2,643 matches
-
Todorov • O lume anapoda. Paradoxuri, mituri și crize în politica internațională, Mihai Baciu • O.k. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian • Rebecca și Rowena, William Thackeray • Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh • Simptome, Virgil Nemoianu • Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu • Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia • Zece eseuri, Mihai Pricop În pregătire: Omul cu trei aștri, Yvan Le Page LIBRĂRII în care puteți găsi
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
ordinii divine, încercarea de a impune anumite valori particulare, de a crea o societate-lume condusă de o singură putere globală, care să regleze crizele, furtunile și ravagiile planetare nu conduce decît la fragmentare, fărîmițare și anarhie. Lumea devine o turmă rătăcită ce și-a pierdut păstorul și i-a uitat învățătura: "Căci dacă nu veți crede că EU SUNT, veți muri în păcatele voastre"38. 6.5. Statul și națiunea: spre o disociere? În privința serviciilor publice, economiștii propun astăzi o viziune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
granițe, tăind cu bisturiul în carne vie, pansând cu poezie ceea ce ai rănit... Cum ai ajuns în Danemarca, a doua ta țară...? Sau a câta e...? Cât de comod e să fii fiul mai multor patrii? Într-adevăr, sunt un "rătăcit" cetățean al lumii, dar nu un dezorientat și în structura mea umană, nu un dezrădăcinat, cu toate că am părăsit fizicește România acum aproape patruzeci de ani. A doua "patrie" este nu Danemarca, unde trăiesc acum, ci Suedia care m-a acceptat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ridic în timpul binecuvântat care urmează. Paradoxal, suntem încă un popor foarte tânăr, bogat în preistorie dar extrem de sărac în istorie scrisă, și avem mult de lucru la temeliile lui spirituale. Abia aștept să descalec din capitala sufocantă a acestui popor rătăcit, undeva departe de tot, cât mai departe de București, în ținuturile sălbatic de globalizate ale nordului, și să reîntemeiez Țara Maramureșului. Măcar în propria mea literatură viitoare. (Revista "Conta", nr. 6, 2011) În loc de postfață Cititorul de poezie de azi e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
spațiu terifiant, determinându-i sentimente de dezgust. El descrie astfel atât ceremonia de la crematoriul parizian, dar și operațiunea propriu-zisă a cremațiunii, ajungând la concluzii amare: "Toată ziua, prietene, am fost trist și m-am gândit la acești oameni nenorociți și rătăciți, care-și îngroapă morții ca pe niște câini și care nu se tem de D-zeu nici în ceasul cel din urmă al vieții!"119 Însă cea mai importantă chestiune ne apare în finalul articolului, când arhimandritul, în chip profetic
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
făcută într-un zid, apoi au astupat-o cu o lespede de piatră, pe care era scris numele mortului și anul în care a murit. Toată ziua, prietene, am fost trist și m-am gândit la acești oameni nenorociți și rătăciți, care-și îngroapă morții ca pe niște câini și care nu se tem de D-zeu nici în ceasul cel din urmă al vieții! Oare Sfânta Scriptură nu spune: "Pământ ești și în pământ te vei întoarce?" Sau nu vedem
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dar a uita, că depozitara dogmelor, adică biserica, este în funcțiune de trupul viu și de sufletul credincioșilor din societate, aceasta nu poate fi un bine. Biserica este o adevărată mamă. Ea ține la prestigiul ei, dă sfaturi, îndrumează pe rătăciți, e miloasă și iertătoare și din timp în timp se controlează pe ea însăși, să vadă de nu cumva reprezentanții săi aplică sau nu cu imparțialitate principiile ce-i stau la bază. Controlul acesta de sine însuși este acela care
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
bisericii creștine este, de a face, din toată suflarea omenească, "o turmă și un păstor" spiritual, cu aceiași normă de conducere. Realitatea însă ne arată, că bisericile, care la fiecare liturghie se roagă la pentru unirea tuturor bisericilor dizidente sau rătăcite, la rândul lor, fac tot ce le stă-n putință, ca să nu se realizează această unire. Ba ceva mai mult: prin faptul că se coboară la lucruri de puțină importanță, cum este cremațiunea de pildă, ce nu atinge întru nimic
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
adevăr”. Atacurile la adresa unui mitropolit sunt un exemplu rău, mai ales atunci când sunt făcute în „zi de târg”, așa cum senatorul Sbiera i-a adus acele „gratuite atacuri”. Cum nu va înjura pe Însuși Iisus Hristos un jidan sau un „tânăr rătăcit” când văd că un profesor universitar batjocorește pe stradă pe mitropolit și Biserica? Auzind acestea, patriarhul Miron Cristea, prezent și el la ședință, a exclamat că unul ca acesta trebuie excomunicat, Nectarie prezentând în continuare scrisoarea pastorală care i-a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
vorbește despre Iuda ca despre un daimon, cuvânt care are un sens strict negativ, de „demon”, ca în toate textele creștine, inclusiv gnostice, iar nu pozitiv, „platonician”, cum forțează nota comentatorii „de șoc”. Iuda este al treisprezecelea daimon, cel mai rătăcit dintre apostoli, tocmai pentru că el Îl va preda pe Isus preoților ca să fie sacrificat. Toate curentele gnostice refuză ideea sacrificiului trupesc al lui Isus și, implicit, ideea Învierii trupești. Pentru gnostici, sacrificiul și martiriul sunt rătăciri ale neinițiaților, ale „oamenilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a Centrului Agricol sau când încercase să intre în cușca unor fazani rari, în micuța grădină zoologică a Shahkot-ului, ca să prindă unul și să-l gătească. De fiecare dată fusese prinsă de paznici, care presupuseseră că era doar un vizitator rătăcit și la fel de deranjant ca tot restul mulțimii venite să caște ochii. Din fericire, evenimentele acestea nu se repetaseră. Și Ammaji o lăsase în pace pe Kulfi, în afara unor comentarii și lamentări murmurate, care țineau de datoria ei de soacră. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
citesc, dovadă că am fost pus acolo la examen și n-am știut, iar încercarea mea de a le dovedi că se în-șală ar fi fost primită cu rânjete batjocoritoare, sau cu milă, așa cum facem când avem în fața noastră un rătăcit sau un nebun inofensiv. FUSESERĂ ACOLO EXAMENELE MAI GRELE? N-am plecat direct spre Abrud, ci întîi spre București, falsul librar cu trenul iar eu cu autobuzul, cu "chioara", care trecea prin sat totdeauna seara, dar nu oprea, avea stație
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și ușor ondulat, iar pielea îi era aspră ca o bucată de gresie. Ochii de-un verde-cenușiu nu s-au uitat nici o secundă la Ellis, ci fixau chipul Jinei. Bună ziua, i-a spus Jina gândindu-se că e vreo nebună rătăcită, o pacientă de la vreo clinică de psihiatrie care, la Challis, o luase pe-un drum greșit și tot mersese înainte. Femeia a tăcut. Mâinile roșii, pline de tăiaturi și le ținea în față, strânse în pumni. Ea e Pearl, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cât Charlie se împiedica mai mult, cu-atât mai repede mergea Danny. Nici el nu-și dădea seama de unde-avea atâta energie, dar nici nu-i păsa. În sfârșit, era și el mai bun la ceva. Chiar dacă acel ceva era rătăcitul drumului. Danny a traversat un pârâu pășind pe-un buștean nesigur. Charlie s-a pus în genunchi și-a înghițit atâta apă că Danny abia a putut să se abțină să nu râdă la gândul paraziților care-i infestau acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Atunci cinci Sia crezuse că e chemată de Lică, în așteptarea ei nerăbdătoare, se arătase tirană și maltratase pe Rim cu vorbe necugetate și cu atitudini disprețuitoare. Rim înălțase psalmi de pătimire. în dreapta lui cuminție socotea' pe Sia drept oaie rătăcită. Avea însă lungi socotințe cu sine despre ce era de făcut. Aflase despre scrisoarea trimisă de Lică fetei. Era, oare, bine să încerce un demers pe lângă acel tată așa de scump pentru a-1 readuce sau trebuia să caute a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ales, să liniștească pe Elena, făcând din concert un bloc de apărare în jurul ei. - E bine așa! zisese Elena, regăsindu-și cumpătul și cu o supunere de copil. ' 267 Rămas în mijlocul odăiei, cu urechi care pocneau, Drăgănescu avea un aer rătăcit, ncștiind dacă Elena, în adevăr, îi întinsese lui mâinile și dacă ar fi trebuit să le ia. Nory se apropie de el și îi spuse noutatea. Rim plecase neobservat. Probabil cunoștea evenimentul dinainte și venise numai pentru a face față
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Câmpeanu și a publicat nu demult o carte (Viscole în azur, Clusium, Cluj-Napoca, 2001) care pare opera lui Vasile Alecsandri: „Colo-n zare / Pe cărare, / Raiul munților răsare, / Bat vânturile grele / Frumoasă toamnă unde te duci?“; „Spre zori / O căprioară rătăcită / Culege-un fir de iarbă / Din marile zăpezi, // Un stol de păsărele ciripesc / Spre mugurii noi“ etc. Din când în când se face auzit și sunetul poeziei lui Eminescu: „ți-am șoptit / Codrule ție, / Lasă zorile-n pustie / Dorul nostru
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
picioarele Învelite În cârpe. Domnul Sammler purta o armă. El și alți oameni Înfometați rozând rădăcini și ierburi pentru a sta În viață. Se scurgeau din noapte pentru a arunca În aer poduri, a scoate șine și a ucide nemți rătăciți. Sammler Însuși, Împușcând oameni. Exista agentul de asigurări nebun al lui Feffer, cuprins de impuls sau de dorința de a fi văzut, trăgând În cartea de telefon de pe stativul de partituri. Asta avea ceva comic de fanatic. A trece un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
domnitor? - În nici un fel. Ne putem apropia, prin păduri, dar nu putem trece de trupele care au ocupat toată valea. Ne-ar lua o zi Întreagă să ocolim locurile astea. Căpitanul Își dădu seama că Erina avea dreptate. Erau niște rătăciți. Tot ce se Întâmpla, se Întâmpla fără participarea lor. Nimeni nu știa că ei se află atât de aproape. Nimeni nu știa că ei se află atât de departe. Brusc, un strigăt de luptă cutreieră pădurile, ca un tunet rostogolit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mai cu seamă ropotele tobelor, care se Înălțau și coborau fără Încetare. Au apărut personaje fantastice, urlând cu sălbăticie de după niște Înspăimântătoare măști demonice. Karl nici nu clipea, de teamă să nu piardă cel mai neînsemnat amănunt. Avea aerul unui rătăcit, neajutorat, care pășise Într-o lume necunoscută, unde nimic n-avea Înțeles, unde devenea iarăși copil. Margaret a resimțit dintr-odată un lucru pe care nu-l mai cunoscuse. Mai târziu a Încercat să deslușească ce i se Întâmpla și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
putut să-i cadă În cap dintr-o clipă Într-alta. Par doseala neagră strălucea, iar când și-a plecat privirea, și-a văzut imaginea tulbure, a chipului, a Întregului corp. Mai Întâi nu s-a recu noscut, părea altfel, rătăcit parcă Într-o lume unde totul era schimbat, toate formele, toate lucrurile, toți oamenii, o schimbare infimă, dar i-a fost Îndeajuns ca să nu-și mai dea seama unde se află. La fiecare mișcare de-a lui, lumina cădea cu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
confirmau înaintarea dușmanului. Tot mai adânc eram aruncat în pădurea pe care, realmente și dintr-odată, ca la dorința mea, a început să o lumineze o lună în primul pătrar pe un cer parțial noros, în așa fel încât soldatul rătăcit nu se lovea prea des de trunchiurile copacilor. Mirosul lor de rășină l-a închis atât de tare în sine și l-a acoperit, încât el ar fi putut semăna cu acea insectă ce continuă să dureze în chihlimbarul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fie ținut în lumină, să i se ceară lămuriri. Fie că-s păianjeni, țânțari sau gândaci, dacă ai ceva răbdare, încep să-ți răspundă... Dar ce anume văd eu, de îndată ce-l privesc, la lumina lunii în primul pătrar, pe tanchistul rătăcit ca ediție timpurie a unei persoane ce a înaintat în ani? Arată de parcă ar fi scăpat dintr-un basm al fraților Grimm. Imediat are să-l umfle plânsul. Precis că nu-i place povestea în care apare. Mult mai mult i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cu umbra. Necunoscută, nebăgată în seamă, se amesteca în frământarea, în furnicarul ei, ca una din miile de fețe vii ale chipului multiplu al Cetăței. Acum se reculesese din prima emoție și orașul i se limpezise. Nu mai era străină, rătăcită, și mulțimea nu mai era chipul multiplu al unor necunoscuți. O pudoare a existenței ei precise o făcea să evite promiscuitatea localurilor publice. Era pentru ea o bucurie să stea ocrotită. De la adăpost admira metropola care propășea, ca pe o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
un surâs imperceptibil, totuși neândoios. Urma o aruncătură repede de ochi a actorașului spre Mika-Le, care atunci avea și ea un surâs de conivență, mai nesimțit încă. Jocul era penibil, mai ales că Mini, în mediul acela neobicinuit, era stânjenită, rătăcită. In discuție, spre mirarea lui Mini, Adolful pontifia gușat, cu glas sigur, contrazicând sau întărind, cu autoritatea obrăzniciei lui, pe Greg, care îi da o atenție deosebită. Nory îi explicase că ipochimenul se dedase la cronică de artă și își
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]