KorAP: Find »[drukola/base=raționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...118 >

2,944 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233

la care am adăugat un tabel care conține denumiri metaforice echivalente și soluții echivalente de alegere/selecție a unor specii. Caracteristici ale modelelor de luare a deciziei Denumirea modelului Denumiri alternative Informația Mediul (și nivelul de incertitudine din mediu) Criterii/ raționalitate Cum se ia decizia (cum se selectează soluția) Costuri 1. Modelul rațional Modelul deciziei certe într-o lume strict deterministă Completă - Stabil, predictibil - Determinist - Nu există incertitudine - Se află sub controlul celui care ia decizia Raționale Un expert suprem, complet

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
rațional Modelul deciziei certe într-o lume strict deterministă Completă - Stabil, predictibil - Determinist - Nu există incertitudine - Se află sub controlul celui care ia decizia Raționale Un expert suprem, complet informat, nesubiectiv ia decizia (alege soluția) perfectă Nu există 2. Modelul raționalității limitate Modelul deciziei certe de tip probabilist Limitată Stabil în interiorul grupului care ia decizia (coaliția) - Raționalitate limitată - De satisfacere - Interesul coaliției - Satisfacere - Subiectivă - Cea mai bună soluție dintre cele disponibile Scăzute 3. Modelul nestructurat Modelul antreprenorial/al deciziei în incertitudine

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
Se află sub controlul celui care ia decizia Raționale Un expert suprem, complet informat, nesubiectiv ia decizia (alege soluția) perfectă Nu există 2. Modelul raționalității limitate Modelul deciziei certe de tip probabilist Limitată Stabil în interiorul grupului care ia decizia (coaliția) - Raționalitate limitată - De satisfacere - Interesul coaliției - Satisfacere - Subiectivă - Cea mai bună soluție dintre cele disponibile Scăzute 3. Modelul nestructurat Modelul antreprenorial/al deciziei în incertitudine persistentă Nu este disponibilă - Foarte instabil - Evenimente neașteptate - Incertitudine mare - Obstacole - Încercare și eroare - Ciclic - Când

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
a speciilor (soluțiile = specii de animale sau plante) 1. Modelul rațional „Dumnezeu decide” Un expert suprem, complet informat, nesubiectiv, ia decizia (alege soluția) perfectă Dumnezeu /o putere supranaturală selectează cea mai bună soluție: ființa umană (inteligentă, adaptabilă etc.) 2. Modelul raționalității limitate „Arca lui Noe” - Satisfacere - Subiectivă - Cea mai bună soluție dintre cele disponibile Speciile selectate de Noe pe arca lui pentru a fi salvate: au fost alese speciile disponibile, folositoare pe timpul Potopului etc. 3. Modelul nestructurat „Meteoriți și dinozauri” - Ciclic

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
mai multe detalii despre nevoi și piramida nevoilor vezi subcapitolul 4.4. „Procesul de motivare în organzații”. Alte valori/dimensiuni culturale sunt prezentate în lucrarea International Management Behavior, Lane & others, 2005, p. 96. Pentru o excelentă analiză extinsă a problemelor raționalității, incertitudinii și a modelelor de luare a deciziei, vezi lucrarea lui Cătălin Zamfir, Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București, 1990. Pentru mai multe detalii privind modelul garbage can dar și celelalte modele de decizie, vezi Mareș (Pop) Luana Miruna

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

a rentabilității și productivității este bine dezvoltată și se bazează pe criterii cantitative. Dar, la nivel macroeconomic, evaluarea este mai puțin clară, existînd totuși cîteva obiective sau criterii cantitative pentru măsurarea performanței, bazate pe judecăți de valoare și teorii de raționalitate economică. 2.1.2.1. Economia pozitivă și economia normativă Două genuri de analiză economică sunt importante în identificarea unui criteriu de evaluare a rolului guvernului în sistemele econo-mice: economia pozitivă și cea normativă. Economia pozitivă are în vedere "lumea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
de soluție era posibilă dacă fiecare producție publică era legată de o taxă particulară. Logica pasagerului clandestin este susținută și de faptul că cererea este foarte puternică atunci cînd costul suportat este slab și invers. Este de reținut faptul că raționalitatea fiecărui agent este fondată pe egalizarea prețului plătit de utilitatea marginală procurată prin folosirea bunului colectiv considerat. Echilibrul astfel obținut corespunde deci unui optim în sens paretian, deoarece el poate fi menținut fără a degra-da situația unuia din doi electori

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
suflet și de imaginație. Dar în această optică a sociologiei organizațiilor, acest tip de comportament relevă o disfuncționalitate, care ar putea fi evitată adoptînd structuri mai puțin rigide. Întrebarea e dacă se poate aplica acest raționament administrațiilor? 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor Economia birocrației împrumută conducătorilor administrației raționalitatea ce-l caracterizează pe homo oeconomicus, chiar dacă acesta pare un model prea reducționist. Dar aceasta ridică problema mai generală a raționalității economiștilor. Pentru aceasta, un recurs la sociologie poate fi de cel mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
optică a sociologiei organizațiilor, acest tip de comportament relevă o disfuncționalitate, care ar putea fi evitată adoptînd structuri mai puțin rigide. Întrebarea e dacă se poate aplica acest raționament administrațiilor? 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor Economia birocrației împrumută conducătorilor administrației raționalitatea ce-l caracterizează pe homo oeconomicus, chiar dacă acesta pare un model prea reducționist. Dar aceasta ridică problema mai generală a raționalității economiștilor. Pentru aceasta, un recurs la sociologie poate fi de cel mai mare interes. Într-adevăr, un sociolog, Max

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Întrebarea e dacă se poate aplica acest raționament administrațiilor? 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor Economia birocrației împrumută conducătorilor administrației raționalitatea ce-l caracterizează pe homo oeconomicus, chiar dacă acesta pare un model prea reducționist. Dar aceasta ridică problema mai generală a raționalității economiștilor. Pentru aceasta, un recurs la sociologie poate fi de cel mai mare interes. Într-adevăr, un sociolog, Max Weber, este cel căruia îi datorăm faimoasa distincție între raționalitatea în raport cu scopurile (Zweckrationalitat) și raționalitatea în raport cu valorile (Wertrationalitat). Prima corespunde logicii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
un model prea reducționist. Dar aceasta ridică problema mai generală a raționalității economiștilor. Pentru aceasta, un recurs la sociologie poate fi de cel mai mare interes. Într-adevăr, un sociolog, Max Weber, este cel căruia îi datorăm faimoasa distincție între raționalitatea în raport cu scopurile (Zweckrationalitat) și raționalitatea în raport cu valorile (Wertrationalitat). Prima corespunde logicii economice, ea presupunînd o adaptare a mijloacelor pentru atingerea unui obiectiv dat. Al doilea tip antrenează comportamente care au valoare în sine, independent de eventualele rezultate. Este cazul actului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
aceasta ridică problema mai generală a raționalității economiștilor. Pentru aceasta, un recurs la sociologie poate fi de cel mai mare interes. Într-adevăr, un sociolog, Max Weber, este cel căruia îi datorăm faimoasa distincție între raționalitatea în raport cu scopurile (Zweckrationalitat) și raționalitatea în raport cu valorile (Wertrationalitat). Prima corespunde logicii economice, ea presupunînd o adaptare a mijloacelor pentru atingerea unui obiectiv dat. Al doilea tip antrenează comportamente care au valoare în sine, independent de eventualele rezultate. Este cazul actului de credință religioasă, dar și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
disfuncții ce arată că această întrebare nu este fără fundament. Dar putem să-i aducem un răspuns diferit de cel al lui W.J. Niskanen. În continuarea lui Herbert Simon (premiul Nobel pentru economie în 1978), se reconsideră în continuare raționalitatea birocratică, consta-tîndu-se că logica sa nu este, sau nu este numai, maximizarea, ci strict respectul unor reguli. Dacă se procedează astfel, nu este din lene sau lipsă de imaginație, ci pentru că ne aflăm într-un context în care aplicarea procedurilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
lipsă de imaginație, ci pentru că ne aflăm într-un context în care aplicarea procedurilor particulare contează cel puțin la fel de mult ca rezultatul obținut, el însuși dificil de măsurat. Această situație de parțială incertitudine a fost calificată de H. Simon ca "raționalitate limitată". El consideră ca puțin realistă ipoteza raționalității lui homo oeconomicus, perfect informat în privința parametrilor și variabilelor contextului în care evoluează. Informația este, din contra, un bun rar, inegal repartizat și a cărei obținere necesită un cost aproape prohibitiv. La

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
un context în care aplicarea procedurilor particulare contează cel puțin la fel de mult ca rezultatul obținut, el însuși dificil de măsurat. Această situație de parțială incertitudine a fost calificată de H. Simon ca "raționalitate limitată". El consideră ca puțin realistă ipoteza raționalității lui homo oeconomicus, perfect informat în privința parametrilor și variabilelor contextului în care evoluează. Informația este, din contra, un bun rar, inegal repartizat și a cărei obținere necesită un cost aproape prohibitiv. La fel stau lucrurile în ce privește raționalitatea zisă "substanțială", a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
puțin realistă ipoteza raționalității lui homo oeconomicus, perfect informat în privința parametrilor și variabilelor contextului în care evoluează. Informația este, din contra, un bun rar, inegal repartizat și a cărei obținere necesită un cost aproape prohibitiv. La fel stau lucrurile în ce privește raționalitatea zisă "substanțială", a calculului economic pur. H Simon propune substituirea cu o raționalitate "procedurală". În loc să fie determinate în funcție de preț, reperele autorizînd măsurarea costurilor și avantajelor relative ale diferitelor opțiuni, actorii se vor conforma unor reguli mai mult sau mai puțin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
contextului în care evoluează. Informația este, din contra, un bun rar, inegal repartizat și a cărei obținere necesită un cost aproape prohibitiv. La fel stau lucrurile în ce privește raționalitatea zisă "substanțială", a calculului economic pur. H Simon propune substituirea cu o raționalitate "procedurală". În loc să fie determinate în funcție de preț, reperele autorizînd măsurarea costurilor și avantajelor relative ale diferitelor opțiuni, actorii se vor conforma unor reguli mai mult sau mai puțin explicite. Aceasta nu înseamnă un comportament sistematic rutinier, ci subliniază faptul că, față

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
o inițiativă a indivizilor care modifică regulile în funcție de datele noi sau alcătuiesc altele. Referindu-ne la inițiativa economistului contemporan Olivier Favereau, se poate constata că activitățile economice nu răspund unei singure logici. Dacă există efectiv numeroase domenii unde se aplică raționalitatea substanțială a calculului economic ghidat de prețurile relative, caracteristica organizațiilor este, din contra, de a urma o raționalitate procedurală bazată pe reguli. 4.4. Evaluarea și controlul activităților publice Sociologia organizațiilor și economia birocrației subliniază amîn-două anumite particularități ale funcționării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
contemporan Olivier Favereau, se poate constata că activitățile economice nu răspund unei singure logici. Dacă există efectiv numeroase domenii unde se aplică raționalitatea substanțială a calculului economic ghidat de prețurile relative, caracteristica organizațiilor este, din contra, de a urma o raționalitate procedurală bazată pe reguli. 4.4. Evaluarea și controlul activităților publice Sociologia organizațiilor și economia birocrației subliniază amîn-două anumite particularități ale funcționării birocratice. Reținem totuși faptul că ele au viziuni opuse privind originea disfuncționalităților: pentru un sociolog, acestea provin dintr-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
tehnicile moderne informatice și de comunicații; economia birocrației indică limitele producției non comerciale, datorită existenței obiceiurilor birocratice, vizînd supracosturi, su-pracalitate sau supraproducție. La aceasta, H. Simon și teoria organizațiilor răspund că trebuie ținut seama de specificitatea contextului și de principiul raționalității limitate. Acestea, prezente în toate organizațiile și nu doar în administrație, sugerează că guvernele birocratice nu sunt în mod obligatoriu condamnate la ineficiență; rezultă că un efort particular se justifică pentru a evalua politicile. Spre aceasta tinde știința politicilor publice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
avantaje certe, dar prezintă un risc major, dacă autoritățile regionale dau frîu liber unei concurențe fără scrupule pentru atragerea de investiții, capitaluri, întreprinderi, deci surse de avuție și de creare de locuri de muncă, fără să le preocupe o necesară raționalitate de ansamblu a dezvoltării teritoriului național. 5.1.3. Politicile industriale 5.1.3.1. Noțiunea de politică industrială O politică industrială poate fi definită ca fiind ansamblul acțiunilor întreprinse de puterile publice în vederea asigurării dezvoltării și creșterii competitivității întreprinderilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
și efecte negative. Odată cu chestiunea indivizibilităților și externalităților, am întîlnit deja situații în care producția anumitor bunuri, calificate drept colective, nu putea fi asigurată prin inițiativa privată și reglarea indirectă a concurenței. Odată cu noțiunea de efecte perverse, principiul însuși al raționalității actorilor întîmpină un obstacol major: contrar a ceea ce presupunea A. Smith referitor la manifestarea "mîinii invizibile", agregarea deciziilor individuale coerente nu conduc în mod obligatoriu, sau nu întotdeauna, la rezultate colective favorabile. Fără a utiliza termenul de "efect pervers", Keynes

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Acesta din urmă s-a dezvoltat, în principal în S.U.A. ca o reacție împotriva abordării prea restrictive a demersului marginalist. El comportă un aspect pozitiv datorită faptului că se străduie să lărgească analiza economică, s-o deschidă spre forme de raționalitate ce depășesc simplul calcul al lui homo oeconomicus și abordarea sa strict individuală. Grupurile sociale și organizațiile sunt și ele lua-te în seamă ca entități particulare. Din această perspectivă, Statul reprezintă o instituție cheie. Rezultă de aici un demers

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
2.3. Teoremele imposibilității ale lui Arrow și Sen 177 4.2.2.3.1. Teorema imposibilității a lui Arrow 178 4.2.2.3.2. Teorema imposibilității a Iui Sen 179 4.3. Teoria organizațiilor 180 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor 182 4.4. Evaluarea și controlul activităților publice 183 4.4.1. Evaluarea activităților publice 184 4.4.2. Controlul politicilor publice 186 4.4.3. Teoria agentului 189 4.4.3.1. Asimetrii informaționale și incitații: un nou

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748

politice se poate imagina, probabil ca formă de decompresare a energiilor psihice colective, într-un climat social devastat de controlul total, opresiune și propagandă, cu plafonul coborând tot mai jos și mai strivitor. Totul depășise orice margini imaginabile și orice raționalitate, n-are rost să dau acum amănunte în plus, o voi face poate cu alt prilej, principalul șlagăr al Cenaclului Flacăra ajunsese Trăiască Ceaușescu, trăiască România! (și acest cântec are o poveste uluitoare), iar securiștii prezenți la spectacole cronometrau deja

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]