2,286 matches
-
și cea derulată în parteneriat cu membrii Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, indică faptul că SUA își doresc să fie asimilate drept un pilon de echilibru (n controversatul proces de pace; în acest sens, este remarcabilă constantă cu care administrația americană își reafirmă pozi(ia privind sprijinirea procesului pentru instaurarea unei p(ci juste (i durabile pentru toate popoarele din Orientul Mijlociu. Secretarul american de Stat, John Kerry, aflat într-o vizită 972 oficială în Maroc a precizat, fără menajamente, ca: "sunt limite în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
din regiune, urmând ca de fiecare dată când i s-a oferit prilejul să-și reconfirme în mod platonic "sprijinul pentru eforturile internaționale în direcția reluării negocierilor de pace, în vederea identificării unei soluții bazate pe principiile convenite".1133 Periodic, Uniunea Europeană reafirmă "susținerea pentru un stat palestinian independent ale cărui granițe, inclusiv cele ale Ierusalimului, ar trebui să revină la cele de dinaintea anului 1967, daca nu se convine altfel" și subliniază că-și va "dezvolta relațiile cu Autoritatea Palestiniană și va ajuta
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
mimetismul instituțional către un parteneriat real, de la egalitatea în drepturi către egalitatea de șanse. S.W.: Care au fost dificultățile pe care le-ați întâmpinat dumneavoastră ca asistent social într-un moment când asistența socială în România trebuia să se reafirme ca profesie și care credeți că sunt greutățile pe care le întâmpină asistentul social în etapa actuală? D.C.: Mi-e destul de greu să vorbesc în numele colegilor mei și nici nu vreau să fac acest lucru, dar cred că o problemă
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
încredere în ceilalți și asupra dezvoltării comportamentelor civice (Almond, Verba, 1996). Absența acestei implicări este asociată cu delincvența, abuzul de substanțe; * Numărul redus de membri ai comunității, care permite familiaritatea acestora; * Ritualuri, ceremonii, obiceiuri comune care au rolul de a reafirma identitatea colectivă a comunității și de a reîmprospăta vitalitatea indivizilor; * Percepția similarității cu trăsăturile fizice, stilul de viață, experiența celorlalți ceea ce facilitează identificarea cu comunitatea și astfel duce la o intensificare a sentimentelor de securitate și confort; * Credința comună într-
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și anterior întreaga utopie a unui izolaționism spiritual-politic românesc, tipică gândirii lui Nae Ionescu, patronul spiritual al acestei orientări în care extrema dreaptă și stângă se întâlnesc 21. Că Noica gândea mereu în același sens este evident. Prilej de a reafirma încă o dată și cu toată tăria: atât raportul actual internațional de forțe, după prăbușirea blocului sovietic, cât și interdependența economico-politică inevitabilă a lumii contemporane și, mai ales, interesele imediate, dar și de perspectivă, ale României, cer o orientare în mod
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vor fi considerate democratice toate regimurile care prezintă cel puțin următoarele caracteristici: a) sufragiu universal (masculin și feminin); b) alegeri libere, competitive, periodice și corecte; c) multipartidism; d) surse de informare diverse, alternative. Ca și în cazurile precedente, această definiție reafirmă însemnătatea garantării reale, cel puțin a drepturilor civile și politice, presupunând că existența acelor drepturi asigură realizarea în mod eficient a sufragiului universal, expresie a dreptului politic prin excelență (asigurarea dreptului de vot la întregul demos adult), adică alegeri libere
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
alegerile libere și corecte; h) existența unor instituții care să asigure dependența politicilor guvernamentale de procesul electoral și de alte expresii ale preferințelor politice. La aceste instrumente instituționale, însă, trebuie adăugată referința esențială la legalitate, sau la rule of law, reafirmată de O'Donnell (1998), care înglobează nu doar respectul față de legile existente, dar și o administrație eficientă, existența unei justiții independente și a unui sistem funcțional de rezolvare a conflictelor private și publice, absența corupției și a criminalității răspândite pe
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sau ale procesului decizional în parlament 22). Totuși, mai există un ansamblu de factori esențiali pentru înțelegerea unui regim democratic. În ciuda faptului că această dimensiune nu este, în general, luată în considerare în analiza tipologiilor privitoare la democrație, trebuie să reafirmăm importanța ei. De altfel, pe de o parte, ea exprimă elementele cele mai importante ale regimurilor democratice, cu implicații sociale și economice; pe de altă parte, făcând legătura dintre analiza democrației și procesele de schimbare care se vor examina, această
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
indisociabile de viața noastră individulă și socială sub toate aspectele sale"172 devin mai clare, fie în articolele apărute în Science/Culture, fie în Trans-versales. În 1992, ca răspuns la apelul de la Heidelberg care denunță "ecologia ca o ideologie irațională", reafirmă că "natura se află în serviciul omului" și că doar "știința, tehnica și industria" vor salva lumea, Jacques Robin ia poziție și de-clară: "Știința a luat locul religiei în Occident pen-tru a revendica aspectul absolut al cunoașterii, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
lor și a limbii și culturii acestora. Disprețul și frica lor au fost exprimate de Barrère într-un raport al Convenției din 1794: "le fédéralisme parle bas-breton" "l'émigration et la haine de la République parlent allemand"**. Aceste sentimente au fost reafirmate într-un raport adițional celui din 1794 redactat de abatele Grégoire care a propus acțiunea draconică: "d'anéantir les patois et d'universaliser la langue française"***. Aceste atitudini față de limbile și culturile minoritare aveau să persiste chiar și la început
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
din mai '68, când Franța, și în special Parisul, a experimentat un fel de revoluție care a făcut-o să îngenuncheze.26 Președintele Charles de Gaulle a trecut cu succes de această criză iar aripa dreaptă a reușit să se reafirme în alegerile care au urmat, însă "evenimentele" au semnalat o schimbare profundă în mentalitatea, cultura și valorile care urmau să afecteze Franța în decadele ulterioare. Reformele teritoriale din timpul Les Trentes Glorieuses Les Trentes Glorieuses a fost o perioadă de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
nevoie să se apeleze la curțile de justiție. Era interesul autorităților locale să evite procedurile judecătorești pe care ar fi putut foarte ușor să le piardă și să se axeze pe o abordare mult mai neoficială. În același timp, a reafirmat importanța continuă a rolului prefectului, chiar dacă acest rol s-a modificat. A doua mare inovație a legii, corolar al primei, a constat în transferul puterilor executive către autoritățile locale, de la perfect la președinții consiliilor regionale și departamentale (cunoscute drept conseil
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Însă nu a existat nici încercarea de a elimina sistemul prefectoral sau de a elimina, într-adevăr, departamentele care reprezintă, probabil, nivelul cel mai numeros al guvernării de la nivel "mezo". Din contră, guvernele și președinții francezi care au succedat, au reafirmat importanța acestor actori și instituții. De fapt, se poate argumenta că statul central a reușit să pună mâna din nou pe câteva dintre prerogativele care au fost pierdute în prima fază a descentralizării odată cu schimbarea rolului prefecților. Dar ceea ce pare
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fi un dialog, suprimă categoriile opuse de subiect și obiect, precum și pe aceea de metalimbaj, din moment ce nu recunoaște garanți de tipul cauzei, instituției sau al altor concepte metafizice. Realizând disocierea între textul-bolboroseală, textul de plăcere și textul de desfătare, Barthes reafirmă pluralitatea, intranzitivitatea scriiturii și imposibilitatea de a exista în afara "textului infinit" aceste trăsături dându-i posibilitatea scriitorului de a "lupta" împotriva ideologiei care se vrea, totuși, enunț încheiat, definitivat. Prin complexitatea teoretizărilor, Roland Barthes a influențat și, după unii, s-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
oricărei relații. În scriitura sa de cele mai multe ori sentențioasă, Baudrillard afirmă că "nu mai există suflu al transcendenței. Nu mai există decât tensiunea imanenței"398, care confirmă încă o dată transparența proprie acestei societăți obsedate de comunicare. Inutilizabilitatea metaforei oglinzii este reafirmată, obiectul nu mai reprezintă oglinda subiectului, la fel cum toată relația opozitivă dintre subiect și obiect se oprește din a mai fi considerată o "scenă" a cotidianului sau a istoriei. Modelul televiziunii este acum cel după care se organizează lucrurile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Jean Baudrillard: Critique of a Critique", în Critique of Anthropology, Sage, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 4, 1979, pp. 179-195. 414 De pildă capitolul dedicat acestei problematici în Mots de passe, pp. 21-25, în care schimbul simbolic este reafirmat ca loc al reversibilității termenilor. 415 Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, p. 62. 416 De notat, pe de o parte, modalitatea în care conviețuiesc cu succes în scriitura unui autor paradigme opuse, pe care el le investește deopotrivă cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ordinem vestrum (BF I, p. 400-402: FF 2739/1-10), în care, dincolo de a reconfirma că obligativitatea observanței se restrângea doar la precepte, a precizat că pregătirea culturală era un element indispensabil pentru membrii Ordinului. Mai mult decât atât, papa a reafirmat posibilitatea ca frații să primească bani, deși numai prin intermediari. A adus modificări aproape la toate capitolele Regulii, a confirmat interzicerea dreptului de proprietate (bunurile folosite de Ordin rămâneau proprietatea Bisericii Romane), însă fără a menționa modul în care trebuiau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
facilitează atingerea obiectivelor corporatiste. Atunci când alegem să-i ascultăm pe alții, le oferim una dintre cele mai prețuite resurse: timpul nostru, iar acesta reprezintă un simbol puternic al intențiilor pe care le avem În ceea ce-i privește. Ascultându-i, le reafirmăm valoarea și statutul, arătându-le că sunt apreciați. În același timp, le satisfacem două nevoi de bază: cea de a fi Înțeleși și cea de a se simți importanți. Atunci când oamenilor li se satisfac nevoile, ei ascultă cu mai multă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
săptămânală. Înfruntând toate dificultățile vacanței, «Adevărul literar» a putut da publicului un material foarte variat, foarte interesant.” După patru ani de la „reorganizare”, în 1930, când apărea numărul 500 al revistei, redacția își desena în mod și mai explicit profilul. Ea reafirma „cea mai deplină libertate spirituală” și accentua europenismul, democratismul, opus autohtonismului și ortodoxismului: „misticismului care ne înconjoară, politicii religioase practicate de profitorii cădelnițelor de argint, am opus raționalismul luminat.” Iar un an mai târziu, reamintea criteriul talentului și opțiunea pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
sunt în exclusivitate valori vest-europene. Limitele lor sunt efectiv fluide, dar ele nu se reduc în nici un caz la un patrimoniu închis, restrictiv vest-european. Europa (culturală, literară etc.) formează o unitate gândită ideal, fără bariere. Este un punct de vedere reafirmat de toate spiritele paneuropene contemporane. Denis de Rougemont între alții, de amintit pentru claritatea mesajului. Ideile de umanism, persoană, pluralism, democrație, drepturile omului etc. sunt cel mai des invocate. Un filosof român, liber profesionist, Constantin Noica, adaugă și primatul valorilor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Deocamdată, orientarea predominantă este de a se menține pe linia comparatismului clasic, tradițional, academic, al raporturilor de fapt. Acta Iassyorum Comparationis (1/2003), la început de drum, căruia îi urăm succes, pare să confirme încă această tendință. pentru Europa își reafirmă deci intenția de bază de a fi o carte introductivă, aproape un manifest, în favoarea ideii europene. pe toate planurile. Studiată istoric și prin bibliografii sistematice chiar dacă nu exhaustive și cât mai multe citate concludente, ea urmărește să ofere o altă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu cel de la Rennes, Ludovic al XV-lea, în cursul unei ședințe solemne (lit de justice, ședință a parlamentului pe care regele o prezida așezat într-un pat cu baldachin nota trad.), la 3 martie 1766 stigmatizează atitudinea parlamentarilor și reafirmă doctrina monarhiei absolute (document 2, p.247), dar cedează la puțin timp după aceea. Maupeou și triumviratul. Totuși, în 1770, la instigarea cancelarului Maupeou, care îi recomandă fermitate, Ludovic al XV-lea îl concediază pe Choiseul, care continuă să-i
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
angevin se face ecoul fidel al experienței lui Law așa cum a fost ea trăită în provincie. Citindu-l, înțelegem cum a putut această experiență să trezească pentru mult timp neîncrederea francezilor în privința hîrtiei monedă. DOCUMENT 2 Ludovic al XV-lea reafirmă principiile monarhiei absolute La 3 martie 1766, Ludovic al XV-lea, în cursul unei ședințe solemne a parlamentului de la Paris, numită mai apoi ședința "flagelării", se adresează parlamentarilor în următorii termeni: "Nu voi suporta să se formeze în regatul meu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ordin moral", conservatoare, antirepublicană și clericală, pe care o ilustrează pelerinajele deputaților conservatori la Lourdes sau la Paray-le-Monial (centre de pietate *ultramontanistă), epurarea din administrație și demiterea primarilor republicani. Restaurarea monarhiei pare să se apropie. Dar contele de Chambord își reafirmă principiile intransigente în octombrie 1873: fuziunea cu orleaniștii este din nou imposibilă. Legea septenatului, soluție de așteptare, este votată pentru a-i permite lui Mac-Mahon să-și prelungească puterea. Totuși orleaniștii, neliniștiți de o revenire bonapartistă, se apropie de republicani
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de meserie și bursele muncii animate de Pelloutier se unifică în Confederația generală a muncii, fondată în 1895, dar într-adevăr unificată în 1902 abia. Revoluționarii sau "anarhosindicaliștii" domină aici, propovăduind greva generală și stricta separare de partidele politice, așa cum reafirmă Carta de la Amiens în 1906. Revendicările muncitorești (odihna săptămînală, ziua de lucru de opt ore, salariul zilnic de 5 franci) sînt incomplet auzite de oamenii politici republicani. De aceea ansamblul legilor sociale votate înainte de 1914 rămîne mult în urma legislației sociale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]