12,874 matches
-
la o tânără doamnă, pierde ocazia de a face amor cu ea, întrucât, după ce intră în baie, este fascinat de ce vede acolo și... nu mai iese. Și pe el îl încântă în mod special „tronul de porțelan“: „Nefiind băiat prost, pricepu imediat că scaunul de faianță strălucitoare, cu blatul spart, colorat în aceeași nuanță de alb cu pereții, ținea locul încăperii aceleia din fundul curții lor, în care putea intra o singură persoană. Și în care podeaua de lemn șubredă avea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
reprezentării animaliere sau vegetale a atitudinilor omenești. Autorul nu face decât să se complice inutil, scriind „leuștean“ în loc de „Popescu“ și „pătrunjel“ în loc de „Ionescu“. Din acest efort de falsă cifrare rezultă istorisiri întortocheate și anoste: ,,— Pătrunjele, degeaba te zbați. Nu te pricepi să înhami un armăsar ca mine. Dar să ne trezim puțin. Precum spui, leuștene. Prietene, să-i dai o mână de ajutor mărarului! Ce-mi este dat să aud! Eu îl sprijin pe cartof. Este la doi pași de aici
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dorința. Între cei doi se cască o prăpastie. În mod fatal, femeia se îndrăgostește de alt bărbat, Dragoș, dar și apropierea de el este dificilă: „Accept să luăm masa împreună. Nu vreau decât un ceai. Ard. Habar n-am cât pricepe el din mine. În expresia privirii lui plutește acum un fel de curiozitate, e sigur pe el, știe ce vrea. Cred că spaima se reflectă pe chipul meu, rigiditatea mă domină. Nu mai reușesc să cochetez, până aici a fost
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
falsă. Cataramă era comandantul unui pluton de TR-iști, absolvenți ai facultății de matematică. Calitatea lui principală era că accepta discuții elevate. Defectul, păcatul, caraghioslîcul erau că se credea as și în domeniile pe care nu avea cum să le priceapă. Diseară se va putea vedea în constelația Taurus, spune un student. Ce să se vadă? sare colonelul. O cometă, răspunde plictisit absolventul. Nu, zău! Și ce este o cometă după tine? Un corp ceresc. Și ce face acest corp ceresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
continuai plimbarea, atunci, după o perdea de copaci seculari, se deschidea o poieniță în care se lăfăia o căsuță splendidă, îngrijită și cu multe flori cam peste tot. Gardul era proaspăt vopsit și o fîntînă meșteșugită de un om tare priceput te invita la un pahar cu apă. Pe o măsuță era pus un șervet curat, o cană plină de obicei cu apă și cîteva pahare care străluceau de curățenie. Alături, un șervet, un săpun și un castron cu prune îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ceva timp, Datcu revine cu un valizoi plin de hîrtii. Jovial, demonstrează că-i mai cinstit decît heruvimii. O să faceți o licitație, evident. Nu vreau implicații nedorite. Sigur, domnule profesor, mă bucur că nu-mi forțați mîna. Dar cine se pricepe la așa ceva acum, în afară de dumneavoastră? Evident că nimeni. Totuși, formalitățile legale sînt necesare. Să nu ne doară capul, adaugă coborînd vocea. Hîrtiile sînt ca la carte. Făcute ca să nu apară concurența. Timpul trece și la fiecare vizită, deși atent supravegheat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tine, spune înfierbîntat Rîmbu. Așa mai merge, parcă. Dar cînd o s-o faci? După. Juri? Da. Diana a presat profesorul să facă act de vînzare-cumpărare, chiar înainte de cununia civilă. Nu te temi c-o să te dea afară? întrebau colegii. Mă pricep la oameni. Totuși, nu se știe ce zace în... Este însărcinată. O să-mi dea afară și copilul? Spre surprinderea tuturor, căsnicia a mers. Copilul era o minune și Rîmbu era fericit. Dispăruse zgîrcenia, avea încă o normă și Diana și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Pînă la nuntă nimic, nimic, a decretat fata. Sigur. Și eu vreau să intrăm curați în Sfînta Biserică. La răspunsul acesta nu s-a așteptat și ceva a înțepat-o drept în inimă. Noroc de Dan, care nu era prea priceput în toate cele. În noaptea de după nuntă Dan a făcut ceea ce el credea că trebuie să facă și apoi a căzut într-un somn adînc. Sforăie încetișor și un firicel de salivă curgea abia văzut, la colțul gurii. Doamne, toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
lovit cu picioarele. Ce... ce ai... scumpa mea? Toți sînteți niște porci, niște animale nesimțite, țipă isteric Claudia. Adică, cum? Egoiști jegoși. După ce vă faceți mendrele, uitați de noi și egoismul dă pe dinafară... Adică cum, Claudia? Dan începe să priceapă chestia cu "toți sînteți niște porci" și sîngele i se urcă în ochi și urechi. O palmă răsună în noapte și Claudia aude un țiuit prelung, fără sfîrșit. Își pune uluită mîna la ureche și devine confuză. Se îmbracă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cum. Harpagon avea o suprafață mare de gazon și i se acrise de tuns iarba. Era o sarcină care îi consuma enorm de mult timp și, mai ales, energie. Băi Cozmin, poți tunde iarba? Îhî. Cu mașina? Îhî. Dar te pricepi? Îhî. Harpagon îl ia acasă, îi oferă o bucată de pîine unsă cu margarină și apoi îl instruiește. Cozmin face progrese și, după două zile de încercări, chiar se descurcă, dar supravegheat. Tot era bine. Într-o zi mă plimbam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fir roșu? Păianjen ești în cerul tău leneș sau meșter iscusit? Atârnă luna ca o insectă de grinda casei și nu găsesc foarfece de lumină, și nu am un cer al meu unde să o slobod noaptea, și nu mă pricep să mă ridic mai sus de fereastră. Doamne, întregește-mă țol de cordele în acest fir de urzeală roșie! Decupează, Doamne, din mine atât cât să-ți ajungă pentru un preș la intrare! Împletește, Doamne, din acest fir năvodul pescarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ele." Tată-său a întors pe toate părțile un hectar de pământ, trei loturi a câte 30 de ari în sărătura Murgenilor; de pe acel pământ sterp s-au hrănit toți cinci. Tanti Varvara avea mașină de cusut "Singer", nu se pricepea la croitorie, cosea după tipar: un pantalon 30 de lei, o fustă dreaptă 20, un halat 20, o sacoșă 5 lei; reușea să pună ban peste ban, 7-800 pe lună, să plătească gazda fetei de la Iași, celelalte două erau scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
schimbat macazul. Atenție la linia unu! Vă rugăm poftiți în vagoane! Nu mai avem locuri la fereastră. Hai, curaj, puteți urca fără bilete! Dumnezeu face deconturi pentru orice intenție de zbor nedusă până la capăt. Dumnezeu la jumătăți de măsură se pricepe cel mai bine. Atenție la linia unu! Și trenul începe să țipe prin vene. Petre, nu strânge pumnii! Privește-ți drumul în palmă, este întrerupt o doime din viață, o să-l scapi printre degete. Rămas bun? Aiurea! Nu te grăbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
suflete. Prin anii 70, Ceaușescu a scos sașii, ca pe niște vite, la vânzare, pe cei rămași i-a mixat cu textilistele venite din Vâlcea, Vaslui, Caracal, Botoșani. Țărăncile luate cu arcanul de la coada sapei au pus, cum s-au priceput mai bine, curul la "armonizarea națiunii" și, implicit, la "înălțarea socialismului pe cele mai glorioase culmi ale progresului". Bâlbâitul nu a fost prost deloc, a avut de la cine învăța, peste Prut, Stalin terminase transhumanța, iar colhozurile dădeau roadă cât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu știe pulsul cerului. Plouă doar peste acoperișuri străine, se desfac norii în cochilii părăsite de melci, sfântul Ilie inundă numai corăbiile cu venele tăiate.) Concretul îmi numără vertebrele de cal mort în grădina împăratului. Alerg. În afara șotronului nu mă pricep să exist. Până la 7, cel mai bine printre morminte învăț să număr. Cimitirul este locul de joacă al îngerilor: pe inimă pășesc în vârful iluziilor; ochii îi ating cu intenția de a privi cerul din cretă; umerii, amăgindu-se a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
eșuate: putrezesc pânzele, se desfac nodurile, pocnesc punțile și nici o lacrimă de catarg frânt. În lume, furtună până și în ceașca de ceai, munți de sare sub ochii păcătoșilor; durerea sapă galerii în icoană. Nici dincolo, nici dincoace, nu mă pricep să exist într-o iubire ce se minte că știe să doară atâta timp cât rana îi este deschisă încă din apa botezului. Alerg. Vreau să vin la tine, am exersat de câteva ori trecerea, singurătatea justifică lașitatea frânghiei întinse. Petre, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
la ce m-ai făcut?! Petru ridiculiza prezența difuză întocmai cum o făcea bunicu-său în tranșeele Odessei, acoperit până la brâu cu un val de pământ și schije și intestine. El a scăpat, ceilalți 6 și comandantul de tun nu se pricepeau să ia peste picior năluca. Să trăiți, doamnă Moarte! Să trăiți! Am onoarea să vă salut. Sărut mâna! Vă așteptam, mi-a fost dor de Dumneavoastră. Mi-ați lipsit, onorată prezență! V-am ținut loc aici lângă mine, la fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de stat. Ambele capitole, un fel de "aviz amatorilor", au drept corolar fraza absolut memorabilă despre cele trei categorii mentale. E dreptul inteligenței să distingă. Există trei feluri de minți omenești scria ex-secretarul Florenței unele care înțeleg singure, altele care pricep ceea ce alții înțeleg și le explică apoi lor, în sfîrșit, ultimele, care nu înțeleg nici singure, nici prin alții; cele de primul fel sînt desăvîrșite, cele de al doilea fel sînt foarte bune, iar cele din a treia categorie sînt
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
noi, deoarece este de ajuns să nu te îndepărtezi de felul de guvernare al strămoșilor și să acționezi în același timp fără grabă și potrivit nevoilor care se ivesc 9; așadar, un principe de acest fel, adică ereditar, dacă este priceput, și numai atît, va putea să-și păstreze întotdeauna autoritatea, afară de cazul cînd s-ar ivi cineva neașteptat și deosebit de puternic care să i-o răpească 10; dar chiar dacă statul i-a fost luat, el îl va redobîndi de îndată ce dușmaaul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ajungă a forma, în scurt timp, un singur tot cu principatul vechi. Greutățile se ivesc însă atunci cînd cucerești teritorii diferite prin limbă, obiceiuri și orînduire; în cazul acesta trebuie să ai norocul de partea ta și să fii foarte priceput pentru ca să poți păstra ceea ce ai cucerit, iar unul din mijloacele principale și eficace pentru aceasta ar fi ca cel ce cucerește un teritoriu să se și ducă să locuiască acolo, în felul acesta, stăpînirea ar fi maî sigură și mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la Nantes, cu cardinalul de Rouen, atunci cînd ducele Valentino (căci așa i se spunea obișnuit lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpînire pe Romagna; căci, atunci cînd cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii nu se pricep la politică, deoarece dacă s-ar pricepe, nu ar fi lăsat ca biserica să devină atît de puternică. Experiența ne-a arătat în adevăr că puterea pe care au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
așa i se spunea obișnuit lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpînire pe Romagna; căci, atunci cînd cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii nu se pricep la politică, deoarece dacă s-ar pricepe, nu ar fi lăsat ca biserica să devină atît de puternică. Experiența ne-a arătat în adevăr că puterea pe care au dobîndit-o în Italia, atît statul papal cît și Spania, se explică
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpînire pe Romagna; căci, atunci cînd cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii nu se pricep la politică, deoarece dacă s-ar pricepe, nu ar fi lăsat ca biserica să devină atît de puternică. Experiența ne-a arătat în adevăr că puterea pe care au dobîndit-o în Italia, atît statul papal cît și Spania, se explică prin acțiunea Franței, iar înfrîngerea acesteia se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
decît la armate, ei și-au pierdut statul. Cauza cea dintîi care te face să pierzi domnia este aceea de a nu ține seama de știința războiului; în schimb, mijlocul prin care poți să cucerești puterea este de a fi priceput în aceasta și de a o practica. Francesco Sforza, pentru că a avut armată, a devenit dintr-un om oarecare, duce al Milanului; iar fiii lui, care au ocolit truda armelor, au ajuns să fie oameni oarecare, după ce fuseseră înainte duci
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se simtă în siguranță între slujitorii lui armați. Unul fiind plin de dispreț, iar celălalt plin de bănuieli, nu va fi niciodată cu putință ca ei să acționeze de acord unul cu altul. Iată de ce un principe care nu se pricepe la război, nu numai că va avea de suferit cele arătate mai sus, dar niciodată nu va putea să fie prețuit de soldații lui, și nici nu va putea să aibă încredere în ei. Prin urmare, un principe nu trebuie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]