3,419 matches
-
normativă este baza securității juridice, definită, la rândul ei, ca principiu și exigență a ordinii juridice, condiție a stabilității economice și sociale. Atât soluțiile judiciare pronunțate de instanțe, cât și administrația publică efectivă se încadrează conceptual în principiul determinat al previzibilității. ... 43. Tribunalul Tulcea - Secția civilă de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. ... 44. Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal nu își motivează, contrar prevederilor art. 29 alin.
DECIZIA nr. 481 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278178]
-
obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților. ... 23. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece, fiind lipsite de previzibilitate și claritate, permit stabilirea în mod arbitrar și abuziv, de către unitatea reparatoare, a unui preț pe oră pentru manopera efectuată mult peste prețurile de referință din piața specifică. Astfel cum sunt redactate, fără a exista obligația legală de raportare
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]
-
alin. (3) din Legea nr. 132/2017 impune și condiția legalității documentelor menționate, motiv pentru care nu se poate concluziona că norma este vagă sau nedeterminată. În al doilea rând, prevederea unei opțiuni în favoarea unității reparatoare nu afectează claritatea și previzibilitatea art. 14 alin. (3) din actul normativ sus-menționat, întrucât posibilitatea alegerii este expres prevăzută, nefiind generată de o redactare necorespunzătoare a textului de lege. În al treilea rând, prerogativa unității reparatoare de a folosi propria valoare a orei de manoperă
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]
-
ce depind de un eveniment viitor și incert, în timp ce obligația de plată a primei de asigurare este totdeauna certă în ceea ce îl privește pe asigurat. Instanța reține că dispozițiile legale criticate nu sunt lipsite de claritate și previzibilitate, iar dreptul de proprietate privată al asigurătorului RCA este pe deplin respectat, riscurile acoperite de asigurarea RCA și limita maximă de răspundere a asigurătorului RCA fiind stabilite prin lege. Faptul că textul de lege criticat ar permite unității reparatoare să
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]
-
în Dosarul nr. 867D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată și că textul criticat încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție deoarece nu prevede și un criteriu legal de stabilire a cuantumului orei de manoperă. Astfel, lipsa de previzibilitate a normei legale supuse controlului de constituționalitate permite stabilirea de către unitățile reparatoare a unui preț pe ora de manoperă peste prețurile de referință din piață. ... 37. Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă apreciază, în esență, că excepția de
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]
-
sale în ceea ce privește calitatea serviciilor prestate. ... 43. Tribunalul Timiș - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și reține, în esență, că dispozițiile criticate nu pot fi apreciate ca fiind lipsite de claritate și previzibilitate întrucât permit stabilirea în mod neechivoc a cuantumului despăgubirii datorate înainte de efectuarea reparației autovehiculului, respectiv prin utilizarea contravalorii orei de manoperă practicate de unitatea reparatoare. Chiar dacă prețurile percepute de unitățile reparatoare nu sunt aceleași, uneori constatându-se diferențe
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]
-
cuantumului despăgubirii datorate înainte de efectuarea reparației autovehiculului, respectiv prin utilizarea contravalorii orei de manoperă practicate de unitatea reparatoare. Chiar dacă prețurile percepute de unitățile reparatoare nu sunt aceleași, uneori constatându-se diferențe semnificative, această împrejurare nu afectează cerințele de previzibilitate și claritate ale legii, societățile de asigurare având posibilitatea ca, pe baza acestor norme, să își modeleze conduita astfel încât să fie respectate drepturile și interesele persoanelor ale căror autoturisme au fost avariate într-un accident rutier. Instanța consideră că
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]
-
delictuală, astfel că textul constituțional nu este aplicabil în soluționarea excepției de neconstituționalitate. ... 47. Judecătoria Sebeș apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată, în esență, că dispozițiile criticate nu pot fi apreciate ca fiind lipsite de claritate și previzibilitate întrucât permit stabilirea în mod neechivoc a cuantumului despăgubirii datorate înainte de efectuarea reparației autovehiculului, respectiv prin utilizarea contravalorii orei de manoperă practicate de unitatea reparatoare. Chiar dacă prețurile folosite de unitățile reparatoare nu sunt aceleași, uneori constatându-se diferențe
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]
-
cuantumului despăgubirii datorate înainte de efectuarea reparației autovehiculului, respectiv prin utilizarea contravalorii orei de manoperă practicate de unitatea reparatoare. Chiar dacă prețurile folosite de unitățile reparatoare nu sunt aceleași, uneori constatându-se diferențe semnificative, această împrejurare nu afectează cerințele de previzibilitate și claritate ale legii, societățile de asigurare având posibilitatea ca, pe baza acestor norme, să își modeleze conduita astfel încât să fie respectate drepturile și interesele persoanelor ale căror autoturisme au fost avariate într-un accident rutier. Nici încălcarea art.
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]
-
apreciată ca o încălcare a dreptului de proprietate al asigurătorului. ... 48. Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât textul de lege criticat încalcă cerințele de previzibilitate și claritate a legii stipulate de art. 1 alin. (5) din Constituția României. Se invocă jurisprudența relevantă a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului și se arată, în esență, că este permisă stabilirea în mod arbitrar și
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]
-
a opta pentru una sau alta dintre modalitățile de stabilire a valorii reparației, Curtea a apreciat că textul de lege criticat este redactat într-o manieră clară, lipsită de orice echivoc, de natură să satisfacă criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care normele juridice trebuie să le îndeplinească, evidențiind explicit cele două modalități de cuantificare a despăgubirilor datorate de asigurător, și anume prin folosirea sistemelor de evaluare specializate (precum Audatex, Autovista, DAT, GT Motive) și prin documente emise în condițiile
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]
-
73 alin. (3) lit. p) din Constituție, potrivit căruia regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică adoptată de Parlament. ... 6. Se mai arată că normele legale astfel adoptate sunt lipsite de previzibilitate, deoarece pensionarul militar nu este în măsură să își adapteze în mod corespunzător conduita (raportându-se doar la prevederile legii) și nu poate avea reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare sau a celor de recalculare a
DECIZIA nr. 761 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278705]
-
comiterii infracțiunii de neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, prevăzută la art. 349 din Codul penal. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, lăsând loc unor aprecieri subiective și, în consecință, discreționare ale destinatarilor normei, în condițiile în care organelor judiciare, în misiunea de interpretare și aplicare a legii, respectiv de stabilire a caracterului defectuos al îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, le revine obligația
DECIZIA nr. 456 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277573]
-
act normativ din legislația națională, indiferent de domeniul de reglementare, este de natură să atragă sancțiunea neacordării despăgubirilor. Or, este evident că o asemenea consecință nu poate fi acceptată datorită arbitrarului absolut pe care îl aduce în aplicarea legii. Cerința previzibilității, a clarității și a caracterului accesibil al legii a fost consacrată la nivelul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și prin jurisprudența Curții Constituționale. Dacă la început Curtea Constituțională analiza cerința
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
și a caracterului accesibil al legii a fost consacrată la nivelul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și prin jurisprudența Curții Constituționale. Dacă la început Curtea Constituțională analiza cerința clarității și previzibilității unei legi prin prisma încălcării diverselor dispoziții constituționale, în prezent această exigență a fost cristalizată din prevederile articolului 1 alineatul (5) din Constituție. Pe de altă parte, exigența s-a îmbogățit din punct de vedere substanțial, Curtea Constituțională impunând respectarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
10 mai 2012 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 19 iunie 2012). După ce, în prealabil, în ambele decizii Curtea reține că „orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite cerințe calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat“, aceasta concluzionează, în prima decizie citată, că textul „este neclar și imprecis, astfel încât Curtea constată că, în mod evident, legea criticată este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
presupune ca acesta să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat“, aceasta concluzionează, în prima decizie citată, că textul „este neclar și imprecis, astfel încât Curtea constată că, în mod evident, legea criticată este lipsită de previzibilitate, ceea ce este contrar dispozițiilor art. 1 alin. 5 din Constituție“, iar în a doua decizie citată că prevederile legale analizate „nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție“. Aici, evoluția jurisprudenței este semnificativă: pe de-o parte, se exprimă în mod direct exigența respectării de către orice act normativ a unor cerințe calitative (previzibilitatea, precizia și claritatea), iar, pe de altă parte, această exigență își găsește temeiul, pentru prima dată, în mod direct și de sine stătător în art. 1 alin. (5) din Constituție. Curtea reține în final că imprecizia sau lipsa de previzibilitate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
previzibilitatea, precizia și claritatea), iar, pe de altă parte, această exigență își găsește temeiul, pentru prima dată, în mod direct și de sine stătător în art. 1 alin. (5) din Constituție. Curtea reține în final că imprecizia sau lipsa de previzibilitate a textului de lege supus controlului de neconstituționalitate afectează demnitatea umană, valoare supremă prevăzută la art. 1 alin. (3), sau dreptul la un proces echitabil cuprins în art. 21 alin. (3) din Constituție, deci alte prevederi constituționale decât art. 1
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
important, în această decizie, precum și într-o decizie ulterioară (Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, celebră datorită dispozițiilor analizate - „codul insolvenței“), Curtea Constituțională ridică previzibilitatea și claritatea la nivel de „condiție esențială a calității și constituționalității normei juridice“. Astfel, nu numai că formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil conduita pe care trebuie să o adopte, dar claritatea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
claritatea la nivel de „condiție esențială a calității și constituționalității normei juridice“. Astfel, nu numai că formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil conduita pe care trebuie să o adopte, dar claritatea și previzibilitatea sunt elemente sine qua non ale constituționalității și convenționalității reglementării. În data de 30.08.2021, reclamantul a formulat, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, plângere prealabilă împotriva prevederilor art. 8 lit. f) din Hotărârea Guvernului nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
redactare a textului criticat lasă loc arbitrarului și exercitării cu exces de putere a atribuțiilor de către autoritatea publică chemată să soluționeze cererile de despăgubire, în speță Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, norma fiind lipsită de orice previzibilitate, cu atât mai mult cu cât nu este corelată încălcarea legislației în vigoare (oricare ar fi aceea) de către autoritățile competente de o eventuală culpă a solicitantului. De asemenea, instanța observă că art. 8 lit. f) din HG nr. 1.214/2009
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
reclamantul nu a invocat necompetența emitentului actului, nici faptul că dispoziția criticată nu ar fi conformă cu conținutul legii în baza căreia este emis, nici forma specifică a adoptării sale, ci a invocat nelegalitatea din perspectiva lipsei de claritate și previzibilitate a normei în temeiul art. 1 alin. (5) din Constituție, respectiv art. 8 și 26 din Legea nr. 24/2000. Or, cu privire la motivele de nelegalitate invocate, pârâtul nu a înțeles să aducă argumente contrare (în mod evident, în speță
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
Ministerului Afacerilor Interne, fiind aprobate prin note-raport clasificate ca secrete. Ca atare, beneficiarii acestora nu au posibilitatea să cunoască modalitatea de calcul al sporului pentru pericol deosebit, deși normele care reglementează această modalitate trebuie să fie caracterizate de stabilitate și previzibilitate. Prin urmare, dispozițiile criticate nu îi permit beneficiarului sporurilor să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să își reprezinte corect alcătuirea drepturilor sale salariale, fiind încălcate, astfel, art. 1 alin. (4) și (5), art. 31 și art. 73
DECIZIA nr. 431 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277655]
-
birouri. Cu toate acestea, ca soluție legislativă nouă, ulterioară celei stabilite prin Legea nr. 296/2023 adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, introducerea cerinței vechimii de 5 ani în specialitatea funcției pentru ocuparea funcției de șef birou lipsește norma de claritate și previzibilitate. Astfel, dispoziția criticată permite atât interpretarea potrivit căreia la nivelul Consiliului Legislativ este permisă înființarea de noi astfel de funcții, cât și interpretarea potrivit căreia noua cerință ar fi incidentă doar pentru persoanele care ar dori să ocupe funcțiile existente
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]