3,042 matches
-
a Împărțit cușeta cu mine și mi-a narat galanton un nesfârșit noian de istorii care, pe deasupra, erau spurcate și chiar șocante. Eu voiam să meditez la cazul Nierenstein, dar permanentul causeur nu mi-a dat nici cel mai mic răgaz. Spre dimineață, mi-am găsit scăparea moțăind din cap și șovăind Între amețeală, somn și plictis. Reacționarilor detractori ai modernei subconștiențe nu le va veni să creadă că am găsit dezlegarea enigmei pe scara vamei de la Dana Sud. L-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
amețeală, somn și plictis. Reacționarilor detractori ai modernei subconștiențe nu le va veni să creadă că am găsit dezlegarea enigmei pe scara vamei de la Dana Sud. L-am felicitat pe NN pentru memoria sa extraordinară și, fără să-i dau răgaz, l-am iscodit: — De unde scoți atâtea istorii, amice? Răspunsul mi-a confirmat bănuiala subită. Mi-a zis că pe toate, sau aproape pe toate, i le povestise Nierenstein, iar pe celelalte, Nicasio Medeiro, marele tovarăș de șuete al răposatului. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pentru totdeauna! - un procentaj corespunzător de Învechiți demodați. Evita căpităneasă datează din 1947 și a fost lansată cu surle și trâmbițe În Plaza de Mayo. Doar câteva ore mai târziu, Vilaseco devine subdirector al Comisiei pentru Cultură și consacră acest răgaz planificării unui poem care avea să fie - vai! - ultimul, căci a murit cu mult Înaintea lui Tulio Herrera, care Încă se mai agață de viață precum caracatițele. Odă integrării a fost cântecul său de lebădă, dedicat diverșilor guvernanți. A murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cravată cu nod, costum alb cu nasturi de import, manșete cu butoni, ghete cu toc militar care Îi Înălțau statura poate mediocră, mâna dreaptă cu bastonul Împletit, stânga prelungită Într-o mănușă de culoare deschisă, unduind fără grabă, dar fără răgaz, sub briza Atlanticului. Conversația lui, plină de bonomie, aducea libații În cele mai diverse locuri comune, dar se Îndrepta În cele din urmă spre tot ce avea atingere cu blănurile, umerașii, tivurile, turul pantalonilor, pălăriile, gulerele de catifea și diversele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
trecut de furcile caudine ale cenzurii. Cineva l-a parcurs, măcar de visu; cineva l-a judecat, cineva l-a pus la coș sau l-a strecurat În tipografie. Oricât de demn de oprobriu ar fi, faptul se repetă fără răgaz la orice jurnal, la orice revistă. Dăm mereu peste un cenzor care acceptă sau respinge. Asta n-o suport și nici n-o voi suporta. Începi să-mi Înțelegi criteriul de la conducerea de joi? N-am revăzut și n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
doar de faptul că, datorită colaborării lor, Borges a putut redacta o parte a operei sale căreia, fără ea, cu siguranță că i-am fi simțit lipsa. Cei doi editează Împreună revista Destiempos, scriu prefețe și, mai ales, stau fără răgaz de vorbă. Bioy va evoca de nenumărate ori „nopțile atât de plăcute În care conversam Îndelung despre literatură, prietenia cotidiană care ne făcea să ne vedem zilnic, comentându-ne unul celuilalt realitățile“. În 1993, când l-am cunoscut la Buenos Aires
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de-o minte. Dovada că e așa și nu invers o constituție Însuși faptul că, deși instalat În condițiile cu totul aseptice ale celulei 273 din Penitenciarul Național de pe strada Las Heras, de multă vreme demolat, el Își protejează fără răgaz capul (i.e. mintea, bunul lui cel mai prețios) cu o nelipsită bonetă, și ea „reglementară“. În ce privește condițiile „aseptice“ În care Parodi Își desfășoară activitatea, ele au menirea să sublinieze prevalența deducției polițiste asupra investigației, și ea polițistă. Iar sedentarul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
istorice ale lui Sadoveanu iubirea, nu pură, ci purificată și volatilă, e privită cu Îngăduitoare ironie, ca un abțibild, Borbioy o scoate aproape cu totul În afara teritoriului populat de lunfardo. Expresiile argotice o ocolesc aproape total, chiar dacă ea mișună fără răgaz În imediata apropiere a lecturii. Cei doi „asociați“ folosesc un metalunfardo, argou inventat de ei, care vorbește despre sine, nu atât ca recurs lingvistic (deși uneori e metaforă), cât mai ales ca personaj lingvistic, adeseori chiar protagonist, al narațiunii. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Îngrozi atât de mult Încât deveni bănuitor. I se opuse cu violență și Îi trecu prin minte că nu era un semn bun: prea multă rezistență. — Norman? — Da, Beth. — Ai s-o faci? — Nu mă forța, Beth. Dă-mi un răgaz, bine? — Desigur, Norman. Bineînțeles. Norman observă aparatul video de lângă monitor. Își aminti că Beth Îl folosise ca să urmărească de mai multe ori la rând aceeași bandă, cea În care sfera se deschisese singură. Banda aceea se afla acum lângă aparat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
intensă, după care mintea i se limpezi. Oxigen! Era salvat! Încercă să evalueze dimensiunile cilindrului: avea doar câteva sute de centimetri cubi, de folos doar În situații limită. Cât timp Îi va ajunge? Nu prea mult, desigur. Era doar un răgaz temporar. Fă ceva! Dar nu mai știa ce să facă. Nu mai avea nici o scăpare. Era prins Într-o capcană. Își aduse aminte de unul din profesorii săi, bătrânul doctor Temkin. „Întotdeauna există o opțiune. Întotdeauna este ceva de făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Începe numărătoarea inversă... De la douăzeci de minute În jos.“ Pe con, un afișaj roșu indica: 20:00. Apoi, Începu numărătoarea inversă: 19: 59... 19:58... Aceeași numărătoare se derula pe afișajul cu cristale lichide de pe vizorul căștii. Îi trebui un răgaz ca să-și facă ordine În idei și să Înțeleagă. Uitându-se la con, mai citi o dată inscripția galbenă: U.S.N. NUMAI PENTRU CONSTRUCȚII/DEMOLĂRI Bineînțeles! Explozibilele astea nu erau niște arme, erau destinate construcțiilor și demolărilor. Aveau temporizatoare Încorporate - o Întârziere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Îi plăcuse chiar foarte mult. După ce-am Înghițit surpriza lipită pe mărul lui Adam În care abia trăsese Wilhelm Tell, m-am pregătit să mă clatin de fericire, să mă dau cu fruntea de masă, Însă n-am avut răgazul cuvenit, fiindcă profesorul a Încheiat propunîndu-mi să-mi introducă două, trei texte Într-un volum colectiv de proză scurtă ce urma să apară curînd la Cartea Românească. Era prea mult. Am dat pe gît paharul cu bere Azuga fără spumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o controla și reprima? Acolo unde e subiectul unei astfel de atenții, literatura dobîndește o autoritate extraordinară, inimaginabilă În țările unde e lăsată să vegeteze ca o distracție nevinovată și fără riscuri. Firește, și represiunea trebuie să Îngăduie momente de răgaz, să Închidă un ochi din cînd În cînd, să alterneze abuzurile cu indulgența, cu o anume imprevizibilitate; altfel, dacă nu mai există nimic de reprimat, tot sistemul ruginește și se uzează”. Cum reamintește și Carmen Florian În Dimineața: „De ce la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Smith, Ellis Loew. Înclinări din cap, plasare rapidă În jurul mesei. Parker luă cuvîntul: — Redeschidem cazul. Biroul Procurorului General vrea să ne sufle ancheta, dar Ellis a depus un ordin de Întîmpinare Împotriva lor, ceea ce ar trebui să ne dea un răgaz de două săptămîni. Avem două săptămîni ca să limpezim cazul și să ne cîștigăm demnitatea șifonată. Avem două săptămîni pînă cînd cei din Sacramento vin aici ca să ne facă de rîsul curcilor. Vreau ca acest caz să fie limpezit, să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de rîpă - pentru că ea abia dacă se putea Împăca cu gîndul că se măritase cu un bețiv - și țucălar pe deasupra. „Ucigaș“ era un glonte de care nici unul dintre ei nu se putea feri. Trei ore de zbor, trei ore de răgaz ca să cumpănească. Avionul ateriză În Puget Sound. Jack luă un taxi spre McNeil. Urît: un monolit cenușiu pe o insulă din stînci cenușii. Ziduri cenușii, ceață cenușie, sîrmă ghimpată la marginea unei ape cenușii. Jack se dădu jos lîngă ghereta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Perkins vinovat pentru Nite Owl... Ăsta da banc. Bud spuse: — Mă duc să mă piș. Se duse la baie. Închise ușa, numără pînă la zece și o Întredeschise. Mardeiașii discutau supersonic. Abe Își ștergea fața cu un șervet. Dă-le răgaz să potrivească singuri piesele. Intuiție: Dublu la Nite Owl. Jack V. i-a văzut pe Vachss, Stomp, Kikey și Perkins la o petrecere, poate cu un an Înainte de Nite Owl. O razie a Brigăzii Anti-Mafia și un pont de la Joe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
s-a sunat. — Mă rog, dacă este o prioritate legată de o crimă... La ce număr sînteți acum? Bud citi pe telefon. — GRanite 48112. Glas dres cu demnitate: — Atunci peste un sfert de oră. Iar data viitoare dați-ne un răgaz mai lung de lucru. Bud agăță receptorul - Dudley Dudley Dudley Dudley... Așteptare grea, Întreruptă de țîrÎitul telefonului. Îl Înhăță, mai că Îl scăpă, apoi Îl prinse. — Da? — Două apeluri. Unul către DUnkirk 32758, număr alocat pe numele unei anume domnișoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
am rostit cuvîntul „Patchett“. — La naiba, cînd sînt cu tine, nu mă simt deloc polițist! Mă simt ca un actor gras, pe cale să rămînă fără rolul din serial. Jack se uită În altă parte - trebuia să-i dea omului un răgaz. Stanton spuse: Știi că eu am fost puștiul cel dolofan din serialele lui Dieterling de pe vremuri. Willie Wennerholm, Wee Willie, el era marele star. Îl vedeam pe Patchett la școala de la studiouri și știam că e un fel de partener
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ori nedusă la capăt, ca un joc de care nici unul nu se putea desprinde și nici unul nu se temea. El explicându-i că nu poate răspunde dintr-odată întrebărilor ei, prea directe, de-a dreptul brutale, pentru că nu-i dau răgazul să reflecteze, ci țâșnesc una după alta, ca niște pocnete, ăsta-i cuvântul, ca niște pocnete, „Cum ca niște pocnete?“, îl întreba, „vrei să spui că te lovesc și te deranjează și aș face mai bine să tac?“, nu asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
zdrobindu-se în pulbere de picuri ca niște păsări bete izbite într-un perete de stâncă, cerul jos și întunecat, închis, ermetic și străin, apăsând cu indiferență lucrurile, apăsând-o. Nu, durerile nu erau mari, în ciuda acestei apăsări uneori fără răgaz, dar totul era în jurul ei ușor tulbure. Existau clipe de perfect discernământ, în care zărea și dârele șiroinde, și stropii grei, auzea distinct ciocănitul neîncetat al ploii în pervazul de tablă, dar mai tot timpul plutea în jur o pâclă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
izbucnit cazuri de indisciplină sau, mai precis, cei care aveau o predispoziție spre indisciplină au profitat din plin, găsind climatul propice. „Îi plătea polițe, asta făcea, nu-i așa?“ Da, și îmi imaginez că se uita în jur, învârtind fără răgaz peticul de hârtie și devenind, pe măsură ce vorbea, tot mai convulsionat, ca și cum s-ar fi înecat cu indignarea pe care abia reușea s-o înghesuie în cuvinte, iar când a zis că un asemenea element este tovarășul Mihai Marinescu, simțeam cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Oprindu-mă în prag, am încercat să privesc camera cu aceeași obiectivitate cu care îmi cercetasem imaginea în oglindă: încercând să-mi imaginez impresia pe care ar fi făcut-o asupra Fionei. Acum mă urmărea, așa că n-aveam prea mult răgaz, dar se impuneau câteva observații rapide: faptul că perdelele cu care fusese deja dotat apartamentul și tablourile, cumpărate cu mulți ani în urmă, nu oglindeau deloc gustul meu actual; faptul că atât de multe suprafețe - masa, pervazurile ferestrelor, partea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
despre cartea ta. Hotărât să-mi păstrez avantajul, am ridicat mâna a lehamite și am spus: — Poate că nu e un moment favorabil. Și am spus că mai am programată o întâlnire și poate că mai ai nevoie de un răgaz ca să iei o hotărâre, așa că... — Am luat o hotărâre în privința cărții tale, Michael. M-am așezat imediat. — Da? — O, da. Altminteri nu te-aș fi chemat aici. Nici unul din nou nu scoase o vorbă câteva secunde. — Și...? Patrick se lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
reviste cu denumiri oribile legate de aviație, bombardiere și istoria militară. Dar femeia însăși părea total compos mentis. Pe scurt, i-am spus despre descoperirea mea și ea a reacționat cu mult calm. A spus că are nevoie de un răgaz ca să digere informațiile și m-a întrebat dacă m-ar deranja să ies să mă distrez cam o jumătate de oră plimbându-mă prin incintă. După ce s-a scurs răgazul, m-am întors în camera ei, unde ea mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cu mult calm. A spus că are nevoie de un răgaz ca să digere informațiile și m-a întrebat dacă m-ar deranja să ies să mă distrez cam o jumătate de oră plimbându-mă prin incintă. După ce s-a scurs răgazul, m-am întors în camera ei, unde ea mi-a înmânat o scrisoare adresată domnului Farrington. Asta a fost tot. N-am întrebat ce conținea, am pus-o pur și simplu la poștă și m-am întors în oraș. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]