9,624 matches
-
comunismului, această componentă reușise deja să-și asigure un statut de elită cu o poziție specială, cu legături stabile și bune în mediile de afaceri occidentale, cu un statut social ridicat în societatea socialistă, cu o poziție dominantă în raport cu unitățile productive, concentrați mai ales în Capitală și cu o rețea de legături, uneori obscure, cu autoritățile locale și cu celelalte elite ale economiei, vieții sociale și chiar ale culturii. În momentul în care România a răsturnat regimul comunist și a declanșat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politicului și, ca o consecință directă, oricărei categorii sociale care, în ierarhia socialistă, era politic considerată a fi mai importantă. Cu toate acestea, rolul tehnicienilor finanțelor în sistemul economiei socialiste era esențial de vreme ce, până la urmă, orice activitate a unei unități productive și orice tranzacție în sistemul de distribuire a produselor - atât în interior, cât și în exterior - nu era posibilă fără a fi dublată de o finanțare a acesteia. Desigur, întreprinderile socialiste nu dădeau faliment (iar asta a fost una dintre
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
finanțare a acesteia. Desigur, întreprinderile socialiste nu dădeau faliment (iar asta a fost una dintre cele mai păguboase modificări ale sistemului industrial în cadrul socialismului, pe care l-a adus în imposibilitatea de a decide ce să facă cu o unitate productivă care nu mai este necesară), și nici nu puteau fi aduse în situația să rămâne fără aprovizionare sau fără desfacere. De asemenea, nu exista, evident, o piață a capitalului. Tocmai de aceea, numărul de bănci din sistemul financiar socialist era
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
una pentru investiții și o casă de economii pentru populație), instrumentele financiare erau limitate și primitive. Pe de altă parte însă, reversul medaliei consta într-o extraordinară concentrare a capitalului, la care sistemul socialist adăugase, tocmai pentru a separa unitățile productive de fluxurile financiare, decapitalizarea primelor. Practic, întreprinderile socialiste nu aveau bani și aproape pentru orice cheltuială aveau nevoie de aprobarea băncilor. Sistemul financiar era utilizat ca un mijloc extrem de eficient de a limita autonomia conducătorilor industriali și de a le
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
această elită va juca un rol important în tranziția care începea. Cea de a patra componentă a sistemului era formată din „compartimentul” cercetare-dezvoltare, de asemenea separat de producția propriu-zisă și concentrat în uriașe institute de cercetare-proiectare, bănuite că deservesc unitățile productive. Utilitatea economică a acestor institute este îndoielnică, în schimb capacitatea lor de presiune politică și socială s-a dovedit a fi atât de remarcabilă, încât unele dintre ele au rezistat mai mult de un deceniu la transformările produse de tranziția
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
căreia îmbogățirea se realiza peste noapte, prin intermediul unei „inginerii financiare”. Ca urmare, vreme de peste un deceniu, românul mediu s-a comportat ca și cum banii ar fi existat asemenea unei resurse naturale, independent de orice activitate, dar mai ales independent de activitățile productive, tot ce trebuia făcut fiind descoperirea unei metode de colectare a lor. Redistribuirile banilor publici pe scară largă, de care ne vom ocupa mai târziu, și, ocazional, pătrunderile de capital străin pe piața românească întăreau această convingere. Ea, însă, era
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
degrabă în funcție de diviziunea tehnică a producției decât de caracteristicile pieței. O unitate de producție socialistă, chiar dacă era organizată ca o unitate economică autonomă, era doar o verigă într-un lanț tehnologic ce avea în amonte un grup de alte unități productive care îi produceau materia primă și materialele necesare producției, iar în aval, un alt grup de unități productive care îi consumau produsele. Menținerea acestui „lanț” de legături tehnologice era esențială pentru supraviețuirea economiei socialiste și era asigurată exclusiv prin decizie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca o unitate economică autonomă, era doar o verigă într-un lanț tehnologic ce avea în amonte un grup de alte unități productive care îi produceau materia primă și materialele necesare producției, iar în aval, un alt grup de unități productive care îi consumau produsele. Menținerea acestui „lanț” de legături tehnologice era esențială pentru supraviețuirea economiei socialiste și era asigurată exclusiv prin decizie administrativă. Dispariția structurilor administrative însărcinate cu asigurarea continuității rețelelor de aprovizionare-distribuție a echivalat cu pulverizarea „lanțului” respectiv. Așa cum
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a permis fiecărei componente să-și urmărească propriile interese, indiferent de soarta celorlalte. Producătorii s-au străduit să evadeze din lanțul tehnologic ce unifica întreaga economie socialistă într-un soi de firmă unică. Visul oricărei conduceri executive a unei unități productive socialiste era să se aprovizioneze din dezvoltata economie occidentală cu materii prime, materiale și subansamble de bună calitate și să vândă în înapoiata economie socialistă, dispusă să-i accepte produsele de o calitate îndoielnică și cu prețuri ridicate. Instituțiile care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
milioane de salariați industriali, care s-au redus la mai puțin de jumătate cincisprezece ani mai târziu. Alături de aceștia, alte milioane de oameni, dependenții lor, și câteva mii de comunități rurale și urbane a căror soartă depindea de soarta întreprinderilor productive ce asigurau nu doar locuri de muncă - nici asta nu era prea puțin, de vreme ce reprezentau principala sursă de venituri în gospodării -, dar și utilități comunale și servicii sociale, de la educație și sănătate până la protecția mediului înconjurător. Avantajul competitiv al tehnocrației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
instituții administrative. Bucureștiul, un oraș de peste 2 milioane de locuitori, cea mai mare aglomerare de comunități din societatea românească, depinde esențial de rețeaua de instituții politice și ale administrației centrale pe care le găzduiește și mult mai puțin de unitățile productive, industriale. Ca urmare, Bucureștiul au fost ușor „cucerit” de capitalul financiar-bancar, de care depind, în cea mai mare măsură, și politica, și administrația centrală. Dar restul țării arată cu totul altfel. În cea mai mare parte a țării, comunitățile depind
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
limitat în cazul celorlalte societăți postcomuniste - intervenția societăților occidentale. Până atunci, societatea românească avusese libertatea de a alege și o folosise, fără rezultate mulțumitoare, din belșug. O dezbatere cu privire la termenul „revoluție” aplicat la succesiunea guvernărilor românești de după 1990 este puțin productivă. Conceptul este utilizat aici mai degrabă metaforic, căci el nu îndeplinește toate caracteristicile extrase din analiza majorității evenimentelor calificate drept „revoluții” care au avut loc în timp și în spațiu în ultimele secole. De exemplu, nu îndeplinește condiția de a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Partidului Național Liberal din România, Editura Viitorul Românesc, București Linden, P, Vidal, D, Wuttke, B, „Germany: Ostalgia for the GDR”, în Le Monde Diplomatique, August, 2004 Lukacs, Georg, 1979, Ontologia existenței sociale, Editura Politică, București Manoilescu, Mihail, 1986, Forțele naționale productive și comerțul exterior. Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Editura Științifică și Enciclopedică, București Marcuse, Herbert, 1971, „Industrialization and Capitalism” în Stammer, Otto, (ed), Max Weber and Sociology Today, Basil Blackwell, Oxford Maria, Regina României, 1991, Povestea vieții mele, Editura
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
oferite publicului cititor în numeroase volume de sine stătătoare sau alcătuind cicluri, precum și într-o colecție pe care o inițiază la Editura Alexander Duncker din Weimar, „Aus fremden Gärten”, peste o sută de numere. Ca istoric literar este de asemenea productiv, realizând, pe lângă alte lucrări, o ambițioasă istorie universală a literaturii (Weltgeschichte der Literatur, I-II, Leipzig-Viena, 1910). Autor poliglot, capabil să citească textele abordate în original, H. se consideră competent să judece fenomenele culturale cele mai variate, cunoscute publicului larg
HAUSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]
-
carte, tot de proză scurtă, Trenul de noapte, urmează abia în 1989. După 1990 se afirmă în genul dramatic, publică romanul O sută de ani de zile la porțile Orientului (1992; Premiul Uniunii Scriitorilor) și devine un eseist de presă productiv, incisiv și temut. Deși a compus piese de teatru, a scris roman, a semnat o suită substanțială de eseuri și o serie de texte greu clasabile generic, G. este, prin excelență autorul de proză scurtă al generației ‘80. O opțiune
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
dădea peste „vieți” în redacție completă. În cele mai multe cazuri, cel care a făcut ca proloagele de la Iași „să intre” din nou în mineie l-a „îndireptat” doar pe Dosoftei. Deceniile brâncovenești ale literaturii române au avut în G. și un productiv autor de versuri. A scris „stihuri heraldice”, „versuri la stemă” pretinse de protocolul baroc al cărților în a căror apariție a fost implicat. Primul grupaj - Stihuri 8 asupra stemei prealuminatului și înălțatului domn Ioan Șărban C[antacuzino] B[asarab] voevod
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
și care se stăduiau să anticipeze omogenizarea socială. Poziția dominată care revenea sociologiei În spațiul științelor sociale (În raport cu economia sau cu istoria) și atașamentul față de mitul dominației clasei muncitoare nu au permis depășirea unui mod de clasificare care separă „sectorul productiv” de cel „neproductiv”, Împiedicând În special diferențierea În interiorul categoriei de cadre de conducere („funcționari” și „intelectuali” fiind amestecați În majoritatea statisticilor). Întoarcerea la o politică economică „de comandă” a marcat declinul studiilor și cercetărilor În sociologie, În RDG la fel
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și câteva mutări de nevoie: pentru Erich H., chiria crescuse de la 150 de mărci (est-germane) la 850, În vreme ce valoarea pensiei sale rămăsese aproximativ aceeași (În jur de 2.000 de mărci germane). Reconversiile reușite: Întreprinzătorii. Reuniunile veteranilor se puteau dovedi productive În sine. Astfel, membrii fostului seminar anual de socialism științific care se reuneau deja Înainte de Wende, și-au continuat Întâlnirile, ceea ce i-a permis unuia dintre ei să-și constituie un mic capital cu banii colectați de la ceilalți cu ocazia
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un specific românesc al exilului și elementele comune cu situația existentă În alte părți, comparația cu exilurile din celelalte țări est-europene și chiar cu fenomenul asemănător care a avut loc dinspre Germania de Est ar fi, după opinia mea, mai productivă. Dacă nu se poate vorbi de un „exil” al scriitorilor din RDG refugiați În RFG și nici de o „emigrație” (În germană i se aplică termenul specific de Übersiedlung, căruia În română i-ar putea corespunde cel de „reașezare”), aceasta
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
noi identități. Cartea lui Marius Lazăr (2002), analizează mai multe baze de date, mobilizînd o veritabilă erudiție În științele sociale, pozițiile sociale ale elitelor literare românești pe durata unui secol. Faptul de a opune aceste două instituții-model se poate dovedi productiv, deoarece au fost singurele care au avut o existență suficient de Îndelungată lipsită În fond de o adevarată concurență. Instituțiile fasciste, a căror existența a fost de mai scurtă durată, avînd și un caracter bastard mai pronunțat, erau mai dispuse
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
publicase fragmente în presă). E vorba tot de o autobiografie lirică, evidențiind o metamorfoză a identității provocată de schimbările sociale și de imperativele oficiale specifice epocii. Nu lipsesc clișeele, estompate însă de același lirism dinamic și incandescent, de imaginarul extrem de productiv al poetului. Ciclul Albatrosul ucis e o prevestire a morții, conturând un destin ce stă sub semnul sacrificiului de sine. Poetul își asumă riscul de a restaura un edificiu liric degradat de seisme ideologice, de a-l reintegra în patrimoniul
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
de viu comentată și în parte infirmată - a „izolării structurale a familiei nucleare”. Sintetic, ideea lui Parsons este că procesul industrializării a fragmentat familia lărgită, a scos cuplul conjugal din rețeaua de parentalitate, a redus până aproape la inexistență funcțiile productive, politice, religioase. Funcțiile care mai au semnificație sunt cele de socializare, de asigurare a echilibrului psihologic al soților și de consum. Fondată pe unirea liberă a celor doi, familia nucleară este izolată de „clanul” familial și legată direct de sistemul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau mai mulți soți, de exemplu), promovând oanumită concepție despre divorț și recăsătorire, societatea și familia încurajează sau descurajează reproducția. c) Organizarea producției și a consumului (funcția economică). În societățile preindustriale, sistemul economic social depinde în mod esențial de funcția productivă a familiei (gospodăriile țărănești, atelierele meșteșugărești). În societățile industriale și postindustriale, funcția principală economică a familiei este cea de consum. Deși și aceasta s-a diminuat, consumul de hrană și alte necesități are loc în familie ca unitate distinctă, ea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
consum, de interacțiune psihoafectivă, așa cum se întâmplă cu locuințele moderne. Să precizăm totuși că un grup domestic este considerat ca atare dacă în centrul lui se află persoane legate prin sânge sau prin alianțe maritale. Bineînțeles că nu orice grup productiv sau de locatari este un grup domestic. De regulă, grupul domestic este structurat în jurul grupului menajer. Aceasta înseamnă, de obicei, spațiul de viață și activitate comună al familiei conjugale, adică soț, soție, copii. El are deci o sferă mai îngustă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ceea ce în românește se numește gospodărie? Termenul „gospodărie” - echivalentul, dar nu perfect, în englezește al household și în franceză al maissonée - e înțeles în cultura noastră, în general, ca o locuință cu anexele sale în care se desfășoară și activități productive de tip agrar. De aceea, gospodăria este asimilată, de obicei, gospodăriei țărănești. În dicționarele mai vechi, așa și este explicat cuvântul. Totuși, în Dicționarul explicativ al limbii române din 1975 (Editura Academiei RSR, București), alături de sensul mai sus menționat, care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]