5,478 matches
-
cadavre. Așa a început. Treptat, zidurile orașului încep să se contureze prin aburii de căldură. Sahib se trezește când căruța trece prin Poarta Ghi Mandi, urmărită cu gura deschisă de soldații englezi. Unul din ei face un pas înainte cu pușca în poziție, dar nu le face semn să se oprească. Jiwan, Abhay și sahib intră în orașul tăcut, carbonizat. — O să merg pe jos de acum, le spune Pran. Mulțumesc. Băieții dau din cap și molfăie „la revedere“, iar Pran rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
că nu e drept ce se întâmplă. Pe la ferestrele care dau în stradă se ivesc chipuri care se uită la el, apoi dispar. Iar soldații, doi tineri, merg pe lângă el, de o parte și de a alta, lovindu-l cu puștile. Kurta lui albă este murdară de acum. Încearcă să evite o grămadă de gunoi, dar gheata sergentului îl lovește chiar în șale, apoi îl apasă cu putere. Omul se târăște în tăcere. Pran a mai luat o lecție, de data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
deși este un tânăr frumos, nu suportă să i se facă plecăciune. Pentru a-și continua curtea pe care i-o face, Bobby și-a pus în funcțiune o adevărată rețea. Servitori, portari, ușieri, conducători de tonga și legiuni de puști își aduc contribuția. Pune la cale ocazii de se întâlni cu ea ca din întâmplare, începând s-o urmărească de cum pleacă de acasă, dintr-o vilă superbă pe Malabar Hill, închiriată de la o rudă a guvernatorului. A aflat că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
s Old Malt Tisky, a produs apoplexie și orbire temporară, iar el a decis să îmbunătățească rețeta prin adăugarea de orez. Lăsându-se pradă unor accese de depresie în timpul cărora a luat ostatici muncitorii de pe plantație amenințându-i cu o pușcă de vânătoare de calibru mic, domnul Bridgeman a realizat că nici măcar orezul nu putea salva visul său de la un eșec total. Dezamăgirea l-a făcut să fie morocănos, însă după negocieri cu ofițerul districtual (susținut de un pluton de infanteriști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
privește nervos în jur. Riscă aducându-l aici pe Bridgeman în această seară. Deocamdată, în jur este liniște. Câțiva îi urmăresc cum trec, Bobby încearcă să pară relaxat, ca la plimbare, iar Bridgeman duce deliberat un picior în fața celuilalt. Doi puști englezi îndrăzneți ieșiți la plimbare. Pentru femei adevărate îl poate duce doar la Goa House. Maria Francesca este uimită să-i vadă și-i aruncă nervoasă o privire piezișă lui Bobby, când Bridgeman urcă cu greutate pe scară și intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
greu de obținut pe un vapor. Bagajul său este o dezamăgire, constând dintr-o valiză plină de sticle, în care se află un lichid maro, alcoolizat, și o alta mai mică, plină de rufe murdare. Racheta de tenis aplatizată, o pușcă, niște muniție și craniul unei căprioare, constituie întreaga sa avere și odată ce a golit conținutul sticlelor peste parapet, acestea formează o grămadă jalnică pe patul din cabina sa. Dar cel mai rău este că nu i se potrivesc hainele. Adevăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pandantiv cu jad, o cască făcută din pielea unui porc țepos de localnicii din Insula Gilbert, o hârcă într-o sticlă din Gloucestershire, un fluier din os de Arapaho, un set de chakre Sikh din oțel, țigle din Maroc, o pușcă pentru vânătoarea de lupi, un ciomag pentru foci sculptat din penisul unei morse, ornamente pentru comercializare, greutăți, brățări, bumeranguri, coliere metalice sunătoare, quipos, bismar, zaruri din os, cărți din frunze de palmier, cercei, canoe, un steag de război Beninez, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
medicamente. În cele din urmă, alege o pereche de ochelari cu ramă metalică și lentile fumurii. În oglindă îl fac să arate sinistru și greu de descifrat, ca o muscă. Chiar înaintea examenelor finale, se duce la Londra ca să achiziționeze puști sport și muniție, de la un dealer din St. James. Urmărindu-l pe vânzătorul care numără cartușele pe tejgheaua din lemn de tec, realizează pentru prima oară nonsensul situației sale. Nu și-a dorit decât să ajungă în Anglia, ca să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Îl așteaptă să-i prezinte un tânăr negru în picioarele goale, îmbrăcat în pantaloni scurți, cu fes și o bluză albă cu gulerul înalt. — El este Famous, zice profesorul. — Famous, repetă omul zâmbind. Mare șmecher din IRC. Mai sunt trei puști cu mine, acolo, jos. Am venit să vă duc acolo. S-ar fi putut spune că Imperial River Club a cunoscut și zile mai bune, dar asta ar însemna să decidem când au fost acelea. Un bungalou aflat în centrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
grupuri cu chipuri nefericite. Pe o oarecare distanță, în toate direcțiile, malul râului a fost lipsit de vegetație. Au adunat tot ce se putea arde. Etnografii pornesc în căutarea conducătorilor, intrând cu grijă în toată acea confuzie, cu pistoalele și puștile pregătite să tragă. Imediat se adună oamenii în jurul lor și deși nu le sunt ostili pe moment, clipa are o anume încordare, o persistență mută care pe Jonathan îl sperie. Ceilalți simt la fel, strâng armele și privesc repede în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de ce se află acolo, sau dacă mai are dreptul să se considere bărbat. Odată ce intră în acest regres, nu mai există cale de întoarcere și cel care vine să-l schimbe îl găsește gemând, cu o privire sălbătică, strângându-și pușca la piept ca pe un talisman. Firește, sunt prea politicoși să i-o spună, dar este evident că tovarășii lui sunt îngrijorați din această cauză. În cele din urmă, cineva reușește să transmită un mesaj emirului local. Jonathan este pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
îi chestionează o vreme, deși aceștia abia le răspund la întrebările obișnuite despre numele lor și clanul căruia îi aparțin. Maistrul, un Yoruba de pe coastă, este uimit că există cineva care vrea să se ducă în ținutul Fotse. — Arătați-le puștile, îi sfătuiește. Au respect pentru ele. Profesorul îi spune să nu fie ridicol, Fotse sunt oameni pașnici și-l vor primi cu bucurie, pentru că este considerat un șef în țara lor. Maistrul nu pare impresionat și vrea să știe dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
sporească încordarea grupului de albi și, cu toate că profesorul insistă că nu este necesar, Gregg și Marchant decid să facă de gardă. Într-o noapte, Jonathan rămâne mult timp treaz în fața cortului său. Îl urmărește pe Gregg, care patrulează zona cu pușca sub braț, când observă niște luminițe care pâlpâie pe fundalul povârnișului. Treptat, li se alătură și altele, până când ajung la vreo duzină, iar fața stâncii arată ca un cuib de termite. Luminițele rămân acolo câteva ore, timp în care el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
țepene, își mișcă brațele repede spre lateral sau le țin la spate. Una ține ceva pătrat în mână, pe care-l lovește și-l flutură spre auditoriu. Altele poartă bețe pe care le presează de umeri sau imită cu ele puștile. — Dumnezeule, rostește Gittens. Cred că ăștia suntem noi. Nimeni din Fotseland nu poate spune exact când au sosit spiritele europenilor prima oară. Au mai venit și până acum spirite noi din deșert, sau de pe coastă, dar niciodată n-au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
oprire va fi mai rău pentru că atunci, suspiciunea că nu aleargă nimeni va ieși din nou la suprafață. Nu aleargă nimeni. Nu se oprește nimeni. Nu există nimeni. Noaptea îl apasă. O vreme se gândește să-și zboare creierii cu pușca de vânătoare. Astfel ar muri fiind cunoscut ca Bridgeman. Ar fi o rezolvare elegantă, englezească, cu toate că ar însemna că trebuie să-și scoată pantofii și șosetele. Când se apleacă să-și dezlege șireturile, descoperă că puterea de a se sinucide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
piatră, sculptați în lemn, vopsiți sau nevopsiți, movile de argilă cu fragmente de țiglă albastră smălțuită care trebuie să fi fost aduse din sud, dinspre deșert. Altul constă într-un baton de metal oxidat care se dovedește a fi o pușcă cu închizător de cremene, cu patul mâncat de termite. Toate sunt acoperite cu un amestec de pudră colorată, un amestec de lapte și bere de mei, oferite strămoșilor. Stă în fața unei figuri asemănătoare unui bulb, cu părul strâns în vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
plopi. Mai am și acum în nări mirosul ciupercilor umezite de ploaie... Apoi pădurea ne inspira să ne clădim căsuțe în copaci. De-a ce vă mai jucați? — Gardianul nostru, pe nume Ghioacă, un meșter tare iscusit, îmi făcuse o pușcă din lemn alb, nici Brâncuși n-ar fi nimerit-o mai bine. Mi-o atârnam cu o sfoară de gât și, așa înarmată, alergam prin toată pădurea, călare pe un băț cu un cap de cal preistoric, creat tot de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
vină Prin odaia-ți de felină. Plopii tremură la pîndă Numai tu îmi ești în cale, Ochii tăi mă dor, mă ard Doru-mi ți-am legat de gard, Beau la crîșma gurii tale. Te am ... Te am în bătaie de pușcă Ți-s ochii căzuți în genunchi Hultanii îți scapă din cușcă Cercînd să mă scoată din unghi De teamă că-mi pleci tu te doare în cotu-ți armurii din cui Legiuești că-s ieșit din vigoare Și-s lup izgonit
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
unghi De teamă că-mi pleci tu te doare în cotu-ți armurii din cui Legiuești că-s ieșit din vigoare Și-s lup izgonit. Dintr-un pui ... O clipă demult cheltuită Seif răbdător ți-am părut Mi-e prieten-o pușcă-nvechită Și un glonț, stampilat cu-n sărut Te am în bătaie de pușcă ... Tu Frumoasă, tăcută, tu-mi străjui Prezența lui ieri și a lui azi Și ochii mi-i plingi, ca să cazi în palma lui mîine ce-o
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Legiuești că-s ieșit din vigoare Și-s lup izgonit. Dintr-un pui ... O clipă demult cheltuită Seif răbdător ți-am părut Mi-e prieten-o pușcă-nvechită Și un glonț, stampilat cu-n sărut Te am în bătaie de pușcă ... Tu Frumoasă, tăcută, tu-mi străjui Prezența lui ieri și a lui azi Și ochii mi-i plingi, ca să cazi în palma lui mîine ce-o dărui Și-un clopot tu cauți să fii Să-l legi, ca osîndă, la
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
niciodată piciorul afară din Peking. Majoritatea discuțiilor mi se par plictisitoare, iar soluțiile - lipsite de rațiune. Sunt uimită de diferențele dintre prinții regali, cei din clanul manciurian, și guvernatorii și generalii, în majoritate chinezi han, care miros a praf de pușcă. Mă simt însă impresionată de chinezi, deoarece ei dau pur și simplu o notă de realitate. Ofițerilor de origine manciuriană le place la nebunie să se certe în legătură cu ideologia: țipă sloganuri patriotice precum copiii de școală. Ofițerii han preferă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe țărmurile Golfului Chihli. Luând cu asalt imensele metereze de pământ care se desfac între gura de vărsare a Fluviului Galben și litoral, Aliații s-au târât pe mal scufundați până la genunchi în mâl și și-au croit drum cu pușca până pe teren uscat. Apoi au început să se deplaseze spre Peking. Generalul Seng-ko-lin-chin, comandantul forțelor armate imperiale, i-a trimis vorbă împăratului că este pregătit să moară - cu alte cuvinte, toate speranțele de apărare ale capitalei se risipeau. Alte rapoarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să își arate măiestritele deprinderi de luptă din artele marțiale. Cădeau împușcați înainte chiar de a-și zări inamicul. Cavaleria mongolă era celebră pentru invincibilitatea sa. Trei mii au pierit într-o singură zi. Au fost măturați de tunurile și puștile occidentalilor precum frunzele uscate de vântul toamnei târzii. Împăratul Hsien Feng era ud de transpirație. Febra mare îl secătuise atât de mult de energie, încât nici nu mai putea să mănânce. Curtea se temea că va ceda în fața bolii. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a sosit vestea înfrângerii. Primul a fost fortul de nord, cucerit după o luptă crâncenă sub un bombardament intens de ambele părți. Aliații au înaintat cu hotărâre. Seng-ko-lin-chin a susținut că obuzele care i-au lovit depozitele cu praf de pușcă din forturile de nord i-au paralizat apărarea. Pe 21 august, Seng-ko-lin-chin a cedat și forturile din Taku s-au predat. Drumul spre Peking era acum deschis. S-a anunțat că Aliații se află la numai douăsprezece mile de capitală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
atât de mult ca întîia oară, lucrările citite înainte, Baltagul, Divanul persian etc. În schimb rămân în transă citind Țara de dincolo de negură și în general toate povestirile în care omul apare singur în mijlocul naturii, ca ființă umilă, sau cu pușca în mână, la vânătoare sau la pescuit... Sadoveanu îndeamnă să punem scriitorilor români întrebarea: ce este omul? Cum răspund ei la această întrebare? Omul e o ființă însetată de iubire și nemurire. Sfârșitul său e totdeauna tragic. Ne vine acest
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]