4,340 matches
-
SM în regiuni unde se credea că este absentă, precum Tunisia și Iordania. Studii epidemiologice foarte fine au arătat că prevalența în Sicilia și Sardinia era mult superioară prevalenței clasice din zona mediteraneană. În plus, în interiorul unei zone date, 14 prevalența nu este întotdeauna omogenă. În Europa există cazuri multiple în zone limitate în care prevalența depășește foarte mult pe cea din zonele limitrofe. Astfel sunt cunoscute focarele din țările scandinave, nordul SUA și sudul Canadei, din Noua Zeelandă și Australia. S-
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
foarte fine au arătat că prevalența în Sicilia și Sardinia era mult superioară prevalenței clasice din zona mediteraneană. În plus, în interiorul unei zone date, 14 prevalența nu este întotdeauna omogenă. În Europa există cazuri multiple în zone limitate în care prevalența depășește foarte mult pe cea din zonele limitrofe. Astfel sunt cunoscute focarele din țările scandinave, nordul SUA și sudul Canadei, din Noua Zeelandă și Australia. S-a observat că în zonele cu prevalență crescută, de obicei trăiesc populații caucaziene, astfel boala
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
există cazuri multiple în zone limitate în care prevalența depășește foarte mult pe cea din zonele limitrofe. Astfel sunt cunoscute focarele din țările scandinave, nordul SUA și sudul Canadei, din Noua Zeelandă și Australia. S-a observat că în zonele cu prevalență crescută, de obicei trăiesc populații caucaziene, astfel boala este considerată de unii, specifică acestei rase, asiaticii și negrii având un risc minim. Se cunoaște prevalența slabă la japonezii ce trăiesc în Japonia și SUA, la țiganii din Ungaria, precum și prevalența
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SUA și sudul Canadei, din Noua Zeelandă și Australia. S-a observat că în zonele cu prevalență crescută, de obicei trăiesc populații caucaziene, astfel boala este considerată de unii, specifică acestei rase, asiaticii și negrii având un risc minim. Se cunoaște prevalența slabă la japonezii ce trăiesc în Japonia și SUA, la țiganii din Ungaria, precum și prevalența diferită după originea populației în Africa de Sud sau în Israel. Această eterogenitate ne face să ne întrebăm dacă în etiologia SM nu intervin și factori etnici
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
prevalență crescută, de obicei trăiesc populații caucaziene, astfel boala este considerată de unii, specifică acestei rase, asiaticii și negrii având un risc minim. Se cunoaște prevalența slabă la japonezii ce trăiesc în Japonia și SUA, la țiganii din Ungaria, precum și prevalența diferită după originea populației în Africa de Sud sau în Israel. Această eterogenitate ne face să ne întrebăm dacă în etiologia SM nu intervin și factori etnici și factori de mediu. Studiile epidemiologice făcute pe imigranți pot aduce unele răspunsuri. Ele au
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
se nasc în zonele cu risc mare. Se poate ca un contact scurt cu presupusul agent etiologic să fie suficient, deși se susține necesitatea unui contact prelungit și repetat. Faptul că migrarea după vârsta de 15 ani în zone cu prevalență diferită nu influențează riscul individual, sugerează că agentul etiologic trebuie căutat în zonele cu risc crescut. În general studii epdemiologice repetate în timp, vizând această zonă au confirmat constanța procentelor de prevalență. Totuși au fost comunicate abateri de la această regulă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
după vârsta de 15 ani în zone cu prevalență diferită nu influențează riscul individual, sugerează că agentul etiologic trebuie căutat în zonele cu risc crescut. În general studii epdemiologice repetate în timp, vizând această zonă au confirmat constanța procentelor de prevalență. Totuși au fost comunicate abateri de la această regulă, care pot fi considerate epidemii pornite de la o sursă unică. KURTZKE și colaboratorii, în 1980 semnalează în insulele Faeroer și Islanda creșteri mari ale incidenței anuale a cazurilor de SM. Autorii fac
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
000 soldați britanici. Este posibil ca trupele de ocupație să fi adus agentul etiologic responsabil de declanșarea ulterioară a bolii. În aceeași zonă COOK și colaboratorii (1979) au descris numitul „paradox din Insulele Orkney- Shetland-Faeroer“. În insulele Orkney și Shetland prevalența SM a atins 300 la 100.000 locuitori. În insulele Faeroer, aflate aproape în aceeași regiune a fost diagnosticat un singur caz, deși aceste insule au clima similară, densitatea și originea etnică a populației identice. Între 1951-1961 în insulele Faeroer
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
000 locuitori. În insulele Faeroer, aflate aproape în aceeași regiune a fost diagnosticat un singur caz, deși aceste insule au clima similară, densitatea și originea etnică a populației identice. Între 1951-1961 în insulele Faeroer a fost o creștere epidemică a prevalenței bolii, deci susceptibilitatea există. Cook a explicat acest paradox epidemiologic sugerând o posibilă relație etiologică a SM cu virusul jigodiei. În insulele Orkney și Shetland creșterea câinilor este un obicei foarte frecvent, iar jigodia este o boală endemico-epidemică, pe când în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în inițierea procesului patologic. Caracteristicile imunogenetice particulare, survenirea unei infecții virale la o vârstă mai târzie, ar spori semnificativ riscul declanșării acestui proces. Survenirea precoce a infecțiilor virale ar constitui un factor de protecție, explicând faptul că cele mai slabe prevalențe coincid cu cele mai scăzute nivele socio-economice, unde infecțiile se fac precoce. Această teorie este în concordanță cu modelul lui DETELS sau modelul poliomielitei, care au fost propuse pentru a explica repartiția 16 geografică a bolii. Ele permit să se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dezigoți. Procentul nu a depășit 28% niciodată la monozigoți după acest autor. Chiar dacă factorul genetic ar acoperi total suprafața patogenică a bolii, se consideră că la monozigoți concordanța nu ar putea fi mai mare de 50%. YORDANOV (1983) dă o prevalență a SM la gemeni de 5-15 ori mai mare ca la populația generală. CURTIS (1933) arată o prevalență a SM la frații gemeni de 42 ori mai mare față de populația generală. PRATT (1951) de 10 ori mai mare, MILLER și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
suprafața patogenică a bolii, se consideră că la monozigoți concordanța nu ar putea fi mai mare de 50%. YORDANOV (1983) dă o prevalență a SM la gemeni de 5-15 ori mai mare ca la populația generală. CURTIS (1933) arată o prevalență a SM la frații gemeni de 42 ori mai mare față de populația generală. PRATT (1951) de 10 ori mai mare, MILLER și ALLISON (1954) de 15 ori mai mare, iar MACKAY (1966) de 118 ori mai mare ca la populația
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
362 la 100.000 locuitori, procent ce depășește mult media acceptată. Dacă se consideră că în aceste familii ar fi și cazuri infraclinice și benigne, acest procent poate ajunge la 204 la 100.000 locuitori. În Bulgaria, după YORDANOV (1983), prevalența familială este de 6%. În România se poate cita studiul efectuat în Transilvania, în care ILEANA ALMAȘU (1985) găsește numai două cazuri familiale din 693 cazuri. Alte studii dau următoarele incidențe la membrii familiilor cu SM: MACKAY (1960) - de 35
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
un procent de 38,8 la 100.000 la rudele bolnavilor. CENDROWSKI (1967) găsește forma familială în 2,5-5,7%, iar OFTERDOL (1964) în 14,5%. Una din cifrele ridicate citată de SUTHERLAND (1956) este de 18,9%. În general prevalența este cu atât mai mare cu cât gradul de rudenie este mai apropiat, el scăzând cu cât colateralii sunt mai îndepărtați. Formele de SM conjugale au fost studiate, dar prevalența lor nu depășește pe cea din populația generală (SCHAPIRA, 1963
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
citată de SUTHERLAND (1956) este de 18,9%. În general prevalența este cu atât mai mare cu cât gradul de rudenie este mai apropiat, el scăzând cu cât colateralii sunt mai îndepărtați. Formele de SM conjugale au fost studiate, dar prevalența lor nu depășește pe cea din populația generală (SCHAPIRA, 1963). Studiile privind consangvinitatea pledează pentru o transmitere autosomal recesivă. S-a notat în unele studii o incidență mai mare a cosangvinității în cazurile familiilor cu SM, față de populația generală (STAMATOIU
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
avem la această oră. Datele prezente sugerează intervenția unui factor genetic variabil ca valoare și pondere, dar care nu poate fi negat în nici unul din cazuri. Se crede că SM este produsă de o pereche de gene recesiv autosomale cu prevalență de 63% (STOVER 1954). Se sugerează de către STAMATOIU și 18 colaboratorii în 1989 existența unei relații între prevalența genei și distribuirea geografică a SM. Intrevenția factorului genetic ar fi în raport cu existența unei predispoziții imunopatice ce definește susceptibilitatea la SM. Spre deosebire de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
nu poate fi negat în nici unul din cazuri. Se crede că SM este produsă de o pereche de gene recesiv autosomale cu prevalență de 63% (STOVER 1954). Se sugerează de către STAMATOIU și 18 colaboratorii în 1989 existența unei relații între prevalența genei și distribuirea geografică a SM. Intrevenția factorului genetic ar fi în raport cu existența unei predispoziții imunopatice ce definește susceptibilitatea la SM. Spre deosebire de alte boli ereditare în care numai o genă este anormală, posibil că în SM este nevoie ca mai
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
II sunt asociați SM. La alte populații sunt puși în cauză antigeni diferiți: DR4 la populația mediteraneană, DRW53 19 în Arabia Saudită și DQW6 la japonezi. Asocierea SM cu anumiți antigeni H.L.A. a fost sugerată de studii epidemiologice geografice, corelând prevalența bolii la diferite populații cu distribuția antigenelor H.L.A. la aceleași populații. Această asociere a fost apoi confirmată de studii bolnavmartor. Această confirmare capătă valoare atunci când bolnavul și martorul au aceeași origine geografică, pemițându-ne să excludem ipoteza că diferențele observate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
neglijați nici alți factori care ar putea interveni în declanșarea bolii. Unii din acești factori mult studiați au fost factorii de mediu geografic. Caucazienii, mongoloizii și africanii nu diferă doar prin patrimoniul genetic ci și prin mediul în care trăiesc. Prevalența bolii fiind legată de latitudine, toți factorii legați de latitudine influențează SM și în special clima (temperatura, soarele). Se pare că vremea caldă și însorită favorizează puseele acute (deși boala este mai rară în țările calde). Caracteristici fizice ale mediului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
influențează tot atât de negativ SM precum sarcina și travaliul. 21 Cel mai discutat factor exogen ce ar influența SM este factorul nutrițional. Pe baza corelațiilor geografice s-a sugerat că o alimentație bogată în grăsimi animale ar fi asociată cu o prevalență ridicată a SM. În sprijinul acestei ipoteze născute din epidemiologia geografică, au fost evocate rezultatele cercetărilor asupra variațiilor calitative a acizilor grași ai țesutului cerebral și ai mielinei, în funcție de alimentație. O alimentație bogată în acizi grași, polisaturați și vitamina D
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
În sprijinul acestei ipoteze născute din epidemiologia geografică, au fost evocate rezultatele cercetărilor asupra variațiilor calitative a acizilor grași ai țesutului cerebral și ai mielinei, în funcție de alimentație. O alimentație bogată în acizi grași, polisaturați și vitamina D ar putea explica prevalența scăzută a SM la pescarii norvegieni. Acest ansamblu de fapte a părut destul de coerent pentru a justifica studiul eficacității regimurilor bogate în acizi grași nesaturați în SM. Din alimentație, acidul linoleic, care este un acid gras esențial se presupune că
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pe metode mai acurative au cuprins accepțiunea prin care se credea că distribuția SM în Europa este legată de latitudine (GRANIERI E. - 1997). Până în 1980 țările europene situate între latitudinea de 36o și 46o nord erau privite ca având o prevalență a ratei SM mult mai scăzută, aproximativ 5-25 cazuri la 100.000 locuitori, comparativ cu țările din centrul și nordul Europei. Această perspectivă a fost bazată în principal pe vechile studii făcute în Italia între 1959-1975. Studii mai recente efectuate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
100.000 locuitori, comparativ cu țările din centrul și nordul Europei. Această perspectivă a fost bazată în principal pe vechile studii făcute în Italia între 1959-1975. Studii mai recente efectuate în Italia și alte țări din sudul Europei arată că prevalența SM este, de fapt, mult mai ridicată decât credeam în trecut (ROSATI G., 1994). De aceea distribuția SM în Europa pare a fi mult mai complexă decât se credea în trecut, cu mari variații, nu numai în țările situate pe
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pentru SM probabilă și sigură a scăzut progresiv, de la o rată stabilă la 4,2 la 100.000 locuitori între 1950-1964, pe durata a cinci ani succesivi, între 1974-1988 la 2,2 la 100.000 locuitori, pe când în acești ani prevalența a fost stabilă (SVENNINGSSON A. și colab., 1990). Cel mai recent studiu efectuat în regiunea Vastebottern, din nordul Suediei, indică o prevalență „onset adjusted crude“ a SM la 125 la 100.000 locuitori. Prevalența SM este mai mare decât în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
durata a cinci ani succesivi, între 1974-1988 la 2,2 la 100.000 locuitori, pe când în acești ani prevalența a fost stabilă (SVENNINGSSON A. și colab., 1990). Cel mai recent studiu efectuat în regiunea Vastebottern, din nordul Suediei, indică o prevalență „onset adjusted crude“ a SM la 125 la 100.000 locuitori. Prevalența SM este mai mare decât în rapoartele anterioare din alte zone majore din Scandinavia (SUNDSTROM P. și colab., 2001). Studii epidemiologice recente confirmă frecvența generală ridicată a SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]