2,396 matches
-
în dreptul absidelor laterale. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor laterale, câte una în pereții longitudinali ai naosului și câte una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior, biserica este
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor laterale, câte una în pereții longitudinali ai naosului și câte una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Ușa de intrare are pe rama portalului un ancadrament dreptunghiular conținând torsade și romburi
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor laterale, câte una în pereții longitudinali ai naosului și câte una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Ușa de intrare are pe rama portalului un ancadrament dreptunghiular conținând torsade și romburi de forme și dimensiuni diferite. La parea superioară a
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
câte una în pereții longitudinali ai naosului și câte una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Ușa de intrare are pe rama portalului un ancadrament dreptunghiular conținând torsade și romburi de forme și dimensiuni diferite. La parea superioară a ramei se află săpată pisania. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Ușa de intrare are pe rama portalului un ancadrament dreptunghiular conținând torsade și romburi de forme și dimensiuni diferite. La parea superioară a ramei se află săpată pisania. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele nordic și alta în cel sudic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are o boltă poligonală, în fâșii curbe, pe care se conservă
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
are două ferestre (una în peretele nordic și alta în cel sudic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are o boltă poligonală, în fâșii curbe, pe care se conservă unele fragmente de pictură. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală, având un chenar sculptat înspre pronaos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În pereții naosului se află patru ferestre dreptunghiulare: câte una în
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
cu trei laturi. La partea superioară, el are o boltă poligonală, în fâșii curbe, pe care se conservă unele fragmente de pictură. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală, având un chenar sculptat înspre pronaos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În pereții naosului se află patru ferestre dreptunghiulare: câte una în pereții longitudinali și câte una în axa absidelor laterale. El are o boltă semicilindrică retrasă de la pereți
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
45x0,95 m) și o alta în peretele estic al proscomidiarului. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică retrasă și ea de la pereți. Pereții interiori ai lăcașului de cult au fost pictați, fiind păstrate fragmente de pictură pe cheia bolții pronaosului și naosului. Pe pereții altarului s-au lipit bucăți de pânză pictată, asemănătoare din punct de vedere al compoziției, cromaticii și stilului cu pictura de pe ușile diaconești, care a fost realizată conform unei inscripții de meșterul Gheorghe Glăvan în anul
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
formă pentagonală și cu o turlă octogonală de dimensiuni mici deasupra naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte două în pereții longitudinali ai pronaosului, câte una în pereții longitudinali ai naosului, câte una în absidele laterale ale naosului și trei în pereții altarului: una în axa absideil, una în peretele nordic și încă una în cel sudic). Lăcașul de cult este prevăzut cu trei
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
în axa absideil, una în peretele nordic și încă una în cel sudic). Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși, toate amplasate în pereții pridvorului (la nord, vest și sud). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată și este mai jos decât restul construcției, având pe acoperiș o turlă falsă. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două abside
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
nord, vest și sud). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată și este mai jos decât restul construcției, având pe acoperiș o turlă falsă. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două abside laterale de formă pentagonală în exterior și semicirculară în interior. Altarul are o absidă de formă pentagonală. Catapeteasma bisericii din Pârteștii de Jos este o operă de
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată și este mai jos decât restul construcției, având pe acoperiș o turlă falsă. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două abside laterale de formă pentagonală în exterior și semicirculară în interior. Altarul are o absidă de formă pentagonală. Catapeteasma bisericii din Pârteștii de Jos este o operă de artă, icoanele fiind pictate de bucovineanul Epaminonda Bucevschi (1843-1891
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
s-a construit o biserică din cărămidă pe fundație de piatră, cu hramul "Sf. Arhangheli", ca și al bisericii de lemn. Biserica a fost construită la hotarul dintre satele Buninți și Mihoveni, având inițial altarul și naosul în Buninți, iar pronaosul și pridvorul în Mihoveni. În curtea bisericii se afla o movilă de pământ ce delimita hotarul celor două sate. Zidirea bisericii s-a făcut la îndemnul preotului Dimitrie Tarnavschi, paroh la Buninți în perioada 1849-1886, pe cheltuiala Fondului Bisericesc al
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
perioada 1886-1896, după care a fost numit exarh și s-a transferat la Cernăuți. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1900 în tehnica tempera de către zugravul Anton Orobic din Suceava. Cu acel prilej, pe peretele nordic al pronaosului s-a pictat următoarea pisanie: ""În timpul Împăratului Francisc Iosif I și a Mitropolitului Arcadie, a parohului Simion Cobilanschi, s-a zugrăvit în anul 1900, biserică zidită din anul 1870-1877, de pictorul Anton Orobic"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
de piatră. Pereții exteriori au fost tencuiți în perioada 1989-1991 cu praf de piatră. Lăcașul de cult are pardoseală din dale de piatră, șarpantă din lemn și acoperiș din tablă galvanizată. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor (tindă), pronaos, naos și altar. Mobilierul bisericii este din lemn de stejar. Catapeteasma este executată simplu din lemn de frasin și blănită cu scândură de brad, între anii 1885-1888, de meșteri necunoscuți. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1900
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
formă semicirculară și cu șapte turle. Turla de deasupra naosului este flancată de patru turle false. Deasupra pridvorului se află alte două turle. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă zincată. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar.
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
văduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu și mama doamnei Elena Cuza), cu ajutorul fiilor săi Elena și Constantin. Lăcașul de cult a fost zidit în partea de est a curții boierești de la Solești. După finalizarea construcției, într-o criptă din partea de sud a pronaosului bisericii au fost mutate osemintele postelnicului Iordache Rosetti și a mamei sale Ecaterina Gavrilița Catargi, ambii decedați în ianuarie 1846. Cele două morminte au fost acoperite cu lespezi funerare. Biserica a îndeplinit funcția de paraclis al curții boierești până în anul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
tehnica frescă, de către pictorul Stelian Onica. Biserica a fost resfințită în anul 1997. Biserica a fost construită din cărămidă pe fundație de piatră, fiind inițial acoperită cu șindrilă. Ea are formă dreptunghiulară, cu absida altarului semicirculară, decroșată, un turn-clopotniță deasupra pronaosului și intrare prin partea de vest. Fațada vestică a clădirii este realizată în stil neoclasic, fiind formată dintr-un fronton triunghiular, sprijinit pe doi stâlpi, adosați cu bază ionică și capitel simplu, ancadramente cu deschideri în arc în plin cintru
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
ancadramente cu deschideri în arc în plin cintru și muluri simple sub cornișă. Turnul-clopotniță are o secțiune pătrată, cu acoperiș în patru ape, fiind decorat cu o friză de arcaturi deasupra ferestrelor. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Trecerea între pronaos și naos este marcată printr-un arc dublou. La partea superioară, pronaosul și naosul au o boltă sprijinită pe pandantivi, iar altarul are o semicalotă pe arcuri dublou. Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
plin cintru și muluri simple sub cornișă. Turnul-clopotniță are o secțiune pătrată, cu acoperiș în patru ape, fiind decorat cu o friză de arcaturi deasupra ferestrelor. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Trecerea între pronaos și naos este marcată printr-un arc dublou. La partea superioară, pronaosul și naosul au o boltă sprijinită pe pandantivi, iar altarul are o semicalotă pe arcuri dublou. Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești păstrează un bogat inventar de cult
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
cu acoperiș în patru ape, fiind decorat cu o friză de arcaturi deasupra ferestrelor. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Trecerea între pronaos și naos este marcată printr-un arc dublou. La partea superioară, pronaosul și naosul au o boltă sprijinită pe pandantivi, iar altarul are o semicalotă pe arcuri dublou. Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești păstrează un bogat inventar de cult, donat de ctitori: iconostasul cu icoane pictate în ulei pe lemn, obiecte
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
mormântul. În 1947 cu apelul și sfatul pr. paroh Porubin, a fost legat și aranjat în podoaba de față cu cheltuiala enoriașului Andrei Th. Iacob”". Mai jos se află semnătura autorului: "„Serafim Lupu, cântăreț paroh. Solești, 28 Mart. 1947”". În pronaosul bisericii se află cripta unde au fost depuse osemintele lui Gheorghe (Iordachi) Rosetti-Solescu (1796-1846) și ale mamei sale, Ecaterina (Catrina) Gavrilița Catargi, decedați ambii în ianuarie 1846. Pe mormânt se află o placă funerară din piatră (194 x 80 x
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
reparații și de modernizare a bisericii. După finalizarea acestor lucrări, Biserica "Buna Vestire" a fost resfințită în 1998 de Antonie Plămădeală, arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului, și de Visarion Rășinăreanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Pe unul din pereții pronaosului a fost pictată următoarea inscripție: ""Prin donațiile bunilor credincioși ai parohiei, prin strădania preotului paroh MITEA C-tin, ajutat cu timp și fără de timp de Cîmpean I., Droc C-tin, Pinciu I., Cîrpătorea I., Jugastru R., Susan M., Ivan L.
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
pante repezi și ape rupte. Turnul clopotniță, cu silueta sa sveltă și coiful ce acoperă foișorul, este un accent care prin proporții echilibrează întregul edificiu. Spațiul interior al bisericii este compartimentat, conform cultului creștin de rit oriental, în: altar, naos, pronaos și pridvor, fiecare dintre spații purtând și o denumire locală, determinată de atribuirea simbolică a fiecăruia: pronaosul, rezervat femeilor, este numit „biserica femeilor”, naosul, destinat bărbaților, se numește „biserica bărbaților”, iar altarul este spațiul preotului. Peretele din bârne dintre pronaos
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
un accent care prin proporții echilibrează întregul edificiu. Spațiul interior al bisericii este compartimentat, conform cultului creștin de rit oriental, în: altar, naos, pronaos și pridvor, fiecare dintre spații purtând și o denumire locală, determinată de atribuirea simbolică a fiecăruia: pronaosul, rezervat femeilor, este numit „biserica femeilor”, naosul, destinat bărbaților, se numește „biserica bărbaților”, iar altarul este spațiul preotului. Peretele din bârne dintre pronaos și naos, cu ușa la mijloc, are două deschideri laterale prevăzute cu un frumos grilaj din fier
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]