11,157 matches
-
compartiment specializat pentru activitatea privind concurența neloială. Pentru îmbunătățirea mecanismelor cooperării între Consiliul Concurenței și Oficiul Concurenței, până la sfârșitul anului 2002, urma a se încheia între cele două instituții un Memorandum în vederea abordării pro-active a controlului practicilor anticoncurențiale și a problematicii ajutorului de stat. Memorandumul urmărea, de asemenea, o concentrare comună asupra cazurilor celor mai grave de distorsionare a concurenței. Cu privire la îmbunătățirea performanțelor profesionale ale personalului, cele două autorități din domeniul concurenței au beneficiat de numeroase programe: programe de twinning, stagii
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
vizite de studiu la Comisia Europeană, seminarii și dezbateri în România pe probleme de concurență și ajutor de stat. Conform atribuțiilor, Oficiul Concurenței a acordat asistență de specialitate în domeniul ajutorului de stat și a întreprins acțiuni de mediatizare a problematicii ajutorului de stat la nivelul administrației publice centrale și locale în vederea dezvoltării unei culturi specifice în domeniu. Un rol deosebit de important în promovarea culturii concurenței și ajutorului de stat reveneau compartimentelor specializate din cadrul administrației publice. Dialogul cu Uniunea Europeană (2003) A
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de o reglementare antidiscriminatorie cu caracter general, în urma adoptării OG nr. 137 din 1 septembrie 2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Unul din punctele incluse în criteriile politice care permit aderarea României la Uniunea Europeană se referea la problematica romilor. Proiectul PHARE RO 9803.01 pentru îmbunătățirea situației romilor, aflat în derulare, avea două componente și anume: Carta Albă, care cuprinde Strategia Guvernului României pentru îmbunătățirea situației romilor și Fondul de Parteneriat pentru proiecte-programe, care viza parteneriatul dintre organizațiile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
legate de atribuțiile acestuia și un calendar pentru înființare. Au fost cerute și detalii privind măsurile pe care România intenționa să le adopte, în următoarele 12 luni, pentru creșterea conștientizării publicului și, în special, la locul de muncă, privitor la problematica egalității de tratament. Referitor la Planul Național de Acțiune, se impunea corelarea agendei activităților propuse, pentru următoarele 12 luni, cu resursele financiare. Lupta împotriva discriminării UE a solicitat să i se ofere, cu regularitate, date actualizate referitoare la inițiativele adoptate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
perioade de tranziție sau derogări la acest capitol de negociere. Din analiza documentelor de poziție ale celorlalte state candidate, s-a evidențiat faptul că au fost prezentate principiile care stau la baza politicii industriale, precum și capacitatea instituțională de a gestiona problematica politicii industriale în condițiile respectării angajamentelor asumate la alte capitole de negociere, precum: concurența, libera circulație a mărfurilor și politici sociale. Țara Data deschiderii Data închiderii Perioade de tranziție Bulgaria semestrul II 2001 semestrul II 2001 Cipru semestrul II 1998
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de pregătirea negocierilor la acest capitol au fost dezbătute în cadrul lucrărilor Consiliului Consultativ al Negociatorului-Șef al României cu UE, cu invitarea sindicatelor, patronatelor, mediului academic, ONG-urilor, partidelor parlamentare etc. Externe * aprilie 2003, Varșovia și Paris, consultări bilaterale, pe problematica negocierilor la Capitolul 21; * noiembrie 2003, Lisabona, o sesiune de consultări bilaterale, pentru prezentarea experienței portugheze în managementul Instrumentelor Structurale, precum și poziția Portugaliei privind reforma politicii de coeziune * 17 iulie 2003, București, consultări informale la nivel tehnic cu Comisia Europeană
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în practica de radioterapie, care includ aspecte privind situațiile de expuneri medicale, expunere profesională a populației, inclusiv expunerile potențiale în cazul practicilor de radiodiagnostic, radiologie intervențională și radioterapie medicală umană. MS a derulat programe de formare profesională, cu accent pe problematica de protecție radiologică (Rx-diagnostic, medicina nucleară, radioterapie, fizica medicală, radiologie intervențională). Au fost organizate 5 cursuri pentru personalul medical, privind "Protecția radiologică în radioterapie" și "Protecția radiologică în diagnosticul radiologic și radiologia intervențională", la care au participat în total 210
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cu Comisia Parlamentară de specialitate și în cadrul Comisiei de Dialog Social, proiectul documentului de poziție a fost agreat, neexistând propuneri de modificare a acestuia. La 25 august 2004 a fost organizată întâlnirea Consiliului Consultativ pentru Negocierea Aderării privind securizarea frontierelor. Problematica protecției datelor personale a fost dezbătută în cadrul Reuniunii Consiliului Consultativ pentru Negociere Aderării privind protecția datelor personale, desfășurat la 31 august 2004. La 20 octombrie 2004 a fost organizată întâlnirea Consiliului Consultativ pentru Negocierea Aderării privind reforma sistemului judiciar. Externe
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
s-a luat o decizie în termenul legal de 30 de zile. România trebuia să introducă posibilitatea unui apel cu efect suspensiv împotriva deciziei de expulzare și a măsurilor de returnare. Era necesară pregătirea personalului din serviciile direct implicate în problematica azilului și a refugiaților (poliție, imigrație, poliția de frontieră) Cooperarea polițienească și lupta împotriva crimei organizate În mai 2002, a fost adoptată Legea privind organizarea și funcționarea Poliției, iar în iunie 2002 a fost adoptată Legea privind Statutul polițistului. În
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Centrul de contact trilateral de la Galați funcționa doar cu oficiali români. Nu a fost obținut nici un acord cu Ucraina, cu privire la delimitarea platformei continentale sau frontierei maritime. România avea acorduri de cooperare bilaterale sau multilaterale cu unele State Membre UE pentru problematica managementului frontierei. Mai erau necesare investiții pentru a fi dotate mai bine echipele mobile de control, pentru echipamentul din a doua linie, pentru amprentare la punctele de trecere a frontierei, pentru echipament de comunicații, pentru monitorizarea noii rute de feribot
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sau interpretativă (vizează doar sensul și semnificația informației). În practică, s-au conturat diverse genuri de anchete: * de actualitate (stă sub semnului evenimentului); * de fapt divers; * ancheta-magazin. Realizarea unei anchete presupune respectarea următorilor pași: stabilirea corectă a temei și a problematicii, încadrarea problemei pentru a se evita abordările de tip exhaustiv, realizarea dosarului de documentare (colecția de fapte care susțin tema, argumente și opinii în discuție), formarea părerii personale și luarea unor decizii de redactare. 3.5.5.4. Portretul Portretul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
crimă ceea ce era permis sau chiar impus de legile regimului anterior. Pentru susținerea acestei ipoteze sunt invocate argumentele dreptului natural care susțin că legile care au permis nedreptăți morale nu pot fi recunoscute ca fiind valide. Această susținere este oarecum problematică dat fiind faptul că, în sistemul în care aceste legi au fost adoptate, competența legislativul nu cunoștea nicio restricție. Poziția dreptului natural a fost larg îmbrățișată după încheierea celui de-al doilea război mondial și considerată ca fiind singura capabilă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
secolul al II-lea d. Hr., ideea imputabilității câștigă tot mai mult teren. Potrivit unui rescript atribuit lui Hadrian, voința de a comite fapta era considerată mai importantă decât rezultatul 40. Deși în dreptul feudal, sub influența bisericii, a fost dezvoltată problematica vinovăției, disociindu-se între formele intenționate și cele neintenționate, temeiul obiectiv al răspunderii rămâne predominant și este, în continuare, pedepsită "orice acțiune prin care s-a produs o vătămare oarecare a intereselor apărate"41. Necesitatea recunoașterii unui temei subiectiv al
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
unei didactici a literaturii în etapa preșcolarității Literatura pentru copii, prezentată în lucrările de specialitate din multiple perspective, poate fi delimitată de celelalte coordonate ale literarului printr-un sistem de relații opozitive, cu rol în sublinierea elementelor specifice care nuanțează problematica avută în vedere cu precizarea că sunt identificabile și situații în care opoziția este doar terminologică, realitatea comunicării literare fiind caracterizată și prin raporturi de incluziune, de complementaritate etc. Se remarcă, din această perspectivă: * literatura pentru copii vs. literatura română
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
vedere al faptului că există numeroase creații literare cu valențe nuanțate pentru cititori de vârste diferite); * literatura pentru copii vs. literatura despre copii 308 opoziție inclusă în sistem din rațiunea punctării existenței unor creații literare centrate pe tema copilăriei/a problematicii copilului, fără a aparține literaturii pentru copii, precum și a unora care, incluse în literatura pentru copii, nu scriu ,,despre copii"; * literatura pentru copii vs. literatura asociată sferei educativului raport pe de o parte opozitiv (nu tot ce ce constituie în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
contextuale, didactica textului liric presupune raportarea obiectivelor vizate la conținuturi precum: componentele textului liric în versuri; universul tematic al liricii pentru copii; elemente de ordin formal: strofă, vers rimă, muzicalitate; specii/componente: pastelul, cântecul de leagăn; folclorul copiilor etc., coroborate problematicii strategiei didactice alese și, implicit, aspectelor pe care le îmbracă evaluarea în cadrul demersului instructiv-educativ. Accesibile și atractive pentru copiii preșcolari în primul rând prin prisma muzicalității conferite de structura versificată, textele lirice implică nu doar valorificarea lor în activități de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ridicat de adaptare la particularitățile nivelului de școlaritate), precum și forme de materializare a acestora înregistrări audio și/sau video, fișa pentru activitatea personală a copilului etc.336 Prezentarea de față reflectă, de altfel, doar o posibilă manieră de abordare a problematicii evaluării în ciclul preșcolar, un punct de plecare, nu o ilustrare exhaustivă a acestei teme. 12.4. Tipologia itemilor actualizare pentru activitățile de educare a limbajului în grădiniță Conceperea itemilor pentru nivelul preșcolar implică respectarea anumitor condiții vizând: numărul (mic
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
având același statut ca ceilalți observatori. El se știe observat tot atât cât observă el însuși. Putem numi această poziție "intersubiectivă" sau "subiectivitate asociată". [...] relația între observatori este cea obiectivantă" (Sfez 2002: 67). 12 Precizăm că tipologia prezentată este asociată problematicii avute în vedere în lucrarea de față, literatura de specialitate oferind și alte perspective asupra aceluiași subiect; vezi, de exemplu, contextul idiomatic, verbal și extraverbal fizic, empiric, natural, practic/ocazional, istoric, cultural (Coșeriu 1962: 282-323); ,,situativer Kontext", ,,Wissenskontext", ,,sprachlichkommunikativer Kontext
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
conținutului pregătirii artistice a sportivelor de 9 - 10 ani (categoria “junioare IV - nivelul I”) în ciclul anual. Pentru atingerea scopului formulat ne-am propus respectarea următoarelor obiective: Ø aprofundarea cunoștințelor teoretice privind noțiunile de bază din cadrul cercetării; Ø introducere în problematica și în contextul de abordare a lucrării; Ø definirea și delimitarea conceptelor legate de pregătirea artistică; Ø cunoașterea opiniilor profesorilor, antrenorilor și coregrafilor din gimnastica artistică privind nivelul pregătirii artistice, contribuția și utilizarea acestei componente în cadrul procesului de antrenament al
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
organizației; se asigură totodată o diagramă corectă a relațiilor între diferite nivele ierarhice. 4. Evoluția sistemului de organizare a activității de asigurare a calității în cadrul producției Sisteme de organizare în I.M.M. Formele de organizare ale structurii care se ocupă de problematica referitoare la asigurarea calității în procesul de producție sunt și trebuie să fie distincte, constituind unul din mijloacele prin care întreprinderea își realizează obiectivele. Deoarece aceste obiective sunt în continuă schimbare, formele de organizare trebuie să țină pasul cu aceste
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
în care C. Rădulescu-Motru își construia sistemul, prindea chip o disciplină nouă: antropologia filosofică, sau "filosofia omului", cum a fost numită până în anii '3011. "Nouă" numai în forma și programul pe care Max Scheler și alți filosofi le gândeau, căci problematica era una tradițională. Programul ei viza resemnificarea și punerea într-o unitate teoretică a unor domenii științifice preocupate de om și numite generic antropologie (este vorba, în primul rând, despre antropologia fizică, numită de unii "biologică", antropologia socială, antropologia culturală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în mod specific omului); acest prim act este esențializator (țintește către dezvăluirea esenței omului), căci atributul care specifică (în ordine logică) are semnificația esenței 38. Ceea ce prezintă ca o exigență a unei teorii despre om anumiți filosofi contemporani interesați de problematica antropologiei filosofice, cum ar fi Max Scheler, Helmuth Plesner, la noi Mihail Ralea, anume faptul că antropologia filosofică trebuie să afirme și să analizeze esența omului, este anunțat încă în filosofia veche, din primele reconstrucții antropologice, cu toate că acestea nu pot
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
specific) în individ. Ontologia umanului, ca exercițiu filosofic din ce în ce mai vizibil în demersurile filosofice actuale (dar nu ca model de reconstrucție a umanului, alături de antropologia filosofică și de ontologia fundamentală), "nu este o disciplină constituită și nici nu are, încă, o problematică recunoscut proprie, bine orânduită și larg consensuală. E vorba, deocamdată, mai mult de un spirit relativ comun și de o arie de preocupări oarecum convergente, în care dospesc laolaltă varii concepte, motive, intuiții, atitudini și considerente apreciate ca purtătoare de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalizare a energiei, creatoare ea însăși de energie. Insul este determinat universal pentru că este personalitate, iar aceasta participă la modelul personalității energetice, al idealului de umanitate, potrivit lui C. Rădulescu-Motru. Încadrarea personalismului energetic, vizat antropologic, în modelul ontologiei umanului, deși pare problematică, se justifică. Ceea ce urmează are și sensul întemeierii acestei evaluări. I.2. Proiectul antropologic kantian I.2.a. Problema omului în filosofia critică Întrebările cărora ne propunem să le răspundem mai departe sunt următoarele: ce loc ocupă problema omului în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestuia din unghiul unui model de reconstrucție a umanului se regăsesc la unii exegeți ai filosofiei lui Rădulescu-Motru. În acest sens, Corina Hrișcă susține că "sistemul filosofic rezultat nu înfățișează sectoare distincte de ontologie și de teorie a cunoașterii, deși problematica acestor secțiuni se găsește împletită într-un evantai tematic cu cele de teoria personalității și a culturii, încât întregul se constituie, în cvasitotalitatea sa, ca un sistem de antropologie filosofică"104. De asemenea, Gheorghe Al. Cazan formulează o apreciere în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]