12,735 matches
-
a tot ceea ce fusese stigmatizat (popular culture alături de high culture, numeroase contraculturi alături de cultura dominantă), reschematizare și reapro-priere realizată și printr-o acțiune semiotică recuperatoare (de la narațiunea mediatică la identitatea narativă a individului și comunității, de la efectul fatic al comunicării publicitare sau politice la retorica postmodernă a negocierii distanțelor intersubiective). În această mai mult decît sumară introducere în universul semnului și semiozei am încercat să arătăm că principiul speranță-Hoffnungsprinzip (E.Bloch) se bazează pe acceptarea și legitimarera diferenței, alterității, dialogului intercultural
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
l'analyse de l'image, Paris, Nathan (trad.rom. Introducere în analiza imaginii, 1998, București, All Educational) Jouve, Michèle, 1992 La communication publicitaire. Approche stratégique, Paris, Bréal Landowski, Erich, 1989 La Société réfléchie, Paris, Seuil Lindekens, René, 1985 "Semiotica discursului publicitar" în Semnificație și comunicare în lumea contemporană (ed. Solomon Marcus), București, Editura Politică Lipovetsky, Gilles, 1987 L'empire de l'éphémère, Paris, Gallimard Lipovetsky, Gilles, 1993 Le crépuscule du devoir, Paris, Gallimard (trad.rom. Amurgul datoriei, 1996, București, Babel) Mc
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
promite, a jura), expresive (a felicita, a mulțumi, a ura), declarative (a boteza, a numi, a defini, a declara). Austin a realizat printre primii că prin intermediul cuvintelor nu se descrie doar lumea (descriptive fallacy), ci se creează lumea (un mesaj publicitar, un ordin, etc. aduc o schimbare efectivă în starea lumii, astfel încît cuvintele "fac" lumea). T.Todorov (în Les genres du discours, 1978) a propus întemeierea unei tipologii a discursurilor pornind de la acte de limbaj specifice (a ruga, a invoca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu mai privilegiază însă sistemul limbii naturale). Ch. Morris (1938) distinge semiotica pură (de elaborare a unui limbaj apt să vorbească despre semne, în fapt metasemiotica), semiotica descriptivă (studiul anumitor sisteme de semne) și semiotica aplicată (unui text, tablou, mesaj publicitar etc.). SEMIOZĂ (și SEMIOSIS) Introdus de C.S. Peirce, termenul este rezervat relației dinamice între semn, interpretant și obiect, precum și ilimitării interpretării semnice (un semn poate fi completat de un altul: imagine, diagramă, metaforă, simbol lingvistic tradus în altă limbă etc.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
5.8. Modelul gramatical al lui T. Todorov ............................. 125 5.9. Modelarea narativității ............................................................. 129 6. SEMIOTICA PUBLICITĂȚII ................................................... 135 6.1. Iconicitate și comunicare ......................................................... 135 6.2. Publicitate și comunicare ......................................................... 138 6.3. Publicitate/vs/relații publice .................................................... 141 6.4. Strategia publicitară ................................................................. 144 6.5. Principalele funcții ale comunicării de masă și publicității ... 146 6.6. Sintaxa discursului publicitar ................................................. 148 6.7. Semantica discursului publicitar .............................................. 151 6.8. Retorica discursului publicitar ................................................. 153 6.8.1. Retorica iconică .................................................................... 153 6.8.2. Retorica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
135 6.1. Iconicitate și comunicare ......................................................... 135 6.2. Publicitate și comunicare ......................................................... 138 6.3. Publicitate/vs/relații publice .................................................... 141 6.4. Strategia publicitară ................................................................. 144 6.5. Principalele funcții ale comunicării de masă și publicității ... 146 6.6. Sintaxa discursului publicitar ................................................. 148 6.7. Semantica discursului publicitar .............................................. 151 6.8. Retorica discursului publicitar ................................................. 153 6.8.1. Retorica iconică .................................................................... 153 6.8.2. Retorica lingvistică ............................................................... 157 7. SEMIOTICA GLUMEI .............................................................. 162 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică .... 162 7
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
135 6.2. Publicitate și comunicare ......................................................... 138 6.3. Publicitate/vs/relații publice .................................................... 141 6.4. Strategia publicitară ................................................................. 144 6.5. Principalele funcții ale comunicării de masă și publicității ... 146 6.6. Sintaxa discursului publicitar ................................................. 148 6.7. Semantica discursului publicitar .............................................. 151 6.8. Retorica discursului publicitar ................................................. 153 6.8.1. Retorica iconică .................................................................... 153 6.8.2. Retorica lingvistică ............................................................... 157 7. SEMIOTICA GLUMEI .............................................................. 162 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică .... 162 7.2. Convenție și deconstrucție ....................................................... 166 7
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
138 6.3. Publicitate/vs/relații publice .................................................... 141 6.4. Strategia publicitară ................................................................. 144 6.5. Principalele funcții ale comunicării de masă și publicității ... 146 6.6. Sintaxa discursului publicitar ................................................. 148 6.7. Semantica discursului publicitar .............................................. 151 6.8. Retorica discursului publicitar ................................................. 153 6.8.1. Retorica iconică .................................................................... 153 6.8.2. Retorica lingvistică ............................................................... 157 7. SEMIOTICA GLUMEI .............................................................. 162 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică .... 162 7.2. Convenție și deconstrucție ....................................................... 166 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
stau atât nu la baza evoluției literare, cât a transformării textelor un rol determinant îl joacă interacțiunea textuală care se produce în interiorul unui singur text. Romanul ca structură se naște din înlănțuirea mai multor constructe literare, de pildă includerea strigătelor publicitare ale negustorilor, preluate din viața comercială vie a secolului al XV-lea, în limbajul prin care autorul ficționalizat al lui Rabelais își anunță contribuția la scrierea cărții sau maniera în care scolastica dictează organizarea pe capitole și subcapitole cu un
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
deschidere mult mai largă decât cea a parodiei, aceasta din urmă fiind reductibilă la vizibilitatea polemicii cu textul parodiat și la situația practică de rescriere, uneori chiar fonetică (vezi parodiile lirice realizate în cadrul aceleiași limbi literare sau parodia din sloganurile publicitare). Textul parodic nu se inspiră din textul parodiat, nu originează în acesta, nu are "izvoare", el pur și simplu: "[...] le recitește, le rescrie, le redistribuie în spațiul său; le descoperă joncțiunile fundamentale, în același timp formale și ideologice, pe care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Opinia, generală este că a fi imigrant este egal cu a fi criminal"99. O altă sursă de informații provine din partea românească. Conform analizelor pe care guvernul de la București le-a realizat și care au fost prezentate în timpul unei campanii publicitare (vom vorbi imediat mai pe larg) se arată că: "[...] italienii manifestă în marea lor majoritate o opinie negativă față de imigranți, 57 % au o opinie foarte proastă despre aceștia, în timp ce doar 34 % au o opinie bună și foarte bună, iar ceilalți
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Transilvania în decembrie 2007 și de către MMT și Focus Marketing din aprilie 2008 ca cererea Guvernului român. 101 Daniela Vitelaru, jurnalistă la cotidianul românesc Cotidianul a publicat o cercetare în care se denunța nu numai diferența de calitate între produsul publicitar realizat de Saatchi& Saatchi, o societate care este lider pe piața mondială de profil și produsul prezentat de Playteam (o societate aproape necunoscută experților din sector), dar și faptul că ideea de bază a campaniei a fost în elementele fundamentale
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
militară, economică și culturală internațională și vorbește despre "stingerea" tradițiilor culturale locale sub invazia unor produse simbolice de proveniență occidentală. Datorită faptului că industriile culturale despre care vorbesc teoreticienii critici ai comunicării de masă se bazează pe un puternic suport publicitar (și deci comercial) care face ca aceste produse să devină extrem de seducătoare pentru consumatori, împrumutul de elemente culturale nespecifice (produse de consum, modele de comportament, stiluri în modă, sărbători etc.) este o practică aproape universală. Împrumutul cultural este dublat de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de codificare-decodificare. Astfel, fiecare dintre noi, în calitate de lector abil, va descoperi în cadrul variatelor perspective semiotice acele abordări teoretice prin care texte aparent eterogene pot fi tratate și analizate într-un mod omogen. Încadrarea produsului textual (fie el literar, politic, organizațional, publicitar etc.) în contextul cultural adecvat precum și decelarea implicațiilor ideologice și a intențiilor și dimensiunilor pasionale dincolo de aspectele economice, sociale sau politice sunt exerciții care aparțin semioticii sociale. Studiile de caz oferite de autoarea cărții sunt menite a demonstra faptul că
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
atunci cand corpul uman devine un semn-produs. Dincolo de intenția de comercializare și de internalizare a consumatorului într-o lume modelată de reclame, se poate descoperi identitatea unei anumite țări. Analiza pe care o propunem depășește metodologia semioticii vizuale a unui text publicitar. Prin îndepărtarea de simplul proces de a vedea, ne vom înscrie în tiparele acțiunii de a privi, poziționându-ne astfel în sistemul semiotic de reprezentare al semioticii sociale, unde formulă lui Goldman și Papson (obiect de marcă + semnificația imaginii = obiect-semn
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
marcator al identității în cadrul proceselor relaționale sau existențiale ale unei structuri de reprezentare. Aceste noțiuni din gramatică funcțională demonstrează corelația dintre această gramatică și semiotica socială, ambele concentrându-se pe "determinările istorice și sociale ale sistemelor semiotice" (Halliday 1994). Discursul publicitar este o modalitate metonimica de a reprezenta o anumita cultură. "Amestec dintre artă și știința" (Beasley, Danesi 2002: 2), publicitatea folosește atât tehnici estetice, cât și instrumentele psihologiei și statisticii. Cuvintele și obiectele folosite de orice persuadator publicitar devin resurse
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1994). Discursul publicitar este o modalitate metonimica de a reprezenta o anumita cultură. "Amestec dintre artă și știința" (Beasley, Danesi 2002: 2), publicitatea folosește atât tehnici estetice, cât și instrumentele psihologiei și statisticii. Cuvintele și obiectele folosite de orice persuadator publicitar devin resurse semiotice ale reprezentării unei realități (Duranti 1997: 214). Împreună cu elemente contextuale și dincolo de funcția iconica, acestea devin semne indici, semnalând un anumit teritoriu social și cultural (lalelele, pizza sau pastă ne trimit către Olanda sau Italia). Astfel, publicitatea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
închis) reda semnificați de gen, prin opoziția femeia versus bărbat. Această suprasaturație cromatică se poate observa din notele de vârf26 ale parfumului Burberry London for Men: piper negru, bergamot, levănțica și scorțișoară. În opinia lui John Berger (1972: 129), discursul publicitar este nostalgic deoarece vinde trecutul viitorului. Pe langă simplă dispunere a sticlei de parfum, sunt alți participanți reprezentați care devin personaje importante în textul narativ vizual al reclamei. O privire atentă în interiorul reclamei ne conduce către o lume reală, deoarece
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
motivul pentru care discursul politic poate fi definit prin metaforă fortăreței (Cmeciu C. 2005a: 59-61). Conceptul-sursă are o arhitectonica foarte riguroasă, care poate fi transferată către elementele constitutive ale unui discurs electoral: fundația → doctrina, zidurile exterioare → discursul "adevărului convenabil" (discurs publicitar), construcția internă → discursul puterii și împrejurimile → discursul polemic. După cum se observă, discursurile politice (electorale) presupun o adevarată industrie a modelarii, unde un rol important îl joacă combinația între tehnicile narative, mistificare și mobilizare, ingrediente esențiale ale mitului și arhetipului (premisa
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cinstit Paradoxal, desi cromemul /albastru/ (Chevalier, Gheerbrant, ([1969] 1994: 79), metonimie pentru PSD, este considerat simbolul speranței, în acest afiș electoral, în contextul politic românesc este reinterpretat drept culoarea minciunii. Metamorfoza speranței în minciună este obținută nu doar prin discursul publicitar electoral al Alianței împotriva PSD-ului, ci și prin imaginea convențională a amăgirii, asociată oricărui ambalaj. Cromemul /portocaliu/ (Chevalier, Gheerbrant [1969] 1994: 122), metonimie a Alianței D.A. și simbol al echilibrului, devine culoarea adevărului. Dimensiunea ocupată de fiecare dintre cele
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Rachel Weisz reclamă (2006-2007) fotograf: Mario Testino model: Ioan Guffrudd FIG. 1 FIG. 258 FIG. 3 FIG. 4 FIG. 5 FIG. 6 FIG. 7 FIG. 8 FIG. 9 FIG. 10 FIG. 11 Bibliografie Adam, Jean-Michel; Bonhomme, Marc ([1997] 2005), Argumentarea publicitară, trad. de Mihai-Eugen Avădanei, Iași, "Institutul European" Aïvanhov, Omraam Mikhaël (1989), Limbajul figurilor geometrice, traducere din franceză, București, Editura "Antar" Alexandrescu, Sorin (2001), "Text și imagine. Relații încordate, si nu prea", în Caietele "Echinocțiu", Teoria și practica imaginii I. Imaginar
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Conference, Bacău, Ed. "Alam Mater" Boudon, Raymond (coordonator) ([1992] 1997), Tratat de sociologie, trad. de Delia Vasiliu și Anca Ene, București, "Humanitas" Bougnoux, Daniel (2006), La crise de la représentation, Paris, La Découverte. Boutaud, Jean-Jacques ([1998] 2004), Comunicare, semiotica și semne publicitare teorii, modele și aplicații, trad. de Diana Bratu și Mihaela Bonescu, București, Tritonic Brown, Ț. J.; Dacin, P. A.; Pratt, M. G.; Whetten, D. A. (2006), "Identity, intended image, construed image, and reputation: An interdisciplinary framework and suggested terminology", în Journal of
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
layer where there could be found passions (fear within real or ficțional crisis situations) and ideologies (social practices crisis management, political and corporate representations of action). În aceeași serie au mai apărut (selectiv): Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu Discursul literar, Dominique Maingueneau Discursul repetat, Cristinel Munteanu Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg Lingvistică textuala, Jean-Michel Adam Lingvistică generală, semiotica, mentalități, Mariana Net Lingvistică pentru
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
un efect al anonimatului și sub pretextul libertății discursului, discuțiile și dezbaterile din cadrul comunităților online au adesea un caracter mai vehement decât cele nemediate. Remarcile antisociale, discriminatorii sau ofensatoare, utilizarea unui limbaj vulgar, instigarea la ură sau transmiterea unor mesaje publicitare nedorite (spam) sunt comportamente frecvente, cu un efect negativ relativ redus asupra participanților. Măsurile cele mai comune prevăzute pentru acest tip de comportamente vizează restricționarea sau interzicerea accesului persoanelor care le încalcă fie la anumiți membri ai comunității (ignorare), fie
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
carte apărută la Editura Vremea în 2008, la scurt timp după moartea autoarei Undelor scurte, este un reportaj al trecerii în neființă. Deși o biografie bine construită, cartea Doinei Jela generează nenumărate reacții critice. Nicolae Manolescu, de exemplu, acuză oportunismul publicitar și indecența publicării unor fotografii cu Monica Lovinescu pe patul de spital. Exhibiția cărții deranjează mai ales prin detaliile ce țin de patologia senectuții. Al doilea studiu a apărut în 2010 la Editura Universității Petru Maior, sub semnătura lui Dumitru
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]