99,695 matches
-
care al consideră prea la modă, și prin urmare cumva pretențios, acest volum are an centru tema identității. Identitatea ănteleasă nu că suma de predispoziții naturale, ci mai curând construct migălos, selecție conștientă atât a elementelor unei istorii sau tradiții reale, cât și ale uneia imaginare. Călătoria este toposul ideal pentru o astfel de concepție identitara, ăn măsură an care ea presupune un proces de căutare și acceptare, dar an subsidiar și unul de așteptare și proiecție fantastică. Deși nu despre
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
inima. Eseurile lui constituie un fel de parcurs intelectual, cosmopolit prin dezinvoltura, și foarte intim totodată, prin calmul tonului, aproape confesiv uneori, si totusi detașat. Este calmul cuiva care a deprins, privind lumea de la ănăltimea unui acoperiș imaginar, dar și real, platourile engadineze din valea Innului, ăn localitatea Sils-Maria, lecția relativismului identitar, morală liniei subțiri, granița, care separă un teritoriu de celălalt, o țară de alta, un om de vecinul lui. Fiecare vede lumea de pe propriul său acoperiș, declară Iso Camartin
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
Lumea pe care o descoperă el de pe "acoperișul Europei" este an mod fundamental un univers perceput dintr-un altul mai mic, ănchis. Este, de fapt, orizontul, nu o lume an sine, un amestec de posibilități, nu o sumă de reprezentări reale. Privind an afară, marginalul nu caută și descoperă centrul, ci ăntregul, cu toată vastă lui cuprindere. Acesta este, daca al ănteleg eu bine, mesajul volumului lui Iso Camartin. Pentru a fi senina și nu frustrată, marginalitatea trebuie să fie conștientă
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
semnalat și de H.R.Patapievici an postfața, este cel din capitolul "Divagații literar-artistice", ăn care autorul reproșează lui O. Paler, autorul unei Apărări a lui Galilei moralismul, dar și faptul că ași construiește arbitrar textele care au la bază informații reale despre savant. Pentru a demonstra falsitatea poziției "inchizitoriale" a interlocutorului lui Galilei din dialogul lui O. Paler, Gh. Stratan recurge la demontarea artificiilor retorice specifice textului acestuia, dar și la amănunte referitoare la istoria artei. Rezultatul e o lungă buclă
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
produselor Mercedes; un nume afectiv, format cu un sufix augmentativ, și folosit pentru o mașină cu statut simbolic evident - conotînd în lumea românească de azi bogăția, un anume statut economic și social. Cel puțin la început, modificarea unui asemenea nume real se face din punctul de vedere al "cunoscătorilor", al celor ce vor să-și pună în evidență o relație de familiaritate cu produsul. Distanță presupusa în discursul obiectiv de simplă utilizare a denumirii comerciale este substituita aici de o afectivitate
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
paradox uneori ăntălnit că o operă refuzată să fie, totuși, utilizată, poate inconștient, de cel ce a respins-o. Judicioase observații ăntălnim pe marginea importanței debutului lovinescian cu cele două volume din Pași pe nisip (1906). Lovinescu a avut mare, real curaj să publice opinii antisămănătoriste ăntr-o perioadă dominată de supremația lui N. Iorga. Mai ales că aici afirmă și ideea că, de fapt, caracterul național al literaturii române nu e exclusiv determinat de inspirația din lumea rurală, idee reluată, ăn
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
sine ănsăsi substanță ireductibila a liricii sale, timbrul ei inconfundabil, amestecul indicibil ăntre concret și abstract, sentimentul ciudat că poetul ănfruntă, ca Iacob pe ăngerul sau, ceva invizibil pentru ceilalți, dar ăngrozitor de palpabil pentru sine. De aici și dificultatea reală de a percepe și ăntelege an concretul ei poezia stănesciană an raportarea să permanentă la un sistem abstract de referință: asediul temporalității. Dar nu numai timpul ontologic că durata interioară, supusă pierderii și aducerii-aminte ori timpul biologic, al ființei fizice
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
an literatura noastră o perpetua revoluție a limbajului poetic, ăn jurul cărților sale dându-se o adevarată "bătălie a (neo)modernității". Căci a face literatura autentică, a crea o poezie pură ăncepea să echivaleze tot mai mult cu o rezistență reală, lupta pierdută an afară mutându-se an interiorul fiecăruia. Universul imaginar al artei rămânând singurul "spațiu" mental liber, actul comunicării artistice se transformă an unică șansă de "evadare" ficționala din ănchisoarea totalitara. an imanenta vidului dictaturii istorice, poezia este locul
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
distrug, încă din faza de machetă, orice sîmbure de autenticitate și de viață. an al doilea rînd, viziunea artistului este una de tip sintetic și ea împăca, fără nici un fel de efort, natura documentar-istorică, psihologică și morală a unui personaj real, un adevărat mit al PNTCD-ului și al întregii noastre vieți politice interbelice, cu o stilistica vie și cu o concepție modernă despre statuar care nu introduce confuzie între reprezentare și obiectul reprezentat. ănfătisat că o figură umană așezată pe
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
-și "lua" cu el și soția), avea un cerc statornic de convivi, cu unii fiind chiar prieten, ăntreprinzănd invidiate excursii. Mai acaparante par a fi fost ăntălnirile de la Societatea Națiunilor (an Comitetul amintit), unde se rostea și el, cu succes real an asistență, notate scrupulos. an 1935, de pildă, a propus Comitetului pentru Cooperare Intelectuală (an care, se putea?, era membru) publicarea ăntr-o limba de circulație sau mai multe a operelor mai reprezentative din literatura țărilor Europei, recoltând, cu propunerea să
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
jos. Pe acea vreme am avut reviste purtătoare de ideologie distinctă: "Viața Românească" de la Iași, "Gândirea", "Sburătorul", "Revista Fundațiilor Regale", "ănsemnări ieșene", "Saeculum", "Revista cercului literar" - fiecare cu un profil al ei, o unitate an diversitate, ceea ce a asigurat o reală mișcare literară și artistică a intervalului interbelic. an perioada interbelică am avut scriitori reprezentativi pentru amândouă pozițiile mari ale culturii: liberalii cultivau "Viața Românească", naționaliștii - "Gândirea", "Sburătorul" devenise mentorul modernității, "Kalende" a lui Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu reprezenta raționalismul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
da la cap celorlalți, fură cât poți, minți ca să ai succes (din păcate, sí ca să supraviețuiești, sau să te strecori - cum am auzit, cu "minciuni funcționale"), da la o parte pe cei care te pot concura (deși - sau pentru că - sunt reale "valori" pentru societate), ajută - dar pe cei din "gașca" ta, și da la cap celorlalți -, lipsa de suflet (omunculi-cavouri trupești), nerespect pentru legalitate, pentru ce este al celuilalt, disprețul față de cine nu este "semen" - că veritabil clon al tau -, incompetență
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
corupte, agramate, cu succese facile sau, mai nou, ilicite, necinstit ănfăptuite, ori gogoși uleioase an zahăr dubios, care să asigure succese electorale? Printre cei 23 de milioane - acum, minus un milion! - este cert (simplu calcul al probabilităților) că există valori reale, morale și competențe, care nu sunt "mediatizate", cunoscute, oameni care poate că nu au ăncredere an ei, ori sunt ăndemnati la un laș "autoexil", ori sunt păziți de afirmare: foarte cert, există brazi ascunși sau retezați, gata să fie doborați
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
ăndemnati la un laș "autoexil", ori sunt păziți de afirmare: foarte cert, există brazi ascunși sau retezați, gata să fie doborați. Bradul "baladei"-apolog nu se putea apăra singur - dar oamenii pot. De ce ar putea numai "ceilalți", iar nu "valorile reale"?
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
Așadar ciocoii, arendașii ignari, impostorii începeau cu Eminescu, spre a-l continuă peste doi ani cu Caragiale, un proces de deturnare și demolare a literaturii române, proces care, domolindu-se în perioada 1965-1971, n-avea să înceteze decît odată cu abolirea reală a cenzurii, în decembrie 1989. Numai o conștiință de rea-credință ar putea vedea o concordanță cît de vagă, o contingenta cît de aproximativa, între "reconsiderările" ideologice, în realitate falsuri primitive, impuse în chip obligatoriu de către purtătorii de cuvînt ai oficialității
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
Înșelată, aceasta dragoste se preschimba, firesc, în ură. "Ură dumneavoastră, domnilor, scrie Titus Popovici, e proiecția unei iubiri dezamăgite. Atât moartea violență, rapidă, cât și cea morală, lentă, pe care le-ați preconizat, sunt doar modalități de-a exorciza moartea reală, definitivă, pe care nu i-o doriți, pentru că v-ați simți orfani fără el. Pun pariu pe ce vreți că mulți ani de aici încolo tot El va fi subiectul discuțiilor, al disensiunilor, ori al rarelor clipe de acord între
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
de fiecare dată, nu uita să menționeze că există unul care cîntă mai bine decît el! (din această "nevroza a numărului doi" Woody scoate efecte încîntătoare!) Acel "unul" pomenit mereu în film, "țiganul care cîntă în Europa", e un personaj real, un chitarist intrat în istorie și drag lui Woody Allen, Django Reinhardt (1910-1953; un magician al chitarei, care avea două degete, la mîna stîngă, paralizate). În personajul chitaristului "nr. 2", Sean Penn realizează unul dintre cele mai fabuloase portrete tragi-comice
Mica infractiune si VIP-urile locale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17522_a_18847]
-
paradoxal, tocmai prăbușirea comunismului, "viitorul de aur" fiind însă acum profețit că realizabil prin renegarea imediată și totală a acestuia, o renegare dusă pînă la a-l refuză fie chiar și numai ca parte, dramatică, întunecată, dar nu mai puțin reală, a istoriei românești. A FOST cea dinții, dar probabil și cea mai gravă, înfrîngere a spiritului critic față cu tranziția. Bruscă, violența și confuză în plan politic și instituțional, "despărțirea" de comunism s-a făcut intelectual aproape exclusiv sub forma
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
stil. Cel mai interesant din toate ar fi putut fi Zile de lagăr (Socec, 1945), subintitulat român, în fond, prima carte de memorialistica a scriitorului. Internat în lagărul de la Tg. Jiu, în timpul războiului, autorul înfățișează o panoramă de oameni politici reali sau de infractori pitorești. Meritul principal al cărții stă în "răutatea" portretelor. Puține personaje sînt cruțate, sub aspect fizic sau moral, de o viziune crudă și plină de maliție, insistența pe detalii, diformități și orori. Din păcate, naratorul e mult
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]
-
sau pistolul în mînă: fascist, bolșevic, ceaușist, ultrareacționar, antidemocrat, socialist răsăritean, Goebbels, Vâsinski etc., etc. Acum nici să-i dai în judecată nu mai are rost. Nici unul dintre lătrai nu a răspuns pe puncte la ceea ce am spus în mod real: avea rafala pregătită dinainte, gata s-o sloboadă la grămadă. Cu acesti ciborgi arvuniți nu se poate duce o polemică, ci doar un război. Nu mă adresez lor în rîndurile care urmează, ci sutelor de mii de cititori onești ai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
în sfîrșit, i s-au deschis ușile Uniunii Compozitorilor. La Paris mai trăia fratele său Victor, marele pictor, care l-ar putea ajuta. N-a putut obține pașaport. Deocamdată se apropie de compoziție și, în 1966, i se cîntă, cu real succes, cantata La moartea lui Ștefan cel Mare, difuzată la Radio France în 1967. În 1966 norocul îi surîde, căpătînd delegație de a participa la Bienala de la Veneția, unde pictură lui Victor Brauner e expusă, într-o sală specială, în
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
desenată în stânga listei arată că din volumul întâi ar fi urmat să facă parte primele trei titluri. În volumul editat de Ion Vartic figurează patru: Vârstă de Aur sau Dulceața vieții, Cafiné, Stenahoria majoră și Ars amandi. Sumarul acestei cărți reale are o logică, cuprinzând toate textele existente în care apare ca protagonist Totò Istrati (cu precizarea că în primele trei personajul vorbește la persoana întâi, în timp ce în al patrulea este evocat, la - bineînțeles - persoană a treia). La titlul Copilăria unui
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
îl lasă să se dezbrace și apoi îl îndeamnă să vină într-un salon în care de fapt așteaptă mai mulți musafiri cu figuri grave, instalați în fotolii. Această întâmplare era povestita uneori în cafenelele Bucureștiului interbelic că o întâmplare reală, numele eroilor diferind de la un povestitor la altul. Dacă facem un efort de memorie culturală, ne "aducem aminte" că și alte episoade din român au circulat inițial că folclor citadin. Petru Dumitriu a colecționat acest folclor și l-a prelucrat
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
al sumbrului regim comunist. Se putea deda fără griji îndeletnicirii de scriitor, ca unei frivolități zeiești. Nu întâmplător, în capitolul despre cafeneaua bucureșteana îi portretizează sarcastic pe Nae Ionescu, Pamfil Șeicaru și Camil Petrescu (bineînțeles, sub alte nume decât cele reale). O face pentru că se simte, cu exuberanta, egalul lor. Le pune, cum ar fi spus Tudor Arghezi, câte un zbenghi în frunte. Vârstă de aur la care trebuie să ne gândim citind cartea nu este, deci, aceea istorică, disprețuita de
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
Artexim, de asemenea un prestigios colectiv de lectură, de selecție a partiturilor, au asigurat structurarea manifestărilor. Ansambluri dintre cele mai importante, simfonice și corale, formații camerale, muzicieni soliști și dirijori din țară, dar și din străinătate, au avut contribuții de reală substanțialitate. Organizată în cadrul programelor Societății Internaționale de Muzică Contemporană, recentă ediție s-a dorit a fi una de amplă cuprindere, de mare anvergură. Peste o sută de participanți din cincizeci de țări, în medie câte două concerte susținute zilnic pe
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]