5,384 matches
-
fusese autorul. Vocea Îi era aspră, dureroasă. — Sunteți o rudă a lui? Figura ei era una preocpată și profesionistă, În timp ce desfăcea cu atenție cămașa lui Doug. Nu. Ofițer de poliție. Sergent McRae. Se opri din treabă, iar expresia i se răci. — Sper să-l prindeți pe ticălosul care a făcut asta și să-l Închideți pentru multă vreme. Auzi la el, să bată un bătrân! Apoi sosi doctorul: un bărbat scund, cu calviție, cu un clipboard și o expresie stresată. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
senator observase: „E singura care nu-l acuză pe Tiberius. Însă e cea care ar trebui să strige cel mai tare“. În încăperile imperiale secrete se petrecuse apoi un lucru din cauza căruia relația lui Tiberius cu Maștera începuse să se răcească. Încet-încet, viața Liviei devenise inutilă și singuratică, iar la funeraliile ei, de la care împăratul, neînduplecat, lipsise, un senator spusese ambiguu: „Toate zilele acestor unsprezece ani în care Tiberius a refuzat să-și vadă mama, Antonia, închisă în a sa domus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de sânge, pe preoții care o stropeau cu poțiuni magice, murmurând formule scrise de etrusci cu șase veacuri în urmă, în răgazurile dintre strigătele tot mai slabe. Ultima amintire fură ochii ei îngroziți și mâna udă de sudoare care se răcea și pe care Gajus o strânse, iar apoi îi dădu drumul, însă ea îl căută, se agăță de el, nu voia să se desprindă, până când se desfăcu odată cu un alt strigăt, iar Gajus fugi în noapte, pe cheiul micului port
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
La un moment dat trebuie să-ți iei rămas-bun, chiar dacă asta îți întristează inima. Vei lăsa să ardă ultimul grăunte de parfum, apoi vei lua făclia și, suflând ușor, o vei stinge. Apoi, în întuneric, cu făclia stinsă care se răcește în mâna ta, vei căuta pe dibuite ușa și vei ieși, și vei urca cele o sută douăzeci de trepte ale scării înainte ca zorii să lumineze nisipul“. Oare bătrânul preot chiar spusese toate astea, sau amintirile se amestecaseră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Întreruperea muzicilor din mine. Mă spălam cu apă rece În curte la robinet, dezbrăcat până la mijloc, rezistând astfel Îndelung În aerul rece al dimineții, fără să-mi fie frig, deși mama mă chema grabnic În casă, având grijă să nu răcesc. Nici nu mai voiam să mănânc, de fericit ce eram, trebuia să dau un adevărat război cu mama la acest capitol, care, neînduplecată, Îmi pregătea repede un pachețel cu mâncare și mă alerga pe stradă până la fântână ca să-l iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sunt decât existențele netrăite de nimeni Purtate latent În tine, totemuri de care nu știi decât tu; Cutremură spasmul pur orice picur din fire, O lume moare suav În alta Într-un echilibru cosmic Cum sunetele cad incandescente În cuvinte răcite; E o automanifestare a ierbii ș-a gândului Nu vă Întristați din cauza morții, voi, sugari ușuratici ai vieții. 13.10.1960 Cerneri de negru spânzură-n pânzele creierului ( Sar caii neîmpiedicați ai ideilor peste câmpuri cu ierburi barbare) Odată doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
venit din partea unei autorități precum Kincaid, însemna compromiterea totală a respectivului document. - Vor trece ei peste asta, continuă el. Deși, dacă stau bine să mă gândesc, nu mi-au plătit încă munca... Nu, iubito, nu turnăm glazura până nu se răcește blatul... Pentru că așa spun eu. Kincaid era fostul director al departamentului de analiză a documentelor din cadrul FBI. Abandonase serviciul și își înființase propria firmă de examinare pentru a petrece mai mult timp cu copiii săi, Robby și Stephanie. - Ce face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
și sergentul, și am ajuns fără să fie nevoie să dăm drumul la sirene. Doi dintre noi au rămas pentru a păzi ieșirile, iar eu împreună cu un coleg am urcat în apartament; când am ajuns acolo, cadavrul nici nu se răcise. Am căutat peste tot, dar nici urmă de făptaș. - Martori? - Singura persoană care se afla pe coridor când am ajuns a fost o bătrânică. Ea a fost cea care ne-a dat drumul înăuntru. Vom vorbi cu ea atunci când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
plecau spre deșert ieri? - Nu i-am văzut. Îl examină cu atenție și decise că spunea adevărul. - Dacă îi vezi, să vii să-mi spui. Și plecă de lângă el, pentru a se întoarce la spaghetele ei care începuseră să se răcească pe măsuța de televizor din sufragerie. - Mamă, dă-mi banii! - Taci din gură, mă uit la televizor. Într-o zi când efectua un număr la Abracadabra, băiatul observă un bărbat slab și foarte sobru care intră în magazin. Pe măsură ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
spuse el schițând un salut și privind în trecere insigna noului-venit. Apoi cercetă fața acestuia. Tu ești înlocuitorul? - Exact. - Cum ai intrat? Ți-au dat cheie? - Am luat de la centru. Vocea îi era răgușită și întretăiată, ca și cum ar fi fost răcit. - Ce noroc pe tine, murmură Luis. Va trebui să împarți cu mine. Corvoada. - Unde e domnul Grady? - În bucătărie. Cu nevastă-sa și cu Chrissy. Cum de ai ajuns așa devreme? - Habar n-am, răspunse bărbatul. Mie doar mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
focul, apoi aruncă În el un braț de surcele. Doctorul Ransome și băieții englezi Îi aduseră o găleată cu apă din butoiul din spatele gheretei de pază. Deși doamna Hug băuse din găleată, Jim decise să aștepte pînă cînd se va răci apa de la cartofi. Doctorul Ransome Încercă să-l ajute cu oala mare de fier, dar Jim Îl Împinse la o parte. Femeile eurasiatice de la centrul de detenție Îl Învățaseră un truc: cartofii fierb cel mai repede În apă puțină, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
iar doctorul - semn rău - era ocupat cu tava lui de ceară topită. De cîte ori era obosit sau supărat pe Jim, doctorul Ransome topea cîteva lumînări și scufunda pătrate de pînză veche În lichidul fierbinte, apoi le atîrna să se răcească. Cu o iarnă Înainte, făcuse sute de asemenea panouri cerate pe care deținuții le folosiseră ca să Înlocuiască geamurile sparte. Deși orele lui de muncă ajutaseră la oprirea vînturilor reci care suflau dinspre China de Nord, prea puțini dintre deținuți Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cocs În gura tubului de aeraj unde, după cum Îi explicase doctorul Ransome, aerul se mișca mai repede. De Îndată ce apa de băut Începu să fiarbă, turnă puțin lichid cenușiu În gamela pe care o duse sus și o lăsă să se răcească pe marginea ferestrei lui Basie. Adună hainele lui Basie și spălă cămășile murdare În apa rămasă. Acestea puteau fi lăsate o oră, timp În care se ducea să stea la coadă pentru rația lui Basie. Deținuții din Blocul E erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pe Jim și Îl salvaseră de marșul de noapte. Stînd culcat alături de trupurile lor, În orele Întunecate, adormit și treaz În același timp, se simțise mai aproape de ei decît se simțea de cei vii. Mult timp după ce domnul Maxted se răcise, Jim continuase să-i maseze obrajii, ținînd departe muștele, pînă fu sigur că sufletul acestuia Îl părăsise. În zilele următoare, rămase aproape de domnul Maxted, În ciuda muștelor și a mirosului de cadavru. Deținuții care se odihneau În centrul terenului Îi făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mai ambiguă pe care Jim Începuse să o Învețe? 35 Locotenentul Price Pe la Începutul după-amiezei, Jim se odihnise suficient ca să nu se mai gîndească la această Întrebare și să ia o a doua masă. Carnea caldă din cutia Spam, nemaifiind răcită În cutia de bombe din avionul B-29, Îi alunecă printre degete În țărîna prăfoasă. Recuperă bucata de carne gelatinoasă, șterse muștele și murdăria și o făcu să-i alunece pe gît, cu laptele praf rămas. Sugînd un baton de ciocolată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
foc cu ardei iute ca să-i usture și Își aduce aminte de iobagi și i se face frică. Și Îi mai spune cum reacționarii exploatatori au făcut pipi pe Ianoș Kadar. Și vin iernile una după alta. Este bolnav, este răcit și stă multă vreme În pat. Sare Într-o zi ca ars. Îl apucă o jale de necuprins pentru că s-a gândit la moartea lui. El credea despre el că va rămâne mereu copil și că nu va muri niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bagă un deget În gură și cu el se atinge repede fundul și vezi dacă sfârâie. Dacă sfârâie fierul e numai bun de călcat cămășile apretate pe care ai să ți le iei cu tine la țară. Când fierul se răcește se pune jar proaspăt . La fel fac și țiganii care spoiesc tigăi, cratițe, linguri și furculițe. Ei strigă În gura mare pe stradă: Spoooiiim! Spoim tingiiir, spoooiiim! Cine vrea să le spoiască tingirile Îi cheamă În curte. Acolo ei fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În iarba grădinii, doar tu singur și pomul, doar tu singur și prunii, doar tu singur și brusturii Înalți și grași ce cresc În umbra acăților de la marginea râului. O spaimă ca de moarte te străbate când simți cum se răcește lichidul acela fierbinte, cleios, care ți-a murdărit pantalonii cu miros de frunză uscată, cu miros incert de ciupercă uscată, cu miros de cânepă, de sămânță ce ascunde În ea esențele lumii, dar spaima asta e ca un fulger și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
câinele plecase. Lanțul zăcea În praf, casa era pustie și el se așeză pe lavița de lângă masă. Trecu o vreme, nevasta nu mai venea și, Într-un timp, obosit, fără să se atingă de ciorba de fasole verde care se răcea În farfurie, se coborî În grădinița de lângă râu, unde era fântâna, ca să scoată apă. Acolo, În fântână, Îi văzu pulpele albe Înfășurate În fusta udă. Se aruncă disperat spre ușă, ca să aducă scara și se coborî În adâncuri. „Ană dragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
atârnă în afara vanei, acolo unde rugina a mâncat smalțul... perdeaua de plastic sfâșiată de ultimul rest de respirație. Murise gândindu-se la mine, încercând să mă îmbrățișeze sau să mă alunge pentru ultima oară. E noapte, apa s-o fi răcit de-acum. Apa care a fost fierbinte până când sângele a ieșit cu ușurință din încheieturile tăiate. A folosit poate un briceag sau lama de bărbierit pe care o lăsasem acolo. Este important instrumentul cu care alegi să te omori, înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
vârful picioarelor și fără zgomot, ca o pasăre exotică, și-o luă cu sine într-un zbor lent, într-o după-amiază de toamnă. Muri cu mâna în mâna fiului ei, cu ochii în ochii lui. Augusto simți cum i se răcea mâna, simți cum ochii îi încremeneau. Își eliberă mâna după ce depuse pe răceala ei un sărut cald și închise ochii. Căzu în genunchi lângă pat și rememoră acolo istoria acelor ani uniformi. Și-acum se afla aici, în Alameda, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de acord. Stăteam unul lângă altul și ne uitam la portretul înrămat. Cei trei copii ne priveau din poză. Fotograful venise acasă cu câteva săptămâni în urmă. Nu a fost o după amiază-ușoară, îmi spusese Madeleine. David fusese supărăcios. Betsy răcise. La fel de greu se dovedise și să alegem între mai multe variante ale pozei. Dacă într-una Abigail ieșise bine, Betsy avea ochii închiși. Dacă Betsy arăta foarte bine, David era bosumflat. În cele din urmă ne-am hotărât la una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Zile Cumplite. Fima sesiză un fluierat ușor, slab, aproape ca al unui motan care toarce, urcând din pieptul tatălui său la fiecare respirație. De parcă bătrânul ar fi pus acolo În glumă un fluier de jucărie. —Bea-ți ceaiul, Baruch. Se răcește. Bâtrânul răspunse: —Ți-am cerut eu ceai, Efraim? Ți-am cerut să vorbești. Te-am rugat să-mi povestești despre copilul ăla nenorocit, despre care vă Încăpățânați să susțineți de față cu toată lumea că ar fi fiul nătăflețului ăluia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și se termina cu litera M, și care Îi blocase Tamarei drumul către terminarea careului. Cu toate că era aproape două noaptea, vru să-i telefoneze Tamarei. Sau poate Annettei? După o nouă apreciere a situației, luă din bucătărie ceaiul care se răcise deja, se așeză la birou și, În mai puțin de jumătate de oră, scrise un articol scurt despre legătura strânsă dintre deteriorarea situației din Teritorii și insensibilitatea crasă manifestată În diferitele domenii ale vieții publice, spre exemplu, În tratamentul cardiacilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cam urât. Wahrhaftig spuse: În legătură cu transfuzia ai avut perfectă dreptate. Eitan răspunse: —Mare lucru. Era cât se poate de clar de la Început. Iar Wahrhaftig spuse: —Dumnezeu ți-a dăruit degete Înțelepte, Gad. Fima Îi Întrerupse cu simpatie: —Beți cafeaua. Se răcește. Excelența sa Herr von Nisan! răcni Wahrhaftig. Unde a dispărut Înălțimea Sa toate zilele astea? Desigur a reușit să compună pentru noi un nou Faust! Sau un Kohlhaas! Iar noi aici aproape c-am uitat cum arată chipul său strălucitor! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]