2,747 matches
-
politica în majoritatea statelor în care acest proces a avut loc. Femeile au trebuit, pur și simplu, să se integreze în politicile definite de bărbați"17. Așadar, dacă în doctrina și practica de factură liberală clasică, egalitatea de gen este privită ca egalitate în drepturi civile și politice (egalitate în sens formal-juridic), lucrurile devin mai complexe în momentul în care este adusă în discuție exercitarea deplină a cetățeniei politice sau egalitatea în privința drepturilor sociale, aspecte care scot în evidență inegalitățile de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
războiului, apoi la cele provocate de "Marea criză" ilustrează foarte bine situarea lor pe poziții sociale pe care aceste evenimente le-au zdruncinat serios, chiar dacă, în termeni statistici cel puțin, ideea unei "proletarizări" a burgheziei și a claselor mijlocii trebuie privită ca relativă, inclusiv într-o țară ca Germania unde criza din 1920-1923 a avut la acest nivel efecte devastatoare. Peste tot, devalorizarea monetară a afectat patrimoniile și a determinat scăderea veniturilor tradiționale (obligațiuni, împrumuturi publice, chirii etc.) reducînd puterea de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
schimbare, în ideea că și apele Bahluiului vor curge mai zâmbitoare, purtând pe umerii lor mici elegante gondole, pentru început venețiene apoi... ieșene. Până atunci, de ajungeți în stația din piața cu numele poetului, priviți prelung și frumos în jur, priviți încă o dată florile și ce mai e pe acolo, pronunțând în șoaptă versurile: Când scutul falnic o să se scufunde,/ căzând adânc, te vei mira și tu/ că frumusețea a pierit în unde,/ țărâna trupurilor însă nu". Veți avea senzația heracliteană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mass-media și de oamenii de afaceri, forțe ce exercită un control extrem de puternic asupra politicienilor din ambele partide majore). Pe de altă parte, Clinton însuși promovează o politică tot mai conservatoare, așa că, într-un anume sens, doctrina Reagan este încă privită ca o poziție de "bun-simț" politic, rămînînd discursul dominant al epocii. În plus, atît televiziunea, cît și radioul, în SUA, continuă să fie dominate de voci conservatoare; se promovează același grup consultativ de experți de orientare de dreapta și aceleași
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
împărțirea domeniului în abordarea culturalistă, care se concentrează în primul rînd asupra textului, și seria de abordări mai empirice. Abordarea culturalistă la acel moment era în mare măsură de tip textualist, centrat pe analiza și critica tuturor formelor de comunicare privite ca artefacte culturale, folosind mai ales metode provenite din domeniul umanist. Metodele de studiere a comunicării foloseau, dimpotrivă, metodologii mai empirice, variind de la o cercetare de tip pur cantitativ, studii etnografice asupra unor cazuri sau domenii specifice, pînă la cercetarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
presupune o diversitate de perspective critice și multidisciplinare care să unească studiile culturale cu teoria criticii sociale și cu politica democratică radicală. Poziția adoptată de mine asupra culturii și fenomenului media în studiul ce urmează ar putea fi, de asemenea, privită ca o formă de materialism cultural, termen-cheie căruia îi dau două înțelesuri. În acord cu Raymond Williams, văd materialismul cultural ca pe "o analiză a tuturor formelor de semnificație... în cadrul contextului mijloacelor și condițiilor reale de producție" (Williams, 1981: 64-5
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
arată cum reușește ideologia Reagan să asimileze figuri contraculturale anterioare, într-un mod asemănător celui în care fascismul a produs o "sinteză culturală" a ideologiilor naționaliste, primitiviste, socialiste și rasiale (Block, 1991 [1935]). Această analiză sugerează că doctrina Reagan trebuie privită ca un conservatorism revoluționar cu o puternică componentă de populism conservator radical, de individualism și activism; aceeași viziune se regăsește și în filme precum Războiul stelelor, Indiana Jones, Superman, Conan și alte filme și seriale de televiziune care utilizează eroi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ar implica pur și simplu negarea și demolarea ipotezei centrale a textului. Acestui procedeu, teoreticieni precum Roland Barthes, Pierre Macheray, Jacques Derrida și alți poststructuraliști îi opun noi metode de lectură a textului și demersuri critice. Conform post-structuraliștilor, textele trebuie privite ca o expresie a diversității de voci și nu ca o enunțare a unei voci ideologice unice care urmează a fi identificată și pusă sub semnul întrebării. Textul necesită o lectură plurivalentă și un set de strategii critice sau textuale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acesta este perceput și acceptat (vezi Wilson, 1985; Ewen, 1988). Moda contemporană oferă opțiuni în privința hainelor, stilului și imaginii; elemente prin care individul își poate construi o identitate personală. Într-un anumit sens, moda reprezintă o trăsătură constitutivă a modernității privită ca o epocă în istorie ce este marcată de permanente inovații, de distrugerea vechiului și crearea noului (Berman, 1982). Moda însăși se definește ca producătoare de gusturi, stiluri, haine și deprinderi. Moda perpetuează o personalitate modernă, neliniștită, mereu în căutarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pune semnul egalității între cultura hispanică și ghettourile marilor orașe, cu blugii, sălile de biliard, cu hainele și accesoriile ieftine și de un gust mai puțin rafinat. Un videoclip ulterior, "La Isla Bonita", prezintă o fantezie pe tema modei hispanice privite ca o emblemă a frumuseții și romantismului. Asemenea elemente de "multiculturalism", ca și tendința permanentă a Madonei de transgresare a culturilor (mai exact, de sexualitate explicită și multirasială) s-au dovedit a fi stratageme de marketing extrem de inteligente și pline
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnologie care vor duce către un viitor cu totul diferit. Ficțiunea cyberpunk ne oferă o viziune realistă a puterilor care dictează structura lumii noastre și ridică probleme importante în legătură cu modul în care structurile tehnologice proprii experienței și statutului ființelor umane, privite ca infrastructură a societății, se transferă din cadrul industriei și producției către o cultură media, a informației, într-o nouă eră a tehnologiei capitaliste. Există, astfel, o diferență interesantă între ficțiunea cyberpunk și romanele istorice tradiționale, diferență descrisă de Lucàcs și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unor cazuri cu adevărat comparabile. Conform acestei perspective, idiosincrasiile culturale ale fiecărei țări sunt de așa natură încât condamnă analizele comparative la superficialitate, dacă nu chiar la confuzii grave. Politica guvernamentală a fiecărei țări în fiecare moment istoric este astfel privită ca rezultatul unor tradiții atât de înrădăcinate încât singurul lucru care se poate face este descrierea și analiza separată a fiecărui caz în parte. A porni de la presupunerea că instituțiile sunt ușor de comparat duce, pentru a continua argumentația, la
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pot fi descrise sub numele generice de "instituții", "organizații" sau "structuri". Sistemul politic operează în esență prin instituții și cu ajutorul acestora. Ele sunt de fapt elementele de bază. A existat o controversă semnificativă în legătură cu rolul instituțiilor. Ele au fost uneori privite ca fiind mai puțin importante decât oamenii din interiorul lor. S-a simțit că studiul ar trebui direcționat nu atât asupra instituțiilor cât asupra comportamentului. Această perspectivă a fost o reacție împotriva unei analize a instituțiilor care s-a bazat
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Coleman, 1960: 5-9). Ideea ne surâde deoarece corespunde realității în anumite privințe, în special atunci când "cererile" sunt făcute de grupuri și sunt preluate apoi de partide, parlamente și cabinete. Este totuși o simplificare excesivă. O astfel de analiză ar trebui privită mai mult ca un caz limitat decât ca o reprezentare corectă a situației în toate entitățile politice, deoarece sistemul politic nu este activat de cereri neapărat în această manieră clară. Situația poate fi și este deseori mult mai confuză, prin
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
că omul este un animal social; ființele umane se nasc în grupuri (familie, vecinătate) și trăiesc în grupuri (locul de muncă, biserica). Traiul în comun este o caracteristică a vieții umane (Truman, 1951; Bentley, 1967). Astfel sistemul politic național trebuie privit ca fiind alcătuit dintr-un număr de instituții sau grupuri (probabil foarte mare) de care indivizii aparțin în mod natural. Aceste instituții sau grupuri sunt la rândul lor legate între ele în multe sensuri complexe în cadrul sistemului politic național. În
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pot exprima într-o primă instanță cererile pentru o participare mai mare. Se presupune adesea și că schimbările spre egalitarism au efectul de a reduce, cel puțin într-o anumită măsură, oportunitățile de liberalism, întrucât libertatea și egalitatea sunt uneori privite ca antitetice. Schimbări rapide spre o mai mare egalitate (sau spre o mai mare inegalitate) conduc adesea la proteste și tensiuni; aceasta ar putea rezulta într-un autoritarism mai puternic din partea regimului, cât și într-o îngrădire a participării. În
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
șubred al noii ordini care se stabilise. A spune că sistemele politice formează grupe nu înseamnă că toate țările din grupă adoptă norme identice. De exemplu, între Suedia și Grecia există diferențe normative considerabile, deși ambele țări sunt în general privite ca aparținând grupei democrațiilor liberale. Trebuie astfel să distingem între ce se poate eticheta drept "macrodiferențe" și "microdiferențe" în principiile normative, macrodiferențele fiind diferențele dintre grupe, în timp ce microdiferențele sunt diferențele din interiorul fiecărei grupe. Țările nu rămân permanent într-o
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
asupra puterii economice a "capitaliștilor", dar statele comuniste s-au caracterizat și printr-un sistem de securitate socială extraordinar de dezvoltat, care a asigurat întregii populații măsuri de bază egale privind educația, sănătatea și pensiile. În sfârșit, statele comuniste trebuie privite a fi fost democratice. Așa cum s-a indicat mai devreme, liberalismul și democrația sunt două concepte distincte din punct de vedere analitic, care tind să fie asociate în Occident datorită evoluțiilor din secolul al XIX-lea. Dar un sistem politic
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să pretindem că dezvoltarea politică se bazează pe caracteristicile aparent "obiective" ale structurilor (Chilcote, 1981: 178-82). Cea mai bună soluție în acest moment este să ne întoarcem la examinarea rolului normelor în dezvoltarea politică. Aceasta nu înseamnă că structurile trebuie privite ca nerelevante în acest context, ci că ele singure nu pot oferi în întregime explicația căutată. Este foarte posibil ca dezvoltarea politică să aibă legătură cu eficiența structurilor și, în linii mari, cu capacitatea acestor structuri de a face față
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în multe părți ale lumii, din Irlanda de Nord până în Uganda și din Cipru până în Sri Lanka (Gurr, 1970: 317-59; Rabushka și Shepsle, 1972: 62-92; Lijphart, 1977: 142-76; Horowitz, 1985: 185-228). CASETA 5.2 Statul și societățile plurale Societățile plurale sunt de obicei privite ca imposibil de administrat. Ele par să ducă la războaie civile, așa cum s-a întâmplat în Vest și în Est, în Nord și în Sud. În deceniile trecute, cercetătorii socialului presupuneau că problemele generate de societățile plurale, datorate în esență
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
la anumite tipuri de agricultură și deci de posesiune a pământului, făcându-i astfel pe fermieri să se orienteze către stânga sau către dreapta (A. Siegfried, Tableau politique de la France de l'Ouest, 1913). Trei caracteristici geografice au fost adesea privite ca având o influență asupra sistemelor politice. Prima este climatul, care, în special în secolul al XVIII-lea, se considera că are o influență directă asupra comportamentului uman. Remarci despre diferențele dintre sistemele politice din nordul și sudul Europei au
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
unele țări, sindicatele au dobândit un caracter "asociativ" mai repede decât în altele, apărând și diferențe între grupurile sociale: sindicatele minerilor s-au caracterizat tipic prin "loialități de clasă" mai mari decât cele ale vânzătorilor; sindicatele americane au fost totdeauna privite ca având un caracter mai "asociativ" decât cele europene; iar loialitatea de clasă care caracterizează sindicatele europene a decăzut în mod vizibil o dată cu ascensiunea "asociaționalismului" (Taylor, 1989: 71-95). Dezvoltări întrucâtva similare au loc în sistemele politice impuse care sunt bine
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a unor asociații veritabile acolo unde grupurile comunitare tind să satisfacă principalele solicitări ale membrilor societății. CASETA 7.1 Putem vorbi despre o "nouă" politică? Una din dezbaterile majore privind societățile contemporane se referă la gradul în care ele trebuie privite ca diferite în caracter de societățile de acum câteva decenii. La sfârșitul anilor '50, Rokkan și Lipset au sugerat că au existat patru clivaje principale în societățile indistriale: clivajul centru-periferie, care corespunde relațiilor teritoriale sau bazate pe clan la care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cursul secolului al XIX-lea faptul că partidele erau o prezență permanentă și o trăsătură într-adevăr inevitabilă a unei democrații liberale moderne. Astfel, atacurile împotriva partidelor lansate (inclusiv de oameni de știință) în ultimele decenii dinaintea Primului Război Mondial ar trebui privite mai mult ca acțiuni de ariergardă decât ca observații noi privind caracteristicile lumii la acea vreme. Funcții ale partidelor politice Din această definiție rezultă funcțiile principale ale partidelor (Neumann, 1955: 395-400). Acestea sunt la trei niveluri: al societății ca întreg
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Importanța ideologiei de partid Un aspect important al activității majorității partidelor constă în elaborarea și implementarea politicilor. După cum se știe, unele partide există doar în beneficiul liderilor, în timp ce altele pretind că sunt pur pragmatice și că nu adoptă nicio ideologie, privită ca o postură "doctrinară". O absență totală a direcției politice este totuși rară. Pragmatismul este o atitudine ideologică, atât în sensul negativ în care respinge sugestia că țările ar putea fi conduse mai bine dacă există repere generale în determinarea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]