintre atitudinile noastre etnice (dintre care o masă mare de prejudecăți) sunt rodul relatărilor și explicațiilor istorice, al celei orale, dar, din păcate, și al celei scrise, sub formă de manuale. Pe urmele inițiatorului teoriei, R. Zajonc (1968), există psihosociologi care susțin că simpla expunere la stimuli are un efect de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
contra unei atitudini pe care o avem sunt astfel evaluate și manipulate de mintea noastră încât, în loc să slăbească forța atitudinii, o fac mai extremă. G. Munro și P. Ditto (1997) au dat spre evaluare unui grup de subiecți cu puternice prejudecăți față de homosexuali și altuia fără prejudecăți două studii științifice: unul care confirma stereotipiile uzuale cu privire la homosexuali, cum ar fi aceea că aceștia au mai multe probleme psihice, și celălalt care infirma asemenea stereotipii. Subiecții au fost rugați să aprecieze valoarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
avem sunt astfel evaluate și manipulate de mintea noastră încât, în loc să slăbească forța atitudinii, o fac mai extremă. G. Munro și P. Ditto (1997) au dat spre evaluare unui grup de subiecți cu puternice prejudecăți față de homosexuali și altuia fără prejudecăți două studii științifice: unul care confirma stereotipiile uzuale cu privire la homosexuali, cum ar fi aceea că aceștia au mai multe probleme psihice, și celălalt care infirma asemenea stereotipii. Subiecții au fost rugați să aprecieze valoarea științifică a celor două studii și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să aprecieze valoarea științifică a celor două studii și să descrie reacțiile lor emoționale la citirea lor. Cum era de așteptat în conformitate cu ideea asimilării distorsionate și a polarizării atitudinale, a reieșit o diferență semnificativă în gradul de evaluare: subiecții cu prejudecăți au găsit mult mai convingător primul studiu, pe când al doilea grup a acordat mai mare putere de convingere studiului ce demonstra lipsa de temei a stereotipiilor curente față de homosexuali. Coroborate cu alte declarații ale subiecților, relatările evaluative sugerează că s-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și Chaiken, 1998). Să remarcăm, în finalul acestor considerații, că în problematica atitudinilor și comportamentului față de minorități și, mai larg, în cea a relațiilor intergrupale își dau întâlnirea o serie de teorii dezvoltate în psihologia socială: valori/atitudini/comportament; stereotipii/prejudecăți/discriminare; atribuirea și locul controlului; teoria identității (minimale) sociale („noi” și „ei”); „frustrarea relativă”, „țapul ispășitor”; „conflictul realist” (vezi Chelcea și Iluț, 2003). Apreciez că, pentru a înțelege mai bine comportamentele și acțiunile indivizilor, trebuie să facem apel la un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sugerează că și atitudinile ar fi în parte determinate genetic, el arată că și alți factori fac ca între similaritățile de ordin psihologic și axiologic și cele genetice să existe o corelație, și anume proximitatea spațială și selectivitatea rezultată din prejudecăți (în speță, rasiale și etnice). Altfel spus, ajutându-i pe cei apropiați nouă (spațial, cultural, atitudinal și comportamental), noi facem - mai mult sau mai puțin transparent logic - inferența că aceștia sunt apropiați și genetic. Se încearcă în acest mod să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai multe subcategorii (subgrupuri) decât în out-group. Acest efect, formulabil lingvistic și ca „iluzia omogenității în outgroup și a eterogenității în ingroup”, poate fi înțeles mai bine recurgându-se la circularitatea cauzală: cogniție - afectivitate - comportament, în particular dintre stereotip (cogniție), prejudecată (planul afectiv-evaluativ) și discriminare (comportament). Aceasta întrucât credința că indivizii out-group-ului au ca sursă o reprezentare negativă (un stereotip) - de exemplu, sunt leneși și mincinoși -, de unde subaprecierea lor (prejudecata), ceea ce conduce la comportamentul de evitare (discriminare) și, prin urmare, la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la circularitatea cauzală: cogniție - afectivitate - comportament, în particular dintre stereotip (cogniție), prejudecată (planul afectiv-evaluativ) și discriminare (comportament). Aceasta întrucât credința că indivizii out-group-ului au ca sursă o reprezentare negativă (un stereotip) - de exemplu, sunt leneși și mincinoși -, de unde subaprecierea lor (prejudecata), ceea ce conduce la comportamentul de evitare (discriminare) și, prin urmare, la pierderea ocaziei de a vedea cum sunt ei realmente și ce deosebiri subzistă între ei. S-a dovedit, în acest sens, că, atunci când există o atitudine pozitivă cu privire la out-group
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
alte grupuri sociale decât cei cu o personalitate nonautoritară. De factură psihanalitică, teoria explică structura de personalitate autoritară prin experiențele din copilărie, când, din cauza comportamentului sever și amenințător al părinților, s-au acumulat reprimări ce vor fi defulate prin proiecția prejudecăților și agresivității asupra altora, dar nu la întâmplare, ci asupra celor care nu fac parte din categoria socială proprie. Astfel încât indivizii autoritari, având trăsăturile de personalitate menționate, sunt motivați aproape irațional în a profesa prejudecăți și discriminări față de grupuri, pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vor fi defulate prin proiecția prejudecăților și agresivității asupra altora, dar nu la întâmplare, ci asupra celor care nu fac parte din categoria socială proprie. Astfel încât indivizii autoritari, având trăsăturile de personalitate menționate, sunt motivați aproape irațional în a profesa prejudecăți și discriminări față de grupuri, pe care în general le consideră inferioare. Cu toate că, și în concepția adorniană, comportamentul discriminatoriu față de alte etnii și grupuri sociale, în particular antisemitismul, este susținut de o ideologie complexă, nucleul dur al ei este afectiv-emoționalul dobândit
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
insensibilă la schimbări, ideile, valorile și atitudinile indivizilor cu personalitate dogmatică - după cum o numește M. Rokeach - trimit la stimarea necondiționată a celor cu același mental și la detestarea până la ură a celor cu păreri divergente. De aici puternica predispoziție pentru prejudecăți și discriminare față de „ei” și prețuirea față de „noi” (grupul de apartenență). 2) Teoria „țapului ispășitor” (Dollard et al., 1939), și ea de sorginte psihanalitică, are în centru mecanismul frustrării. Dacă frustrarea nu poate fi depășită prin acțiuni (agresive) asupra agentului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
colaboratorilor săi (1961), are drept asumpție fundamentală că tensiunile și conflictele de grup se nasc și se mențin din cauze „obiective”, ce țin de competiția pentru resurse și beneficii (teritoriu, hrană, locuri de muncă, avantaje politice etc.). Distorsiunea percepțiilor și prejudecăților intergrupale are ca sursă conflictul de interese reale, diminuându-se sau chiar eliminându-se pe măsură ce interesele sunt satisfăcute și, mai pronunțat, atunci când membrii grupurilor adverse sunt implicați în scopuri comune, supraordonate celor de grupuri diferențiate. 4) Teoria învățării sociale mizează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de putere, sistem juridic, piața forței de muncă și migrația, ideologiile, loisir-ul, mas-media, discursurile și retoricile de tip parti-pris); c) variabilele de context tind să fie integrate în scheme descriptive și explicative cu cele de psihologie socială propriu-zise (stereotipii, prejudecăți, discriminări) potrivit logicii „circularității cauzale”, determinărilor reciproce. Nerenunțând la acuratețea experimentului de laborator, psihosociologia își extinde, în consecință, cercetările de teren, bazate pe observație și anchetă. Astfel, pentru a se descifra ce legătură există între gradul de similaritate perceput de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]