6,389 matches
-
cursul dezbaterii în Senat s-au făcut aluziuni la pensiile acordate la 1865 altor persoane. Nu trebuia să se uite însă că pentru faptele săvârșite de la 64 până la 66 s-a răsturnat domnia lui Cuza, cel puțin acesta a fost pretextul pe care s-a întemeiat mișcarea de la 66. Cum dar s-ar putea justifica niște acte de aceeași natură astăzi, sub un regim pretins constituțional, adică regim de control al întrebuințării banilor publici și {EminescuOpXI 477} intitulat "Domnia virtuții"? Recompensă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu le mai poate apropia. Furtuna îl împinge cu o forță irezistibilă către viitorul spre care stă cu spatele, în vreme ce în fața sa mormanul de dărâmături crește necontenit, până la cer. Această furtună noi o numim progres." V Adenda 1. "Stinsul" un pretext după Ioana Em. Petrescu (cecitatea sacră, ochii malefici, eresul din ochii iubitei) "Viziunea orbitoare întunecă vederea", spune într-un loc Ioana Em. Petrescu (Eminescu și mutațiile poeziei românești p. 12) deschizând breșa acelei dihotomii, de-acum atotcuprinzătoare pentru înțelegerea eminesciană
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
PIRAMIDA, CETATEA • RUINA NISIPUL, MUȘUROIUL CENUȘA PRAFUL • PERSONAJE: REGI, "POPULI" • GALBENUL ASFINȚITULUI • SARMISEGETUZA "UN VIS DE PIATRĂ...") 59 IV. "PUSTIU E ÎN DOME ȘI ZEII SUNT MORȚI" 99 (PULBEREA COLBUL PLEAVA • PUSTIUL • NIMICUL) 99 V. ADENDA 125 1. "STINSUL" UN PRETEXT DUPĂ IOANA EM. PETRESCU (CECITATEA SACRĂ, OCHII MALEFICI, ERESUL DIN OCHII IUBITEI) 127 2. DOUĂ MOTIVE: "CĂRȚILE VECHI" LA EMINESCU ȘI "BIBLIOTECA" LA BORGES 137 3. SCRIITORII SĂTMĂRENI ȘI MIHAI EMINESCU 147 Un liant între Sătmar și M. Eminescu: Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
zău! Mai fac și băieții din camarilă gafe, nu le iese totul perfect. Chiar în momentul cînd prezidentul punea piciorul pe scara avionului pentru New York, formațiunile de șoc ale Parlamentului aruncau în dezbatere articole din codul penal care, sub varii pretexte de ultraj, amenință cu ani de pușcărie pe gazetarii care vor spune adevărul despre matrapazlîcurile regimului. La mapa cu mesaje a prezidentului se mai adaugă, deci, și tiribomba asta democratică. Teribil se va amuza președintele Clinton cu ea, nu credeți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de fiecare dată cam aceeași (doar sumare permutări de obiecte), existau, acolo, pe raft, o gutuie, o vază, o pipă, o scoică, mulaje, evident, și toate astea erau convocate, tihnit și metodic, într-un aranjament cît mai armonic, doar ca pretext, firește, întru obținerea miraculosului trompe-l'oeil. Depistam cu oarecare stupefacție, recunosc această recuzită derizorie de cîte ori călcam pragul jovialului Catargi. Lucrarea, atunci aflată pe șevalet, în lucru, mă înnebunea apoi, tîrziu, prin frăgezimea ei postimpresionistă, prin autenticitea ei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
facă politică, să facă (de ce nu) propagandă. Nu-ți trebuie cine știe ce ca să-ți dai seama că vajnicii exponenți ai vîrstei a treia (sau a patra) se adună aici parcă pentru a face lectură din... România Mare. Ce pîine! Ce vatră! Pretexte. Aici s-a ivit nesperatul prilej de a sta iar la coadă și de-a... dezbate (cu folos, nu?, pentru că acuș-acuș vin alegerile). Pîine la vatră? (poate dubioasa Vatră Românească) Cînd credeam că atleții cozilor de aur au fost lăsați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au fost cîștigate, gata, agitatorii nu mai aveau nici o treabă în Hală. Au redevenit șmenarii calificați pe care-i știam. A dispărut și coada grasă, cu zbîrciții ce făceau propagandă în colț, la "pîine la vatră". Ce pîine la vatră! Pretext. Au spurcat, au cîștigat. (Spurci și cîștigi!). Gata. Acasă. La telejurnal. Poartă americanii o grijă specială (și permanentă) Austriei. De nu i-ar fi purtat-o, soarta țării între țările Europei ar fi fost aceeași cu a jumătății ei imperiale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dacă nu ar fi existat literatura, dușmanul ereditar al picturii". Ton justițiar care, adesea, amuzat-ritos, îmi servește și mie atunci cînd interferențele celor două produc nedorite confuzii stilistice. (Venit, și în umilul meu caz, de la un împătimit de lectură.) Toate pretextele astea se ivesc acum brusc, după o recentă sindrofie, în care protagonistul fusese un confrate întru pensulă, gata în orice clipă să "dea un cap" celui care încearcă să zică și altceva decît ce încăpea în nuca lui de cocos
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care-ți lăsau impresia unui compromis aproape comic, dacă avem în vedere titlurile cu nonșalanță lipite lucrărilor. Ce asocieri de substanță, pictură-titlu, ar fi putut opera în cazul compoziției lui Catargi, în care spațiul imens al unei cazangerii era doar pretextul desfășurării excepționalelor sale potențe compoziționale și coloristice? Volutele ample ale pieselor din hală, ținute în roșurile, ocrurile și brunurile coapte, aparținînd exclusiv maestrului, se instituiau, compozițional, într-o dispunere cvasiabstractă, de o frumusețe atemporală. Puteau servi Oțelarii lui Baba, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
amorul cel cu pară/ Arde și se face scrum), tot așa și pe stradă (Bimba, măi! Ce mai faci? dar copchiii ți-s sănătoși?) Țara tristă a ciocănarului ce tocmai ne părăsea, cea plină de umor a Chiriței. Și-acum, pretextul ce-a declanșat însemnarea. Ieri, o umbră a pempantei siluete de-al'dat îmi întinde o pagină fanată cu Cîntecul cernit al lui George Lesnea (la moartea monstrului). Observați, vă rog, cinismul galanteriei mele de-atunci: ofeream cîte unei grațioase
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în egală măsură Liiceanu jucînd rolul sobrului, Pleșu pe al glumețului lansînd cartea postumă a dispărutului filozof Alexandru Dragomir, prietenul lui Noica, mentorul celor doi, ofereau, acum un an, un show magnific în aula Universității ieșene. Uitatul filozof fiind doar pretextul rîsului debordant al sălii. Ce-ar fi spus gravul Noica? Nu cred să nu fi rîs și el. 2006 Pol de stînga? Pall-Mall! 17 ianuarie Prin anii '90, vocea încă necunoscutei Cher îmi inducea un fel de euforie vag dementă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de cadre a partidului”, prin „promovarea în funcții de conducere în cadrul D.G.I.E. a unor elemente străine intereselor clasei muncitoare și lipsite de patriotism”, precum și faptul că Doicaru și Pacepa invocau regulile de conspirativitate și compartimentare specifice muncii de informații „drept pretext pentru a se sustrage de sub controlul partidului”. Ca urmare, considerăm că ofensiva finală a Partidului împotriva Securității poate fi plasată în vara-toamna anului 1978, perioadă în care au fost înlăturate, definitiv sau temporar, o serie de figuri de marcă ale
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Casele conspirative ale serviciului erau întrebuințate uneori pentru satisfacerea abaterilor imorale (caz Filipescu, Diaconescu și alții). Conspirația ca și munca conspirativă (sic!) în cadrul serviciului erau formale și la adăpostul lor se ascundea (sic!) toate insuficiențele în muncă, toate murdăriile. Sub pretextul conspirației muncii, se introduseseră astfel de practici, întrucât la Direcția I-a, unde conducea Tigoiu, oamenii din aceeași clădire nu aveau drept să se întâlnească pe coridoare și nu aveau dreptul să meargă de la un etaj la altul. Toate acestea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
zburat în Turcia. Diaconescu, care este vinovat de această condamnabilă lipsă de vigilență, nu a fost tras la răspundere sau sancționat, deși aceasta putea să coste viața întregii conducerii a serviciului. Sau, Filipescu, care-și făcea din arestate metrese, sub pretextul că le-a recrutat ca informatoare, ducându-le la casele conspirative ale serviciului (Fulvia Grigorița, Mociornița și altele). Verificarea membrilor de partid ca și trecerea acestui serviciu în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prelucrarea directivelor C.C. în legătură cu alegerea organelor conducătoare de partid
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fost realizat abia la sfârșitul anului 1952. Și în rezolvarea altor probleme de ordin material Direcția Informații a întâmpinat o rezistență permanentă și neînțelegere din partea Ministerului Forțelor Armate. Cerințele Direcției Informații n-au fost niciodată satisfăcute la timp, sub diferite pretexte. Astfel se cereau justificări detaliate în scris asupra întrebuințării materialelor cerute sau se invoca motivul că cele cerute nu sunt prevăzute în plan. Faptul că activitatea informativă a fost subapreciată în cadrul Ministerului Forțelor Armate rezultă și din următorul exemplu: Direcția
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Găinușă Ștefan din partea raionului Urziceni, au confecționat două fițuici cu următorul text: „moarte comuniștilor” și „Gheorghe, fugi că vin ăia cu colectivul”, pe care le-au introdus lui Iabașu Ion în buzunar. [provocatori] Făcându-i-se apoi o percheziție sub pretextul că are arme, i-au „găsit” cele două fițuici, fapt pentru care l-au făcut din nou bandit și l-au închis într-o magazie. După două ore, fiind scos pentru a fi din nou „lămurit”, cetățeanul a reușit să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
se ia probe de scris de la toți știutorii de carte din sate. Regiunea de partid n-a cunoscut acest lucru și s-a aflat numai după ce în sate a început șeful de post de miliție să alerge gâfâind să găsească pretexte pentru chemarea oamenilor la miliție să le ceară probe de scris. Sigur, sunt abuzuri, cu implicații politice grave care puteau fi prevenite dacă organele de partid ar fi cunoscut din vreme aceste stări de lucruri. Sau, dă directivă tot direcția
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acest lucru. Eu nu știu dacă toate cazurile acestea la care s-a referit tovarășul Trofin din trecut se datoresc organelor Ministerului de Interne sau se datoresc și unor comisii de verificare care plasau rebuturile la Ministerul de Interne sub pretext că a descoperit nu știu ce mama dracului. Fapt este că am avut de-a face, tovarăși, și cu spioni dați de Colegiul de partid, de comisia de control, spion oferit la Securitate și când l-am verificat 15 zile a rezultat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Uniunii Europene). Apărarea intereselor României și afirmarea acesteia pe plan internațional constituie cea mai importantă idee titulesciană, exprimată prin celebra formulă „de la național, prin regional, spre universal”. În pofida activității diplomatice dusă de Nicolae Titulescu, s-a hotărât demiterea sa sub pretextul unei așa-zise „remanieri guvernamentale”. Titulescu, presimțind acest moment, și-a prezentat demisia din funcția de ministru de externe la 11 iulie 1936. Diplomatul român declara în acest sens regelui Carol al II-lea: „Mi-am dat seama imediat că
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
vom încerca să reluăm Basarabia prin toate mijloacele juridice și militare care ne vor fi posibile”. Jocul de culise care a avut drept scop demiterea ministrului de externe român a fost favorizat și de absența din țară a acestuia. Sub pretextul unei „remanieri guvernamentale”, la 29 august 1936, Gheorghe Tătărăscu și-a depus mandatul, iar regele l-a însărcinat cu formarea unui nou guvern, din care lipsea Titulescu. Incalificabil este modul cum a fost tratat Titulescu după îndepărtarea sa din guvern
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
demnități sau verticalități morale, este admirabil evocat și comentat - cu sinceritatea și autoritatea martorului direct implicat - de apropiatul său colaborator și prieten, profesorul Vasile Cristian, în cuprinsul volumului omagial deja citat, Itinerarii istoriografice. Nedreptatea fiind, în general, eliptică de motivație, pretextul pentru neomologarea dosarului de conferențiar, de către „organe”, nu este dezvăluit de autorul tabletei, dar nu și necunoscut celor din preajmă. Plecarea intempestivă din țară în vara anului 1970 - „fuga”, în limbajul politic al vremii, sau exilul autoimpus, în expresia făptuitorilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
provocat, pe lângă trauma sufletească a despărțirii fraterne, suita de privațiuni în plan profesional, în rândul cărora trebuie înscrisă și întâmplarea consumată către sfârșitul deceniului VIII, când Universitatea ieșeană se pregătea să-și aniverseze cei 120 de ani de existență. Același pretext sau același motiv, inoperant în cazul altor semeni aflați în situații asemănătoare, dar care s-au „adaptat” și au găsit repede calea răscumpărării pretinsului păcat, i-a blocat pentru o îndelungată vreme, lui Leonid Boicu, orice legătură cu unica-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al XIX-lea și animat, parcă, de îndemnul pe care anticul poet Horațiu i-l adresa lui Leuconoe, de a trăi din plin bucuria clipei (Carpe diem), Leonid Boicu a compus la repezeală o „neașteptată, dar admirabilă delă”, având ca pretext tocmai vizita acelui „podghiaz de lefegii moldo-valahi, cari au tăbărât în Țara Nemțască, mare pagubă pricinuind cămării dumisale dascălului Miron ot Boroaia”. Episodul, invocat cu pioasă aducere aminte și de profesorul Gh. Platon, un alt component al „podghiazului” și beneficiar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sale acte, pe care le folosește pentru a revendica teritorii, când o poate face, de unde și tratatele de împărțiri (cazul Poloniei, cel al Bucovinei în 1775 etc.); domină însă rațiunea de stat, invocarea „drepturilor” căzând în rangul subsidiar, chiar al pretextelor insidioase. Depozitarul rațiunii de stat este suveranul - un principiu care nu este contestat nici în Vestul, nici în Estul continentului. Au apelat la el și domnitorii fanarioți, numai că imperativul lor a fost subminat din exterior, pentru că nu erau suverani
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
otomană. Constatarea nu contrazice totuși faptul bine stabilit că ținta cea mai importantă și apropiată a Petersburgului rămânea Crimeea, poarta nordică, zăvorâtă, a Mării Negre, regiunea de unde tătarii crimeoți loveau cu regularitate, din flanc, avansul Rusiei în sud-estul Europei. Cauzele și pretextele războiului declarat Rusiei, în octombrie 1768, de Poartă sunt cunoscute: imixtiunile și infiltrările țariste în Polonia, a cărei integritate teritorială fusese garantată de Rusia și Turcia, construcția de ruși a unei fortărețe în Noua Serbie, violarea teritoriului Cabarda, subsidiile trimise
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]