1,291,347 matches
-
asumă riscul păstrării formei versificate. Influențată, probabil, de masca alegorică de coloratură etnică, și nu de mesajul european care privește, la urma urmei, nu numai umanitatea acelui timp, doamna Mingot-Tauran ține să ne informeze că la aceeași editură s-au publicat opere scrise de țigani francezi. Faptul e îmbucurător. Budai-Deleanu apelează la această mască exotică nu pentru că aparține acestei etnii. Prin ea figurează neputința unei umanități de a mai săvârși fapta eroică, valoare pierdută, rămasă în rama epopeilor antice și medievale
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
sau mai târziu, voi fi «scos din circulație», așa cum îmi uraseră mai demult criticii mei. Chiar dacă aș fi scăpat de domiciliu forțat, știam că nu voi redobândi o catedră universitară. știam de asemenea că nu voi mai putea scrie și publica sub dictatură. Și totuși, nu eram nici trist, nici dezamăgit (...). Știam că va veni o zi când «Istoria» mă va împiedica să cresc și să devin eu însumi. știam că voi fi amenințat să fiu înghițit și digerat de viu
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
cresc și să devin eu însumi. știam că voi fi amenințat să fiu înghițit și digerat de viu în pântecul unui monstru. Mă consola gândul că apucasem să scriu măcar o parte din cărțile pe care le visasem și să public măcar o parte din cărțile pe care le visasem (...). Abia împlinisem 31 de ani, eram încă - și mai ales mă simțeam - foarte tânăr, plin de proiecte și de posibilități. Îmi spusesem că voi găsi o catedră în Italia (unde mă
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
cu spiritul de modernitate bine temperat, echilibru și cosmopolită deschidere. Chiar dacă nici Nichita Stănescu, nici Ioan Alexandru nu debutează efectiv aici, lunarele au ritmul lor care nu țin, nu au cum, pasul cu impetuozitatea poeților tineri din anii ’60, ei publică de la începuturile lor literare la revista ardeleană care-și avea rolul ei, se vede, în validarea unui talent. Din redacția revistei de pe strada Horea fac parte poeți ca Ion Brad, Ion Horea, plecați apoi la București, debutează Petre Stoica, în
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
Brad, Ion Horea, plecați apoi la București, debutează Petre Stoica, în 1956, aici și în “Tânărul scriitor”, cu o poezie de o frapantă modernitate. De fapt, Petre Stoica, redactorul asociat, aflat în Capitală, ca și Modest Morariu, și el intens publicat de revistă, au o poetică foarte pe gustul steliștilor, inteligent-ironică, ludică, antiretorică, rafinată și concret-umilă, anticipând multe experiențe de mult mai târziu. Traducerile din germană ale lui Petre Stoica, poemele sale din ’70 au un rol formator, ca și antologia
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
ale modernilor, cu talentul se năștea fiecare. Și Ana Blandiana și Ion Pop, Nicolae Prelipceanu sau Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Gheorghe Grigurcu, Ion Cocora, Florența Albu, Dinu Flămând sau Ion Mircea, pentru a da numele cele mai diverse, sunt frecvent publicați de revistă. Nu trebuie uitați Tiberiu Utan sau Alexandru Andrițoiu din vechea gardă. Criticii Cornel Regman, Dumitru Micu au un stagiu de un an sau mai mulți aici, cum se știe. Mircea Zaciu, Florian Potra, Dumitru Mircea fac parte un
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
și formația doctă, au coincis. Rubricile unui Gh. Grigurcu, Florin Mihăilescu, Caius Traian Dragomir, Mircea Petean au fost, în intenția revistei, ferestre spre diversitatea contemporană, puncte de vedere nu întotdeauna suprapunându-se peste cele ale redacției. La revistă au fost publicate, mai înainte de a deveni carte, eseurile Ruxandrei Cesereanu despre literatura gulagului, cronicile tânărului Constantin Cubleșan, care sperăm că vor deveni, un serial despre Perpessicius semnat de T. Tihan, în ultimii ani,toți trei, plus Virgil Mihaiu, membri ai redacției restructurate
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
poate descompune, divide, termina, deci din ăia cu făină, apă și sare. Destul, prea destul pentru a fi iubit de steliști vechi sau noi, de a-i păstra manuscrisele sau a mai încerca o dată, poate trece, nu-s atenți, să publicăm articolul respins de cenzură. Medicii au fost ca și preoții sau călugării prezențe familiare la “Steaua”. O tradiție de familie. Dar Noica, silueta sa longilină, bascul care îi dădea un aer semeț? Calm, cu gesturi măsurate, de gentleman, sosit tot
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
despe nord și sud, centru și provincie, generație și canon, masculin și feminin, criza revistelor, dar nu ne facem o preocupare specifică din promovarea “diferenței” decât sub forma excelenței artistice, nu ideologice. Scrisorile de dragoste ale lui Dimov, de pildă, publicate în “ante prima” , în avanpremieră, în paginile “Stelei” de către Corin Braga. Mai are preț la revista “Steaua” interogația asupra unor temeiuri ontologice, conținuturile spirituale, construcția de sine, culturală, instituțională, și abia apoi deconstrucția. La revistă au fost și sunt bine
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
Perpessicius, Cotruș, și impresionismul de sorginte galică și eseul critic subiectiv, lectura evenimentului isoric în cheie pozitivistă sau simbolică, condiția publicării lor e talentul autorului și adecvarea la operă, la întreg. Poezia, e drept, a fost mai rar, mai parcimonios, publicată în revistă după 2000, e necesara sobrietate de după marele festin liric de aproape cinci decenii. Dar cronicile despre poezie sau câte o pagină de autor de primă mărime, exigent cântărită, e încrederea că poezia se bucură de aura sa, pe lângă
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
sau al pistelor care eșuează în complexe bibliografii, căci, bineînțeles, totul se face după rețetă, cu „erudiția” pe masă. Și asta dacă vrei să fii „competent”, adică cititorul pe care îl dorea Mircea Eliade la apariția Cosmologiei și alchimiei babiloniene. Publicată în 1937, lucrarea întâlnea în cultura noastră o regretabilă penurie de „specialiști”, prilej pentru o prefață în care se pot vedea fie o lucidă conștiință a propriei valori, fie un orgoliu potentat de întâi-stătător într-ale istoriei religiilor (asta căutase
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
pentru evrei, angajându-l ca funcționar în Cooperație. Dat afară de la catedra de limbi clasice, pe care o avusese mulți ani la un liceu bucureștean, Mendelică ajunsese, după instalarea comuniștilor la putere, profesor la Universitate și chiar membru în Academie, publicând o serie de studii filologice, apreciate și în străinătate. “Mă bucur să vă revăd, domnule Teodorescu”, îl salută academicianul, ridicându-se de pe scaun, ca să-i strângă mai bine mâna. “Cu ce vă ocupați acum și cum o duceți?” Stelian începu
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
final, urmând încă unul de Varia. Este poate cea mai norocoasă dintre toate, căci grație competenței și abilității editorului, în anii comunismului, a reușit să apară fără nici o tăietură - unică performanță! - cele 22 de volume impunându-se monumental. După ce a publicat corespondența de familie, Niculae Gheran adună acum corespondența cu confrații și nu numai, cu rare excepții, ea având un caracter exclusiv documentar. Scrisorile lui Rebreanu sunt în genere ceea ce numim „lettres d’affaires”, n-au expresivitate și relief în comparație cu ale
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
-o cu acest adversar al său în coloanele revistei Adevărul literar și artistic. În Cuvânt înainte, Niculae Gheran menționează sursa scrisorilor, câteva din arhive particulare, majoritatea însă din arhive publice (B.A.R., M.L.R., B.N. etc.). Împreună cu cele adresate familiei, publicate în volumul precedent, ele totalizează respectabila cifră de 700. La fiecare epistolă se dă indicația bibliografică, numărul de inventar al manuscrisului sau datele calendaristice ale revistei, când nu a fost descoperit originalul. Notele și comentariile sunt extrem de informate, minuțioase și
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
primului său copil, Eliazar. Părinții se și căsătoresc în 1912, pentru ca să se despartă peste doi ani, Arghezi cununându-se în 1916 cu Paraschiva Burda. Tot în „rubrica” Argheziana intră și micromonografia inedită închinată poetului Cuvintelor potrivite de Șerban Cioculescu și publicată de nora acestuia, Simona Cioculescu. Teodor Vârgolici ține să evidențieze admirabilul portret psihologic și relevarea de către critic a elementului religios, covârșitor în întreaga operă lirică a lui Arghezi. Despre G. Călinescu, autorul Caleidoscopului a scris în repetate rânduri, o dată referindu
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
Simona Cioculescu. Teodor Vârgolici ține să evidențieze admirabilul portret psihologic și relevarea de către critic a elementului religios, covârșitor în întreaga operă lirică a lui Arghezi. Despre G. Călinescu, autorul Caleidoscopului a scris în repetate rânduri, o dată referindu-se la cronicile publicate în Adevărul literar și artistic și la modul cum au trecut, unele modificate, în Istoria literaturii române. În articolul despre cartea Corneliei Ștefănescu G. Călinescu sau „seriozitatea glumei estetice” el reține mai cu seamă paginile evocatoare dedicate excursiilor organizate de
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
Trebuie să adaug seria de articole despre Sainte-Beuve și unii critici interbeliici: Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu. De obicei „cuminte”, istoricul nostru literar știe să fie și polemic, precum în articolul Panait Istrati și „Cruciada românismului”, demostrând că textele publicate de autorul Chirei-Chiralina în amintitul periodic nu pot fi asimilate unei „disidențe legionare”, așa cum s-a afirmat de către unii denigratori, ca Henri Barbusse și alții. După vizita prelungită în U. R. S. S., dezamăgit și detestând comunismul, nu înseamnă că Istrati
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
Georgeta Drăghici Viața ca palimpsest Într-o vreme cînd prozatorii nu prea mai au gust pentru roman, cînd romanul însuși se caută, fără a-și găsi o identitate mulțumitoare, apariția fiecărei cărți aparținînd genului ar trebui salutată. Deși publicate într-un asemenea context, cele două romane ale Florinei Ilis, Coborîrea de pe cruce (Ed. Echinox, Cluj, 2001) și Chemarea lui Matei (Ed. Echinox, Cluj, 2002) au trecut aproape neobservate. Nici obținerea Premiului de debut al Editurii Univers pentru Chemarea lui
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
5 ani aici) nu am fost și nici nu sînt iubit de „ieșeni”. Din contră! Dan Laurențiu, redactor la Cronica, mi-a ținut poeziile 8 luni! N-am să uit asta toată viața. De-abia debutasem, aveam nevoie să fiu publicat. Transcendența din el s-a lovit sec de concretul versurilor mele. Ursachi mă înjură pe toate drumurile, sînt „poetul Bulion” etc... pentru Cezar Ivănescu nu exist, în 1980, în Iași. Vorbesc de ei pentru că, fără să-i cunosc pe atunci
Mi-am părăsit manuscrisele. Cu furie, cu ură, cu disperare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13592_a_14917]
-
George Ar În micromonografia N. Steinhardt pe care am publicat-o în anul 2000 în colecția “Canon” a Editurii Aula, la capitolul de repere bio-bibliografice, referindu-mă la cele două excluderi ale lui N. Steinhardt de la Revista Fundațiilor Regale (din 1939 și din 1947), afirmam la un moment dat: “În
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
am vizitat, îl găseam din ce în ce mai calm, dar și mai posomorît); Perpessicius în munca formidabilă a editării lui Eminescu; lui Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și mie ne-a fost hărăzit a deveni laolaltă ținta unei cereri ultimative a lui G. Călinescu (publicată în ziarul Națiunea*): prins în focul polemicelor vremii și îmboldit de temperamentul său iute, a poftit să nu ni se mai îngăduie a fi colaboratorii Revistei Fundațiilor Regale (subl. mea). S-a mers mai departe: însăși revista și-a încetat
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
doua probă este o “Notiță autobiografică”, redactată pentru Dicționarul neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română de Al. Mirodan, din care, după știința mea, au apărut doar primele două volume, la Editura Minimum din Tel Aviv. Această notiță a fost publicată (și) în nr. 1-2/1991 al revistei Apostrof. Citez și de aici un fragment: “Printre cei pe care i-am cunoscut mai de aproape în lumea literară se numără: E. Lovinescu (la ședințele «Sburătorului» am luat parte din toamna anului
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
ar fi chiar stenograma unei convorbiri dintre G. Călinescu și Gheorghe Gheorghiu-Dej, publicată chiar în paginile României literare (nr. 11/2003). Din nou, vorba lui Kurt Vonnegut, așa merg lucrurile. George Ardeleanu P.S.: În același număr din revista Apostrof, este publicată și o scrisoare din 1984 a lui N. Steinhardt, adresată președintelui de atunci al Uniunii Scriitorilor, în care acesta din urmă era informat despre cea de-a doua confiscare (din mai 1984) a Jurnalului fericirii de către Securitate, fiind rugat în
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
Ion Pop Când s-a hotărât să publice o antologie din poezia sa, în colecția de “Ediții definitive” a Editurii Vinea (Inima ca un pumn de boxeur, 2000), Nora Iuga a găsit de cuviință s-o inaugureze cu ciclul, atunci inedit, Autobuzul cu cocoșați. Miza pe faptul de
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
Zafiu Mateiu Caragiale văzut de un cercetător italian Giovanni Magliocco își pregătește licența în Limbi și Literaturi Străine ( franceză, română și engleză) la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Calabria ( Italia). Traduce din franceză și din română; a publicat recent traducerea în italiană a volumului poetului libanez de limba franceză Alain Tasso, Fragments chaotiques / Frammenti caotici ( L’Harmattan Torino / L’Harmattan Paris, 2003), prefațată de Gisèle Vanhèse. În curând urmează să-i apară traducerea în italiană a unei antologii
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]