KorAP: Find »[drukola/base=promite & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...648 >

16,190 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364

Le spusese că va avea grijă de ei, iar asta, reflectă el, e mai important decât orice semnătură de pe orice document legal. Domnul J.L.B. Matekoni nu-și călcase cuvântul în viața lui. Își făcuse o regulă în afaceri, să nu promită ceva unui client și apoi să nu se țină de cuvânt. Uneori asta l-a costat destul de mult. Dacă i-a spus unui client că reparația va costa trei sute de pula, atunci nu-i va cere sub nici o formă mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
putea achiziționa un robot telefonic care să înregistreze apelurile dacă ea era pe teren, plecată să ancheteze un caz. De ce să nu-i acorde o șansă și s-o facă fericită? — Atunci, ai să capeți ceea ce-ți dorești, îi promise Mma Ramotswe. Începând de mâine vei fi promovată în funcția de detectiv-adjunct. Mma Makutsi se ridică în picioare. Deschise gura să vorbească, dar emoția îi sugrumă glasul. Se așeză, din nou. Mă bucur că ești mulțumită, zise Mma Ramotswe. Ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
fetiței, pe toată durata vieții. Cum reușise Mma Silvia Potokwane, exuberanta directoare a orfelinatului, să-l convingă să ia copiii, era mai presus de puterea lui de judecată. Știa că avuseseră un soi de discuție pe tema asta și-i promisese că o să-i ia, dar oare cum de fusese împins să-și asume o asemenea obligație pe loc? Mma Potokwane fusese ca un avocat abil care interoghează un martor: îi va fi smuls acordul asupra unei chestiuni aparent neimportante, iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Își stinse țigara și își balansă picioarele peste marginea patului. — Bine, acceptă el. O să-ți fac rost de o armă. Dar, ține minte, dacă se-ntâmplă ceva nasol, n-ai arma de la mine. — O să le zic că am găsit-o, promise Florence. O să zic că era în tufișurile de lângă închisoare. Poate că avea de-a face cu deținuții. Sună plauzibil, încuviință Philemon. Când o vrei? De îndată ce faci rost de ea, replică ea. — O să-ți aduc una în seara asta, zise el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
să vii să mă vezi ori de câte ori dorești, știi asta. Oricând. Sunt bucuroasă să te văd și să te fac fericit. — Și tu ești o bucățică bună, spuse el râzând. Foarte rea. Foarte afurisită. Foarte deșteaptă. Îi aduse arma după cum îi promisese, împachetată într-o hârtie cerată, pe care o pusese la fundul unei pungi de plastic mari, de la Bazarul OK, sub un teanc de exemplare vechi ale revistei Ebony. Ea o despachetă în prezența lui, iar el începu să-i explice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
acum ei cred că vor rămâne la tine. — Da, bănuiesc că da, mormăi el. — Pentru cât timp? se interesă Mma Ramotswe. Domnul J.L.B. Matekoni trase aer în piept. — Atâta timp cât vor avea nevoie de un cămin, răspunse el. Da, le-am promis asta. Pe neașteptate se simți din nou stăpân pe sine. Nu făcuse nimic rău. Nu furase nimic, nu omorâse pe nimeni, nu comisese un adulter. Doar se oferise să schimbe viețile a doi bieți copii, care n-aveau nimic și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
de la fiul ei. Știu că nu vă pasă de ea, dar mie îmi pasă și cred că sentimentele ei sunt mai importante decât ale dumneavoastră. Așa că vă propun un târg. Dumneavoastră îmi povestiți ce s-a întâmplat, iar eu vă promit - și cuvântul meu are valoare, Rra - vă promit că nu veți mai auzi nimic despre Angel și prietena ei. Ranta respira neregulat; gâfâieli scurte, ca ale unei persoane cu căile respiratorii atinse de o boală - ca și cum s-ar fi chinuit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
de ea, dar mie îmi pasă și cred că sentimentele ei sunt mai importante decât ale dumneavoastră. Așa că vă propun un târg. Dumneavoastră îmi povestiți ce s-a întâmplat, iar eu vă promit - și cuvântul meu are valoare, Rra - vă promit că nu veți mai auzi nimic despre Angel și prietena ei. Ranta respira neregulat; gâfâieli scurte, ca ale unei persoane cu căile respiratorii atinse de o boală - ca și cum s-ar fi chinuit să respire. Nu l-am ucis, exclamă e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Am dreptate? Modestă, dădu din cap a încuviințare. — Mi-au plăcut dintotdeauna motoarele, îi mărturisi. Mă uitam cu drag la ele. Mi-ar fi plăcut să lucrez cu șurubelnițe și chei franceze, dar n-am avut ocazia. — Ei bine, îi promise domnul J.L.B. Matekoni, asta o să se schimbe. O să te iau cu mine în diminețile de sâmbătă, să dai o mână de ajutor. Ți-ar plăcea? Am putea aranja un banc de lucru special pentru tine - unul mai scund - de înălțimea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
mă mai întâlnesc cu Carla. I-am replicat că nu-i treaba lui și treaba asta l-a enervat. Mi-a zis că o să scrie la Fundație din nou, să-i anunțe că dezbin munca în colectiv. Așa că i-am promis că n-o să mă mai văd cu fata. N-am făcut asta, însă. De ce-aș fi făcut-o? Ne întâlneam serile. Ea zicea că-i plac plimbările nocturne prin savană; lui nu-i plăceau, așa că rămânea acasă. O prevenise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-i adevărul, Mma, zise Ranta. Nu l-am ucis. V-am spus adevărul. Mma Ramotswe dădu din cap a încuviințare. — Știu, îl liniști ea, îmi dau seama că nu mințiți. Făcu o pauză. — N-o să spun nimic poliției. V-am promis asta și nu-mi calc cuvântul. O să-i spun, însă, mamei ce s-a întâmplat, cu condiția să-mi promită că nu se duce la poliție. Cred că o să-și dea acordul. Nu văd motivul pentru care polițiștii ar redeschide

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Știu, îl liniști ea, îmi dau seama că nu mințiți. Făcu o pauză. — N-o să spun nimic poliției. V-am promis asta și nu-mi calc cuvântul. O să-i spun, însă, mamei ce s-a întâmplat, cu condiția să-mi promită că nu se duce la poliție. Cred că o să-și dea acordul. Nu văd motivul pentru care polițiștii ar redeschide cazul. Doctorului Ranta i se luase o piatră de pe inimă, se vedea clar. Expresia ostilă i se ștersese de pe chip

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312

rapid și premiile. Profeți mincinoși și bețivani, un Mesia idiot, muieri dezbrăcate, vreun viol în grup... Ce zici, îți las textul sau vrei mai întâi să dăm o raită pe la hotel? Își mai scutură o dată codițele. - Lăsați, dar nu pot promite... Nu mă feresc destul de repede și apucă să mă pupe. Tresar ca atunci când mă tai cu ața dentară. Abia acum sesizez c-au mai apărut două citate din clasici, nu știu cine le confecționează la imprimantă. Au sublinieri galben-fosforescente, acolo unde-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
de calm, atât de rece? Sună a Schopenhauer și mă și văd cu lațele vâlvoi, plimbându-mă cu un caniș prin lumea decăzută, pe care-o detest pentru că m-a lăsat mama lefter. Intru în primul bar, nu înainte de a promite că mă voi duce negreșit într-o zi să admir tablourile. E absolut imposibil să găseși în orașul ăsta un loc normal în care să bei o cafea. Ai cantine staliniste, hale reci, dughene chinezești, bombe nenorocite duhnind a mahoarcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

Oberlus Înșfăcă unul dintre bicele pe care le salvase de pe fregată și arătă spre norvegianul care ajunsese ultimul. - Culcă-te la pămînt! Îi porunci cu un gest autoritar pe care celălalt Îl Înțelese imediat. Repede! Îi dădu cele zece bice promise pe spinare și Îi făcu semn lui Mendoza să-l ajute să se ridice În picioare: - Data viitoare o să dau și mai tare, spuse el. Pot să vă biciuiesc mai rău cînd Îmi propun... Ce s-a Întîmplat azi nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Curînd, cînd aveau să ancoreze În fața acelei sălbatice insule solitare, spectacolul avea să se repete, iar asta Îl făcea să simtă o gîdilitură neliniștitoare În capul stomacului, asemănătoare cu aceea pe care o simțea cînd, În copilărie, tatăl lui Îi promitea că-l duce să vadă păpușarii. — Coleman! strigă el. Pregătește-i pe gabieri și, cînd sînt gata, trezește-l pe domnul Garret... Zbîrcitul șef de echipaj făcu un gest de Încuviințare, aruncă o privire spre pămînt și dispăru grăbit printr-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
ea să știe. Nici măcar propriul tău copil? - Nici măcar asta, admise Oberlus. CÎnd am declarat război, am făcut-o Împotriva a orice și a tuturor. Chiar și Împotriva lui Dumnezeu și a fiului meu - arătă sprea ea cu degetul. Dar Îți promit că, dacă seamănă cu mine, am să-l respect. Am să-l omor pe loc, oferindu-i, ce-i drept, tot respectul... Ea se ridică În picioare și Începu să se plimbe Încet dintr-o parte Într-alta a peșterii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
decepționată: - Nu văd nimic. - Dar eu văd... Și miros... Păsările astea care zboară sînt păsări de coastă. Se Întoarse s-o privească, și cu toate că expresia lui continua să fie aceeași, În ochii lui strălucea o luminiță de izbîndă. Două zile! promise el. Încă două zile și vom fi pe pămînt... Făcu o pauză. Acum o să mă odihnesc. Singurul lucru pe care trebuie să-l faci e să dai din cînd În cînd la rame, ca să nu ne tragă Înapoi curentul... CÎteva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229

opt. Piciorul, treizeci și șapte. Brandy zice: — Și dacă reușești să găsești o cale de scăpare din cultura noastră, și aia-i o capcană. Numai încercarea de scăpare din capcană întărește capcana. Cărțile despre chirurgie plastică, opusculele și broșurile, toate promiteau să mă ajute să duc o viață normală și fericită; dar asta semăna din ce în ce mai puțin cu ceea ce-mi doream. Ceea ce-mi doream semăna din ce în ce mai mult cu ceea ce fusesem întotdeauna dresată să-mi doresc. Ceea ce vor toți. Dă-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
pe geamurile hublou ale băii să vezi ce s-a ales de viitor. Infestat de goths încălțați în sandale și care acasă-și pun linte la înmuiat, viitorul pe care-l voiam nu mai e. Viitorul care mi s-a promis. Tot ce mă așteptam. Felul în care trebuia să iasă totul. Fericire și pace și iubire și confort. Când s-a transformat viitorul, a scris Ellis, cândva, pe spatele unei cărți poștale, dintr-o promisiune într-o amenințare? Îndes cartea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805

dorise, făcuse pe dracu-n patru cînd fusese stagiar să fie acceptat ca definitiv pe post, întâlnirea cu Mihail a fost asemenea întîlnirii cu îngerul, iar cine dorește mult se repede cu totul, nu-și mai lasă portițe de scăpare, promite, semnează, jură, arde totul în spate. Iar în al doilea rînd pentru că din Serviciu nu pleci cînd vrei. Pleci cînd poți și de fapt asta se întîmplă atunci cînd ești supt, uscat, golit, cînd nu mai ești decît o amintire

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
îi plăceau aceste întîmplări, anecdote, povești, care încet, dar sigur se împămînteneau în lutul galben al Vladiei, încît după o vreme, trecuseră de acum cinci ani, păreau a fi la fel de adevărate pe cît de adevărată era Vladia însăși. Așa după cum promisese, niciodată nu a contrazis, nu a dezmințit, nici măcar nu a comentat orice s-ar fi spus despre domnișoara K.F. în cele trei crîșme din tîrg ori la cîte o tacla pe băncile de la stradă ale negustorimii. Tăcerea lui era luată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
doar din guvern. Semăna prea mult cu Matteotti, ca să nu sfîrșească mai devreme sau mai tîrziu ca el! Nu sîntem, mai precis nu vom fi deloc zgîrciți cu fondurile pentru înzestrarea tehnică, dar toate trebuie făcute la vremea lor. Îi promit domnului Balbo că ne vom strădui să cinstim pe cei curajoși așa după cum se cuvine, însă, din păcate, cinstirea acestora vine, oricum, întotdeauna prea tîrziu pentru a-i mai atinge. Nu știu cum s-a întîmplat la noi, însă cei mai curajoși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
în primul rînd ca deputat într-un Parlament, ca om care participa la o democrație. Nu e cea mai bună dintre democrații, domnilor, dar este o democrație și nu o dictatură. Oricît de bună ar fi dictatura ce ni se promite, nu poate fi decît cu mult mai rea decît cea mai șchioapă dintre democrațiile posibile", citise în raportul ce i se înaintase imediat după cuvîntarea lui Rădăceanu. Nu era omul care să ia sfaturi de la un socialist, dar în sistemul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
mai puțină cheltuială, rezultatul același. Dar vulpoiul cel bătrîn a lăsat să curgă apa, să vadă de nu poate pescui și el ceva. Sigur că îi va oferi ceva! Tuturor care au de mișcat măcar un pai li s-a promis o slujbă mai bună, o distincție, o intrare în cabinet ori o prietenie avantajoasă. Cuvintele și promisiunile trebuie să fie frumoase. Asta le scutește de obligația de a fi și respectate întru totul. Acum avea cale liberă. De cum a auzit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]